« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Despre influența decizorie a considerentelor supraabundente
23.10.2019 | Ioana GELEPU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Ioana Gelepu

Ioana Gelepu

Instrumentul util în vederea delimitării considerentelor având autoritate de lucru judecat este consacrat de art. 430 alin. (2) C. pr. civ., care face referire la cele care sprijină hotărârea. Raportându-ne la clasificarea clasică a considerentelor, rămasă de actualitate și sub imperiul noului Cod de procedură civilă, deducem că se vor bucura de autoritate de lucru judecat considerentele decisive (care fundamentează si explică dispozitivul) și cele decizorii (care conțin dezlegări ale unor chestiuni invocate de părți într-o manieră incidentală, ce sunt de natură să influențeze raporturile juridice).

Cât privește art. 13 alin. (2) și art. 14 alin. (4) și (6) C. pr .civ., acestea nu funcționează ca și repere pentru a califica un considerent. Un anumit argument ar putea fi pus în discuția părților din oficiu, iar apoi să se traducă într-un considerent supraabundent. Invers, este posibil ca un argument neinvocat de partea interesată să fie avut în vedere la pronunțarea soluției, constituind un considerent decisiv sau decizoriu, deși instanța, cu încălcarea normelor procedurale mai sus indicate, nu a pus acea problemă în dezbaterea părților.

În contextul în care considerentele supraabundente (cele care ar putea lipsi, fără a afecta fundamentul hotărârii) nu intră sub incidența autorității de lucru judecat, se pune problema dacă acestea pot fi atacate în temeiul art. 461 alin. (2) C. pr. civ., ca sediu al materiei pentru atacarea considerentelor.

Ținând cont de faptul că textul nu face distincție între tipurile vizate de considerente și aplicând regula de interpretare logică (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), rezultă că art. 461 alin. (2) C. pr. civ. reprezintă un remediu eficient și pentru cele supraabundente. Partea are interes să corecteze și astfel de considerente în condițiile în care, teoretic, după finalizarea disputei, ar putea să se nască un nou litigiu, în care să se dezbată incidența prezumției autorității de lucru judecat decurgând din prima hotărâre. Cu acea ocazie abia se va tranșa natura considerentului în legatură cu care o parte invocă prezumția, ca etapă prealabilă stabilirii incidenței sau nu a respectivei prezumții. În consecință, în lipsa corectării considerentului atacabil conform 461 alin. (2) C. pr. civ., ar plana riscul ca acesta să fie calificat în cadrul unei dispute ulterioare ca fiind unul decisiv sau decizoriu și să i se atribuie astfel autoritate de lucru judecat, în virtutea primului act jurisdicțional.

Calea procedurală deschisă (adică posibilitatea de a opta între apelul principal și cel incident) a suscitat anumite controverse în practică. Pornind de la o interpretare gramaticală a art. 472 alin. (1) C. pr. civ., care face referire la „schimbarea hotărârii primei instanțe”, ca soluție asupra apelului incident, unele soluții jurisprudențiale rețin că acesta nu ar fi compatibil cu materia atacării considerentelor, materie în care se tinde, în baza art. 461 alin. (2) C. pr. civ., la înlocuirea acestora. În realitate, aceeași rațiune care permite atacarea unei hotărâri, sub aspectul dispozitivului, pe calea apelului incident, se regășește și în cazul considerentelor. În plus față de folosirea argumentului de interpretare logică (ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet) poate fi avută în vedere și interpretarea sistematică a normelor: schimbarea hotărârii poate fi considerată o noțiune care acoperă și ipoteza înlocuirii considerentelor, art. 472 alin. (1) C. pr. civ. neferindu-se dispozitiv, ci la hotărâre (din care sunt parte componentă considerentele).

Trecând la faza subsecventă, a recursului, se pune întrebarea dacă contradicția dintre un considerent decisiv sau decizoriu, pe de o parte, și unul supraabundent, pe de altă parte, este susceptibilă a fi încadrată în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. pr. civ. Dat fiind că textul nu face distincție între tipurile de considerente vizate, ar rezulta că, la nivel teoretic, răspunsul este afirmativ. Practic însă s-ar impune verificat în ce măsură, în cazul concret, contradicția între un element care sprijină soluția și unul nerelevant pentru aceasta denotă o fractură a raționamentului care a stat la baza hotărârii judecătorești.

În ceea ce privește recursul în interesul legii și hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, art. 517 alin. (4) și art. 521 alin. (3) C. pr. civ. fac referire la faptul că este obligatorie „dezlegarea unei probleme de drept”. Per a contrario, deducem că hotărârile de respingere din aceste materii nu cuprind interpretări obligatorii. La o concluzie simlară se poate ajunge și în privința deciziilor Curții Constituționale, ținând cont că art. 31 alin. (1) din Legea 47/1992 consacră faptul că este obligatorie „decizia prin care se constată neconstituționalitatea”.

Av. Ioana Gelepu
Partener ȚUCA ZÂRCEA & ASOCIAȚII

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „„De altfel”, sau Despre influența decizorie a considerentelor supraabundenteediția 303, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

 
Secţiuni: Opinii, Procedură civilă, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD