TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Pachetul Energie Curată, un pas înainte în tranziția energetică
29.10.2019 | Vlad CORDEA, SUCIU POPA

 
Competition Law
Vlad Cordea

Vlad Cordea

La jumatatea anului 2019, au fost adoptate ultimele 4 acte normative din Pachetul Energie Curata pentru toti Europenii (in continuare „Pachetul Energie Curata” sau „PEC”), care completeaza astfel un proces legislativ demarat in 2016 cu scopul de a redesena piata energiei din UE, reprezentand totodata un pas important in implementarea strategiei privind Uniunea Energetica, adoptata de Comisia Juncker in anul 2015[1].

PEC reflecta in esenta strategia pe termen lung adoptata la nivelul EU in 2015, in sensul unei reforme substantiale a cadrului legislativ in domeniul energetic care sa permita finalizarea implementarii celui de al Treilea Pachet Energetic, sa faciliteze tranzitia de la un sector energetic bazat pe combustibili fosili catre unul avand ca baza energia curata si sa asigure totodata respectarea angajamentelor asumate de UE prin Acordul de la Paris privind combaterea incalzirii climatice si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Trebue amintit ca UE a fost prima mare economie a lumii care a adoptat o strategie axata pe promovarea energiei curate, prin stabilirea, in 2009, a unor obiective climatice si energetice pentru orizontul 2020 (o reducere cu 20% a emisiilor de CO2, o cota de 20% a energiei din surse regenerabile in consumul final si o crestere cu 20% a eficientei energetice).

Zece ani mai tarziu, Comisia Europeana constata ca aceste obiective sunt atinse in mare parte, dovedind totodata ca este posibila o crestere economica substantiala pe fondul reducerii emisiilor de CO2. Acest interval de timp a fost marcat totodata de evolutii importante in domeniu, de la scaderea abrupta a costului energiilor regenerabile,[2] pana la semnarea, in 2015, a Acordului de la Paris cu privire la combaterea schimbarilor climatice, prin care UE a asumat o noua tinta, respectiv reducerea cu 40% a emisiilor de CO2 pana in 2030.

Pentru a raspunde noilor realitati energetice si provocari in domeniul climatic, Comisia Europeana a propus in 2016 adoptarea Pachetului Energie Curata, care urmarea reformarea celor 5 dimensiuni ale Uniunii Energetice, respectiv: (a) securitatea energetica; (b) piata interna de energie; (c) eficienta energetica; (d) decarbonizarea economiei; si (e) cercetarea, inovatia si competitivitatea[3].

Noile masurile propuse prin PEC consolideaza semnificativ drepturile consumatorilor, care devin parte activa a pietei energiei si actori importanti in procesul de tranzitie energetica. PEC asigura o rebalansare a domeniilor in care puterea de decizie este alocata la nivelul UE, la nivel national si, respectiv, local, astfel incat sa permita Statelor Membre o politica energetica autonoma, inclusiv din perspectiva mix-ului energetic, dar cu luarea in considerare a necesitatilor de crestere a eficientei energetice si de promovare a surselor de energie regenerabila, precum si a necesitatii coordonarii deciziilor la nivel regional, conform obiectivelor majorate propuse prin PEC.

Totodata, potrivit noilor reguli, energia produsa din surse regenerabile de energie („E-SRE”) va avea acces mai usor la retele, nivelul de interconectare creste si creste implicit volumul tranzactiilor cu energie in UE, asigurand-se o piata mai flexibila si capabila sa transmita semnale concludente privind necesarul de investitii viitoare. Printre altele, PEC obliga Statele Membre sa pregateasca planuri pentru prevenirea, pregatirea pentru, si gestionarea unor posibile situatii de criza in sectorul furnizarii de energie electrica, prin coordonarea cu Statele Membre vecine, si sporeste in mod substantial atributiile si rolul Agentiei pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

1. Noutati cuprinse in Pachetul Energie Curata

PEC contine opt acte normative, respectiv 4 Directive si 4 Regulamente adoptate intre anii 2018 si 2019, Statele Membre fiind obligate sa transpuna dispozitiile acestora in sistemele nationale in cursul anilor 2020 si 2021, dupa caz (cu mentiunea ca 3 dintre regulamentele din PEC au intrat in vigoare deja si sunt direct aplicabile in toate statele membre, cu exceptia Regulamentului privind piata interna de energie electrica care desi in vigoare va deveni aplicabil in Statele Membre de la 1 ianuarie 2020[4]).

Cele 8 acte normative care compun PEC sunt: (1) Directiva privind performanta energetica a cladirilor[5]; (2) Directiva (de reformare) privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile[6]; (3) Directiva (revizuita) privind eficienta energetica[7]; (4) Regulamentul privind guvernanta Uniunii Energetice si a actiunilor climatice[8]; (5) Regulamentul privind pregatirea pentru riscuri in sectorul energiei electrice[9]; (6) Regulamentul (de reformare) privind instituirea ACER[10]; (7) Regulamentul (de reformare) privind piata interna de energie electrica[11]; (8) Directiva (de reformare) privind normele comune pentru piata interna de energie electrica[12].

