Precizări ref. prerogativele Consiliului Superior al Magistraturii în materia propunerilor legislative
21 octombrie 2019 | JURIDICE.roVineri, 18 octombrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următorul comunicat:
„Având în vedere informaţiile difuzate în spaţiul public referitoare la declaraţiile ministrului justiţiei, doamna Ana Birchall, cu privire la ”uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei” de către Consiliul Superior al Magistraturii prin iniţierea sau modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei, facem următoarele precizări:
În baza rolului său de garant al independenţei justiţiei, consacrat prin art. 133 alin. (1) din Constituţia României, republicată, dar şi a celorlalte atribuţii prevăzute de lege, în conformitate cu art. 134 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Consiliul Superior al Magistraturii are îndatorirea de a se implica activ în aspectele care privesc autoritatea judecătorească, în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului.
În acest sens, în activitatea sa, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat cooperarea interinstituţională, aceasta fiind esenţială pentru eficientizarea şi asigurarea unui înalt nivel de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar, reprezentând un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, în limitele atribuțiilor ce le sunt conferite de Constituţie şi celelalte acte normative.
Ca autoritate de rang constituţional, Consiliul Superior al Magistraturii a acționat în virtutea principiului cooperării şi colaborării loiale între autorităţile statului, astfel cum acesta a fost constant promovat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Având în vedere rolul constituţional şi atribuţiile prevăzute de lege, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii nu se poate limita la sesizările formulate în temeiul art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Astfel, Consiliul s-a implicat activ şi a cooperat cu autoritățile statului în toate domeniile care au vizat sistemul judiciar sau care au incidenţă în activitatea acestuia, formulând puncte de vedere referitoare la acte normative, participând la grupuri de lucru la invitaţia unor autorităţi sau la lucrările comisiilor permanente din Parlamentul României.
În acest context se înscriu şi demersurile Consiliului Superior al Magistraturii de iniţiere a unor propuneri de adoptare, modificare sau completare a unor acte normative, demersuri adresate subiecţilor de drept care au, potrivit Constituţiei, iniţiativă legislativă.
Din această perspectivă, cooperarea autorității judecătorești cu autoritatea legislativă nu poate să fie limitată de către executiv, mai ales atâta vreme cât, în acord cu prevederile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției a fost sesizat.
Astfel, în perioada 2008 – 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat un număr de 108 sesizări către ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii, modificării sau completării unor acte normative care aveau incidenţă în activitatea instanţelor şi parchetelor sau cu privire la personalul din sistemul justiţiei, altele decât legile justiţiei, ce pot fi vizualizate aici.
O parte dintre aceste sesizări au fost transmise în urma analizării lucrărilor respective în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar o altă parte ca urmare a dezbaterilor din comisiile de specialitate ale Consiliului.
Astfel de sesizări au fost transmise şi către Parlamentul României, având în vedere existenţa unor proiecte de acte normate aflate în dezbatere parlamentară.
De asemenea, în baza principiului cooperării şi colaborării loiale între autorităţile statului, Consiliul Superior al Magistraturii a participat, prin reprezentanții săi, la întâlnirile organizate atât de Ministerul Justiției, cât şi de alte ministere în scopul discutării unor proiecte de acte normative. Astfel, doar în anul 2019, Consiliul a participat la invitaţia Ministerului Justiţiei la întâlniri organizate în legătură cu O.U.G. nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, modificarea şi completarea Codului penal sau a Codului de procedură penală, Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de act normativ de asigurare a cadrului legal pentru aplicarea Regulamentului UE 2017/1939 – EPPO Parchet European, Grupul de lucru pentru elaborarea unui nou statut al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
Totodată, reprezentanţi ai Consiliului au participat la nivelul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale la întâlnirea în care s-au discutat aspecte vizând implementarea prevederilor Directivei 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană, iar la nivelul Ministerului Afacerilor Interne la un grup de lucru referitor la Protocolul privind asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor.
De asemenea, în activitatea sa, în repetate rânduri, Consiliul a participat la lucrările comisiilor juridice din Parlamentul României, la invitaţia acestora, formulând, în anumite cazuri, şi propuneri de amendamente.
Cu titlu de exemplu, în anul 2019, reprezentanții Consiliului au participat la şedinţele comisiilor juridice în legătură cu proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sau în legătură cu propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrii corpului diplomatic şi consular al României, membrii Curţii Constituţionale şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.
Toate aceste demersuri au fost realizate în exercitarea rolului constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, în scopul îmbunătățirii cadrului normativ necesar bunei desfășurări a activității judecătorilor și procurorilor, fără a se putea susţine că au fost depăşite competenţele prevăzute de lege.”