Spatiul nu permite o prezentare exhaustiva a tuturor elementelor de noutate aduse prin PEC, insa o prezentare sumara a principalelor prevederi poate fi structurata in jurul celor 5 elemente fundamentale urmarite prin implementarea PEC, respectiv: (1) eficienta energetica inainte de toate, (2) cresterea ponderii E-SRE in consumul final; (3) imbunatatirea guvernantei Uniunii Energetice; (4) mai multe drepturi pentru consumatori; (5) o piata energetica mai inteligenta si mai eficienta.

1.1. Eficienta energetica inainte de toate. Cresterea eficientei energetice la 32,5%

Cu privire la acest domeniu, trebuie observat ca dispozitiile Directivei privind eficienta energetica pot fi analizate in stransa legatura cu cele ale Directivei privind performanta energetica a cladirilor, ambele avand ca scop final cresterea eficientei energetice, plecand de la particular (eficienta energetica a cladirilor) inspre general (eficienta energetica ca obiectiv de interes general).

Astfel, dupa ce constata atingerea obiectivului de 20% pentru anul 2020, Directiva privind eficienta energetica stabileste un nou obiectiv majorat privind eficienta energetica pentru anul 2030, la 32,5% cu posibilitatea stabilirii unor obiective majorate in viitor si prevede diverse masuri pentru atingerea acestui obiectiv.

In completare, Directiva privind performanta energetica a cladirilor constata ca aproape 40% din consumul final de energie al UE este utilizat pentru incalzire si racire in cladiri si, in consecinta, atingerea obiectivelor UE in domeniul energiei si al climei este conditionata de renovarea parcului imobiliar, inclusiv prin utilizarea E-SRE in procesul de incalzire/racire a cladirilor.

In lumina celor de mai sus, principalele prevederi din cele doua directive includ, printre altele:
– implementarea de foi de parcurs nationale (cu obiective orientative pentru 2030, 2040 si 2050), pentru a dezvolta parcuri imobiliare mai eficiente energetic si a transforma cladirile existente in cladiri cu un consum de energie aproape egal cu zero (nearly zero-energy buildings);
– stabilirea de strategii de renovare pe termen lung pentru a sprijini renovarea parcului national de cladiri rezidentiale si nerezidentiale, atat in sectorul public, cat si cel privat;
– instalarea de contoare individuale in cladirile cu mai multe apartamente si in cladirile mixte cu sisteme de incalzire/racire centralizate, pentru a masura consumul pentru fiecare unitate a cladirii;
– echiparea cladirilor rezidentiale cu: (a) sisteme de monitorizare electronica privind eficienta sistemelor si de semnalare a scaderilor semnificative a eficientei sau a necesitatii reviziilor; si (b) sisteme de control pentru a asigura generarea, distributia, stocarea si utilizarea optima a energiei;
– echiparea noilor cladiri cu dispozitive cu autoreglare pentru reglarea separata a temperaturii in fiecare camera sau, daca este justificat, intr-o zona desemnata incalzita din unitatea de cladire;
– echiparea, pana in 2025, a cladirilor nerezidentiale care au sisteme de incalzire sau sisteme combinate de incalzire si ventilare a spatiului, cu sisteme de automatizare si control ale cladirilor;
– instalarea, in cladirile nerezidentiale noi sau supuse unor renovari majore, a cel putin unui punct de reincarcare, precum si infrastructura incastrata pentru cel putin un loc de parcare din cinci, pentru a permite instalarea ulterioara a punctelor de reincarcare pentru vehicule electrice;
– instalarea, in cladirile rezidentiale noi sau supuse unor renovari majore, a infrastructurii incastrate (tubulatura electrica) pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite instalarea ulterioara a punctelor de reincarcare pentru vehicule electrice;
– reglementarea unor cerinte minimale privind performanta energetica a cladirilor noi, a celor care sunt supuse unor renovari majore sau pentru inlocuirea sau modernizarea unor elemente din cladiri (sisteme de incalzire/racire, acoperisuri, pereti, etc.);
– consolidarea cadrului financiar si a Fondului European pentru Investitii Strategice, in scopul facilitarii investitiilor in eficienta energetica;
– mecanisme de finantare noi pentru imbunatatirea performantei energetice a cladirilor.

1.2. Cresterea ponderii energiei din surse regenerabile la 32% din consumul final

Directiva privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile stabileste un nou obiectiv, respectiv cresterea ponderii E-SRE la o cota de cel putin 32% din consumul final de energie pana in 2030, cu includerea unei clauze de revizuire in 2023 pentru o eventuala majorare a acestei cote, in cazul in care se vor constata reduceri ale costurilor de productie a E-SRE, o reducere semnificativa a consumului de energie sau daca angajamentele asumate de UE privind decarbonizarea o vor impune.

Pentru atingerea acestui obiectiv deosebit de ambitios (initial obiectivul pentru 2030 era o cota E-SRE de 27% in consumul final de energie), directiva contine o serie de prevederi privind investitiile publice si private in sectorul E-SRE, dintre care amintim urmatoarele:
– schemele de sprijin E-SRE vor fi permise daca se evita distorsiuni nedorite ale pietelor de energie, cu luarea in considerare a necesarului de echilibrare sau alte constrangeri ale retelelor;
– se interzic modificarile cu efect retroactiv ale schemelor de sprijin E-SRE;
– consumatorii devin participanti activi in piata E-SRE, fiind definite concepte noi, precum „autoconsumator de energie din surse regenerabile”, „autoconsumatori de energie din surse regenerabile care actioneaza in mod colectiv”, „comunitate de energie din surse regenerabile”;
– deschiderea accesului la schemele de sprijin E-SRE nationale pentru energia electrica produsa in alte State Membre, pe baza de cote orientative (se indica orientativ cota de 5% pentru perioada 2023-2026 si 10 % pentru perioada 2027-2030);
– publicarea de calendare pe termen lung pentru a anticipa alocarea estimata a sprijinului E-SRE;
– instituirea de puncte de contact (one stop shops) pentru a furniza sprijin si informare pe parcursul procesului de autorizare pentru construirea, retehnologizarea si exploatarea de proiecte E-SRE;
– termenul de acordare a autorizatiilor nu va depasi (a) trei ani pentru centrale noi; (b) doi ani pentru instalatii cu o putere mai mica de 150 kW; (c) un an pentru retehnologizarea centralelor existente;
– o procedura simpla de notificare va fi suficienta pentru instalatiile E-SRE cu o putere de pana la 50 kW si pentru racordarea la retea a proiectelor cu o putere de pana la 10,8 kW;
– cresterea ponderii E-SRE in sectorul incalzirii si racirii cu o valoare orientativa de 1,3 puncte procentuale ca medie anuala calculata pentru perioadele 2021-2025 si 2026-2030;
– consumatorii trebuie sa aiba dreptul sa se deconectze de la retelele de incalzire sau racire centralizata ineficiente;
– furnizorii de combustibil vor asigura o pondere a E-SRE in consumul final de energie in sectorul transporturilor de cel putin 14 % pana in 2030.

1.3. Imbunatatirea guvernantei Uniunii Energetice

Printre masurile principale vizate de Regulamentul privind guvernanta Uniunii Energetice, amintim obligatia instituita in sarcina Statelor Membre de a dezvolta strategii pe termen lung, cu o perspectiva de cel putin 30 de ani, care sa contribuie la respectarea obligatiilor asumate prin Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice si Acordul de la Paris din 2015[13].

In acest scop, pana la 31 decembrie 2019 si apoi pana la 1 ianuarie 2029 si, ulterior, la fiecare zece ani, Statele Membre pregatesc si aduc la cunostinta Comisiei Europene un Plan National Integrat privind Energia si Clima. Primul plan vizeaza perioada 2021-2030, tinand seama de perspectiva pe termen mai lung, iar planurile ulterioare vizeaza fiecare perioada de zece ani succesiva.

Tot in spiritul unei mai bune guvernante, Regulamentul privind pregatirea pentru riscuri in sectorul energiei electrice stabileste un cadru comun cu privire la prevenirea crizelor de energie electrica, de pregatire pentru astfel de crize si de gestionare a acestora, asigurand o mai mare transparenta si garantand ca masurile sunt luate intr-un mod coordonat si eficace la nivelul Statelor Membre.

Regulamentul impune Statelor Membre sa coopereze la nivel regional sau bilateral, dupa caz. De asemenea, el prevede un cadru pentru monitorizarea eficace a sigurantei alimentarii cu energie electrica in UE, prin intermediul Grupului de coordonare in domeniul energiei electrice, care actioneaza ca forum pentru schimburi de informatii si de promovare a cooperarii intre Statele Membre, in special in domeniul sigurantei alimentarii cu energie electrica.

Regulamentul privind instituirea ACER contribuie la randul sau la imbunatatirea guvernantei pietei interne prin faptul ca sporeste atributiile ACER, inclusiv din perspectiva asigurarii securitatii furnizarii, permitand astfel o actiune mai coordonata in piata energiei.

In conditiile in care piata interna traverseaza perioada cu cele mai profunde modificari din ultimele decenii iar integrarea crescanda a pietelor si tranzitia catre o productie mai variabila a energiei electrice necesita o coordonare sporita a politicilor energetice la nivel transfrontalier, ACER primeste noi atributii, printre care amintim urmatoarele:
– ACER dobandeste competente sporite in sectoare unde deciziile nationale fragmentate dar cu impact transfrontalier pot sa creeze probleme in piata energetica interna[14];
– unele proceduri de reglementare vor fi optimizate prin aprobarea directa de catre ACER, in locul unor proceduri separate de aprobare la nivel national;
– ACER va monitoriza cooperarea regionala dintre operatorii de transport si de sistem, precum si ducerea la indeplinire a sarcinilor ENTSO pentru energie electrica si ale ENTSO pentru gaze;
– ACER va monitoriza alte entitati cu functii reglementate avand o dimensiune la nivelul UE (de ex. bursele de energie);
– pentru a-si indeplini atributiile, ACER poate solicita informatii de la autoritati de reglementare, ENTSO pentru energie electrica, ENTSO pentru gaze, centrele de coordonare regionale, entitatea OSD UE, operatorii de transport si de sistem, operatorii pietei de energie electrica;
– ACER va monitoriza pietele interne de energie electrica si gaze naturale si va informa Parlamentul European, Comisia Europeana si autoritatile nationale cu privire la constatarile sale.

1.4. Mai multe drepturi pentru consumatori

Consumatorul este plasat in centrul procesului de tranzitie spre energie curata. Astfel, noile reguli prevad conditii mai usoare de indeplinit de catre persoanele fizice pentru producerea, stocarea sau vanzarea energiei produse de acestia, consolidand totodata protectia si drepturile acordate consumatorilor printr-o transparenta crescuta a facturilor si a preturilor la energie sau acordarea unor conditii de flexibilitate sporite, dupa caz.

Astfel, Regulamentul privind piata interna de energie electrica prevede cu titlu general ca clientii trebuie sa beneficieze de oportunitatile de pe piata si de cresterea concurentei pe pietele cu amanuntul si pot actiona ca participanti la piata de energie si la tranzitia energetica.

Directiva privind normele comune in piata interna de energie electrica contine la randul sau prevederi suplimentare in materia drepturilor consumatorilor, principalele masuri prevazute in cele doua acte normative incluzandu-le si pe cele de mai jos:
– clientii finali si intreprinderile mici devin participanti la piata prin agregarea producerii de la mai multe instalatii de producere a energiei electrice sau a sarcinii de la mai multe locuri de consum dispecerizabil pentru a face oferte comune pe piata de energie electrica, avand dreptul sa participe pe toate pietele de energie electrica, alaturi de producatori, intr-un mod nediscriminatoriu;
– clientii finali care au instalate contoare inteligente pot solicita incheierea cu furnizorii de contracte de furnizare a energiei electrice cu preturi dinamice;
– incepand cu anul 2026, procesul tehnic de schimbare a furnizorului nu trebuie sa depaseasca 24 ore si trebuie sa fie posibil in orice zi lucratoare;
– clientii casnici si intreprinderile mici nu vor suporta niciun comision pentru schimbarea furnizorului;
– clientii casnici si microintreprinderile cu un consum anual mai mic de 100.000 kWh au acces gratuit la cel putin un instrument de comparare a ofertelor furnizorilor;
– facturile si informatiile de facturare trebuie sa fie exacte, usor de inteles, clare, concise, usor de utilizat si prezentate intr-un mod care usureaza compararea de catre clientii finali;
– se defineste conceptul de „client activ”, respectiv clientul final care care consuma sau stocheaza energie electrica produsa, sau care vinde energie electrica autoprodusa sau participa la programe de flexibilitate sau de eficienta energetica, fara ca activitatile respective sa constituie principala sa activitate comerciala sau profesionala.

1.5. O piata energetica mai inteligenta si mai eficienta

PEC isi propune sa creasca securitatea furnizarii cu energie electrica printr-o mai mare integrare a E-SRE in retea si reducerea riscurilor prin imbunatatirea guvernantei energetice si a cooperarii regionale, conform celor detaliate in paragraful 1.3.

Directiva privind normele comune in piata interna de energie electrica si Regulamentul privind piata interna de energie electrica urmaresc sa adapteze conditiile de piata la noile realitati, prin facilitarea tranzactiilor energetice transfrontaliere, cresterea concurentei intre participantii la piata, cresterea ponderii E-SRE in ansamblul energiei electrice. Principalele noutati aduse, care se completeaza cu cele mentionate la paragraful 1.4 in legatura cu drepturile sporite acordate consumatorilor, includ printre altele:
– preturile se formeaza in functie de cerere si oferta, iar normele pietei trebuie sa incurajeze formarea libera a preturilor;
– pentru a proteja participantii la piata impotriva riscurilor de volatilitate a preturilor si pentru a reduce incertitudinea referitoare la randamentul viitor al investitiilor, produsele de acoperire a riscurilor pe termen lung sunt tranzactionabile la bursa intr-un mod transparent, iar contractele de furnizare pe termen lung sunt negociabile pe pietele extrabursiere, cu respectarea normelor in materie de concurenta[15];
– adoptarea de strategii nationale pentru reducerea progresiva a capacitatii existente de producere si extractie pe baza de carbune si a altor combustibili fosili solizi;
– drepturile de transport pe termen lung se aloca in mod transparent si nediscriminatoriu, pe baza pietei, prin intermediul unei platforme unice de alocare;
– la dispecerizarea instalatiilor de producere a energiei electrice, vor avea prioritate instalatiile de producere E-SRE cu o putere instalata mai mica de 400 kW;
– mecanismele de asigurare a capacitatii vor fi exclusiv temporare si vor fi aprobate de Comisia Europeana pentru o perioada de cel mult 10 ani;
– capacitatile de producere poluatoare (cele care au emisii mai mari de 550 g CO2 din combustibili fosili per kWh) nu vor putea beneficia de subventii acordate in cadrul mecanismelor de asigurare a capacitatii;
– se definesc sau precizeaza concepte precum cele de „comunitate de energie a cetatenilor”, „consum dispecerizabil”, „agregare”, „stocare de energie”, „instalatie de stocare a energiei”;
– consumatorii vor consuma, stoca si vinde energie electrica autoprodusa pe piata, oferind flexibilitate sistemului prin consumul dispecerizabil (e.g., stocarea energiei in cazul vehiculelor electrice) sau prin scheme de eficienta energetica;
– se elimina obstacolele juridice si comerciale care impiedica consumatorii sa autoproduca si sa consume, sa stocheze sau sa vanda pe piata energia electrica autoprodusa, precum: taxe disproportionate pe electricitatea consumata intern, obligatii de a introduce in retea energia electrica autoprodusa, cerinte impuse consumatorilor care autoproduc si vand energie electrica similare celor aplicabile furnizorilor etc.

2. Efectele PEC in piata energetica din Romania

Remodelarea pietei energetice interne a UE prin implementarea PEC va fi insotita implicit de reformarea pietelor energetice nationale, cu scopul final de a facilita tranzitia energetica si crearea unui sistem energetic mai durabil si cu emisii de CO2 aproape de zero.

Asa cum se constata si intr-un articol recent[16], incepand cu anul 2020 va urma o perioada de schimbari majore in piata energiei electrice din Romania. Mai mult, in conditiile in care trei dintre cele patru regulamente din PEC au devenit aplicabile si produc efecte in mod direct in Statele Membre, se poate considera ca schimbarile si reformarea pietei energetice romanesti prin PEC au demarat deja.

In sprijinul celor de mai sus pot fi invocate si constatarile din paragrafele urmatoare, care releva faptul ca unele din noutatile anuntate de PEC au fost deja implementate in Romania in diferite sectoare ale pietei energetice sau fac obiectul unor masuri premergatoare implementarii, dupa caz.

a) Plan National Integrat Energie-Schimbari Climatice

Asa cum mentionam in paragraful 1.3, Regulamentul privind guvernanta Uniunii Energetice instituie in sarcina Statelor Membre obligatia de a pregati la fiecare 10 ani Planuri Nationale Integrate Energie-Schimbari Climatice („PNIESC”) prin care sa elaboreze strategii de politici energie-clima pe termen lung, incepand cu deceniul 2021-2030.

Avand in vedere cele de mai sus, Guvernul Romaniei a publicat un prim proiect al PNIESC la sfarsitul lunii noiembrie 2018, cu respectarea termenului-limita prevazut de regulament, 31 decembrie 2018[17].

Proiectul PNIESC nu a fost ferit de critici[18], in mod special obiectivul propus in PNIESC in sensul unei ponderi estimate de 27,9% E-SRE la nivelul anului 2030, in conditiile in care Directiva privind promovarea E-SRE si-a propus un obiectiv de 32% E-SRE in consumul final pana in 2030, cu posibilitatea revizuirii in sus a acestui obiectiv incepand cu anul 2023.

De altfel, Comisia Europeana a solicitat in recomandarile emise[19] ulterior cu privire la proiectul PNIESC ca Romania sa creasca obiectivul pentru 2030 la cel putin 34% E-SRE in consumul final brut de energie si cel mai probabil aceste recomandari se vor regasi in varianta finala a PNIESC.

Pe baza recomandarilor emise de Comisia Europeana, Ministerul Energiei urmeaza sa depuna un nou proiect PNIESC imbunatatit pana la 31 decembrie 2019, in scopul adoptarii formei definitive a acestuia.

b) Obligatia de schimbare a furnizorilor intr-un termen de maxim 24 ore

Cum mentionam si mai sus, Directiva privind normele comune in piata interna de energie electrica impune ca, incepand cu 2026, procesul tehnic de schimbare a furnizorilor de energie electrica sa poata fi finalizat in cel mult 24 ore, in orice zi lucratoare. In prezent prevederile legale prevad un termen limita de 21 zile pentru schimbarea furnizorului de energie electrica.

Din informatiile disponibile public[20] reiese ca ANRE a demarat inca din acest an demersuri pentru obtinerea unei finantari europene in scopul implementarii tehnologiei necesare (o baza de date si o platforma online unica la nivel national) care sa permita accelerarea procesului de schimbare a furnizorului.

In urma implementarii propuse in cazul obtinerii finantarii europene, ANRE estimeaza ca durata procesului de schimbare va fi diminuata cu 6 zile in prima faza si apoi redusa progresiv pentru a atinge obiectivul de 24 de ore pana in 2026.

c) Masuri legislative in sprijinul autoconsumatorilor (prosumatorilor)

Conform celor detaliate in paragraful 1.4, Directiva privind promovarea E-SRE defineste conceptul de „autoconsumator de energie din surse regenerabile” respectiv clientul final care produce E-SRE pentru propriul consum si care poate stoca sau vinde E-SRE autoprodusa. Totodata, Directiva obliga Statele Membre sa stabileasca un cadru de reglementare care sa capaciteze autoconsumatorii de E-SRE sa produca, sa consume, sa stocheze si sa vanda energie electrica.

Romania a facut pasi importanti in directia indicata de Directiva E-SRE, prin introducerea conceptului de prosumator[21], inca din anul 2018, in Legea nr. 220/2008 privind privind stabilirea sistemului de promovare a producerii de E-SRE, impreuna cu prevederi exprese care faciliteaza comercializarea de catre prosumatori a E-SRE produse catre furnizori, inclusiv prevederea unui regim fiscal favorabil care prevede scutirea de impozitare cu privire la E-SRE produsa de prosumatori.

Ulterior, ANRE a adoptat legislatia secundara[22] pentru implementarea prevederilor din lege iar autoritatile de mediu au implementat in decembrie 2018 Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrica (Programul Casa Verde[23]), cu scopul de a incuraja autoconsumatorii persoane fizice sa instaleze panouri fotovoltaice, prin acordarea de subventii nerambursabile de pana la 90% (in limita unui plafon de 20.000 lei) din costurile eligibile aferente instalarii.

Inscrierile celor care doresc sa beneficieze de program au demarat in septembrie 2019 si, chiar daca programul este blocat in prezent pe fondul unor suspiciuni privind modul in care s-au efectuat aceste inscrieri pe platforma online a programului, aceasta initiativa ilustreaza la randul ei efectele concrete generate in prezent de PEC in piata energiei regenerabile din Romania.

d) Actualizarea legislatiei privind performanta energetica a cladirilor

Un alt domeniu in care efectele PEC se fac deja simtite este cel al performantei energetice a cladirilor. Astfel, chiar daca Directiva privind performanta energetica a cladirilor impune data de 10 martie 2020 ca termen limita pentru transpunerea in legislatia interna a prevederilor directivei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a publicat in data de 15 octombrie 2019 spre dezbatere publica un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor.

Conform notei de fundamentare care il insoteste, proiectul de lege are ca obiect transpunerea la nivel national a prevederilor Directivei privind performanta energetica a cladirilor precum si asigurarea conformitatii Legii nr. 372/2005 cu prevederile Regulamentului privind guvernanta Uniunii Energetice.

Programul Legislativ al Guvernului Romaniei[24] preconiza totodata ca Ministerul Energiei va initia in martie 2019 si modificarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, in scopul transpunerii unora dintre modificarile aduse de PEC. Pana in prezent insa nu exista informatii publice in sensul publicarii de catre minister a vreunui proiect de act normativ de modificare a legislatiei.

3. PEC si impactul tranzitiei energetice in economia europeana

PEC reprezinta un moment de cotitura in evolutia pietei interne de energie electrica insa trebuie retinut ca PEC si reforma energetica propusa de acesta reprezinta doar o fateta intre multiplele actiuni initiate de Comisia Europeana in scopul realizarii tranzitiei energetice catre o economie neutra din punct de vedere al impactului asupra climei, in conformitate cu strategia pe termen lung, anuntata in 2015 si reconfirmata de Comisia Europeana in anul 2018[25] (in continuare „Strategia 2050”).

Conform Strategiei 2050, atingerea obiectivului pe termen lung, adica neutralitatea din perspectiva climatica a economiei UE, presupune utilizarea avansurilor tehnologice existente si cele care se anunta pentru viitor in cadrul celei de-a patra revolutii industriale, implicarea cetatenilor in acest proces si actiuni coordonate in sectoare cheie precum: politicile industriale, finantele, transporturi, urbanism, cercetarea & dezvoltarea, etc.

Astfel, pe langa reforma legislatiei energetice, se preconizeaza ca finantarea va juca un rol determinant pentru tranzitia energetica, avand in vedere ca proiectul de buget UE pentru perioada for 2021 to 2027 propune ca cel putin 25% din cheltuielile UE sa fie dedicate combaterii schimbarilor climatice, inclusiv cele privind tranzitia energetica.

Totodata, proiectul de buget al UE pentru 2021-2027 propune ca 15 miliarde EUR din cele 100 miliarde EUR ale bugetului alocat cercetarii & dezvoltarii sa fie dedicate energiei, mobilitatii si climei.

De asemenea, Comisia a lansat Forumul Industrial Energie Curata care are ca scop dezvoltarea unei baze industriale durabile si cresterea competitivitatii pe intregul lant de productie, in domenii-cheie ale tranzitiei spre energia curata, precum surse regenerabile, constructii si baterii.

In fine, prin Planul European Strategic Tehnologia Energetica se urmareste accelerarea dezvoltarii si implementarii de tehnologii cu emisii scazute de CO2, prin coordonarea eforturilor nationale si a asigurarii finantarilor in sectorul energiei curate.

Analizand scenariile prin care ar putea atinge obiectivul pe termen lung, Strategia 2050 concluzioneaza ca atingerea acestuia impune, in decurs de o generatie, transformari societale si economice profunde, care vor afecta toate sectoarele economiei, inclusiv cel energetic, dar si altele precum: sectorul financiar, transporturile, constructiile, industria, cercetarea-dezvoltarea, mobilitatea, gestiunea deseurilor, dezvoltarea urbana, agricultura, etc.

3.1. Sectorul investitiilor si finantarea durabila

Conform Strategiei 2050, modernizarea si decarbonizarea economiei UE va stimula realizarea de investitii suplimentare, estimandu-se ca procentul actual din PIB-ul UE investit in sistemul energetic si in infrastructura aferenta va trebuie majorat de la 2 % la 2,8 % (aproximativ 520-575 de miliarde EUR anual) pentru a se ajunge la o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de sera.

Chiar daca se presupune ca sectorul privat va fi responsabil in cea mai mare parte pentru investitiile suplimentare, Strategia 2050 propune ca UE si Statele Membre sa ofere semnale clare si pe termen lung pentru indrumarea investitorilor, pentru atragerea de finantari sustenabile si directionarea inspre proiecte care asigura realizarea tranzitiei energetice. In acest sens, Fondul European pentru Investitii Strategice[26] (FEIS) si fondurile politicii de coeziune a UE aloca aproximativ 70 de miliarde EUR pentru punerea in aplicare a strategiei privind uniunea energetica[27].

Sectorul financiar are un rol esential in sprijinirea tranzitiei energetice deoarece poate reorienta fluxurile de capital si investitiile spre proiectele care corespund obiectivelor UE. In acest scop, Comisia a adoptat in mai 2018 un pachet de masuri legislative care implementeaza mai multe actiuni-cheie necesare pentru a sprijini masurile de finantare sustenabila necesare pentru tranzitia energetica. [28]

De asemenea, in 2018, cu ocazia Conferintei ONU privind Schimbarile Climatice de la Katowice, a fost agreat setul de reguli necesare pentru implementarea Acordului de la Paris („Regulile Paris”)[29], care contine, prin altele, si orientari cu privire la utilizarea finantarilor in domeniul climatului.

Regulile Paris definesc printre altele conceptul de “finantare climatica” si obliga statele semnatare sa raporteze periodic date cu privire la finantarile climatice preconizate si implementate, furnizand astfel o imagine mai clara cu privire la finantarile mobilizate in UE sau la nivel global pentru combaterea schimbarilor climatice.[30]

Se estimeaza astfel ca implementarea masurilor de mai sus privind mecanismele de finantare, cumulata cu actiunea de reglementare si presiunea publica in crestere vor da un impuls deciziv reorientarii capitalului privat catre sectorul energiei curate si a dezvoltarii durabile.

De altfel, un studiu recent[31] confirma ca exista semnale clare privind reorientarea fluxurilor financiare inspre proiectele aliniate cu Strategia 2050, dintre care amintim urmatoarele: (a) 70% din finantarile acordate la nivel global in sectorul energiei sunt atrase de proiectele cu emisii reduse de CO2; (b) tendinta de tranzitie catre investitiile din sectorul energiei curate se intensifica cu fiecare zi; (c) „fuga” capitalului de tehnologiile pe baza de carbune este confirmata, in conditiile in care peste 100 de institutii financiare globale au anuntat in ultimii ani intentia de a nu mai investi in astfel de proiecte[32].

3.2. Sectorul constructiilor si infrastructura

Constructiile ocupa un loc de frunte din perspectiva obiectivului privind cresterea eficientei energetice in contextul in care, conform datelor publice, constructiile rezidentiale si nerezidentiale sunt raspunzatoare pentru 40 % din consumul energetic al UE si pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de sera[33].

Comisia a constatat ca majoritatea stocului de cladiri rezidentiale are o performanta energetica redusa fiind construit anterior aparitiei preocuparilor privind eficienta energetica si a legiferarii normelor privind cresterea eficientei energetice. In acest context, reabilitarea termica a stocului de cladiri rezidentiale este vazuta ca o sursa semnificativa de potential pentru atingerea obiectivului eficienta energetica de 32,5% pana in 2030. Pentru a creste ritmul de reabilitare termica a cladirilor rezidentiale intre 2014 si 2020, Comisia a alocat prin Fondurile Europene Structurale si de Investitii (ESIF) investitii de 18 miliarde EUR pentru eficienta energetica, 6 miliarde EUR pentru energia regenerabila (in special pentru incalzirea si racirea cladirilor) si aproximativ 1 miliard EUR in retele de distributie inteligente.

In acelasi scop, Banca Europeana de Investitii a adoptat in 2018 un nou instrument financiar in cadrul initiativei Smart Finance for Smart Buildings, pentru a face investitiile in eficienta energetica a cladirilor mai atractive pentru investitori privati, si a multiplica astfel, prin efect de levier, impactul banilor investiti de UE. Prin utilizarea fondurilor UE ca garantie pentru aceste proiecte in cadrul finantarii, se urmareste crearea unei piete de 120 miliarde EUR adresate intreprinderilor mici si mijlocii privind proiectele de renovare si eficientizare energetica a cladirilor rezidentiale.

Pentru a incuraja finantarea renovarii cladirilor publice (spitale, scoli, cladiri sociale, etc.), Comisia Europeana, Eurostat si Banca Europeana de Investitii au adoptat diverse norme si orientari in scopul de a facilita utilizarea Contractelor pentru Performanta Energetica si a simplifica inregistrarile contabile aferente operatiunilor derulate prin astfel de contracte, ca instrumente de finantare a eficientizarii energetice a cladirilor publice.[34]

Totodata, Comisia Europeana investeste sume substantiale in cercetare & dezvoltare privind infrastructura, precum: (a) suport financiar dedicat pentru investitii in infrastructura sustenabila si inovativa prin programul „InvestEU”; (b) Banca Europeana de Investitii se obliga sa investeasca cel putin 40% din fondurile EFSI alocate infrastructurii si inovarii in sprijinul proiectelor care contribuie la strategia UE privind tranzitia energetica; (c) investitii in baza programului Horizon 2020 in energie curata si cercetare & dezvoltare privind climatul de 3,4 miliarde EUR in perioada 2018-2020.[35]

Toate acestea, alaturi de prevederile din PEC cu privire la obligatia de a proiecta cladirile noi cu respectarea anumitor norme de calitate si standarde de eficienta energetica precum si de a le dota cu puncte de alimentare si infrastructura incastrata pentru instalarea unor astfel de puncte de alimentare intr-o etapa ulterioara confirma faptul ca sectorul constructiilor si al infrastructurii vor fi afectate in mod semnificativ de reformele aferente tranzitiei energetice.

3.3. Sectorul transporturilor si mobilitatea inteligenta

Tranzitia energetica nu poate fi imaginata fara o decarbonizare a domeniului transporturilor, in conditiile in care acestea sunt responsabile de aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de sera din UE.

Astfel, Comisia Europeana a initiat in 2017 pachetul legislativ privind mobilitatea curata (Clean Mobility Package), avand ca scop reformarea industriei auto europene prin adoptarea de tehnologii noi si curate, inclusiv dezvoltarea de baterii pe baza de noi tehnologii si implementarea infrastructurii necesare pentru autovehiculele electrice[36]. Printre principalele documente si masuri propuse in Clean Mobility Package amintim revizuirea Directivei Vehicule Curate, a Directivei Transport Combinat si a Regulamentului Serviciilor de Transport Pasageri, cu efecte printre care le amintim pe cele de mai jos:
– noi standarde de emisii de CO2 pentru a stimula inovatia in productia de autovehicule cu emisii reduse de CO2, inclusiv prevederea de obiective pentru 2025 and 2030;
– promovarea energiilor curate in procedurile de achizitie publica[37];
– dezvoltarea unei infrastructuri trans-europene de combustbili alternativi;
– stimularea utilizarii combinate a camioanelor, trenurilor, bargelor sau navelor pentru transportul bunurilor;
– dezvoltarea conexiunilor pentru transportul cu autocare pe distante lungi ca alternativa la utilizarea autoturismelor mici;
– initiativa bateriilor, avand o importanta strategica deosebita pentru politica industriala a EU si in legatura cu care a fost publicat totodata un raport separat privind planul de actiune[38].

Referitor la initiativa bateriilor, este demn de retinut ca potrivit unui studiu recent[39], stocarea energiei electrice in baterii este vazuta ca avand cel mai ridicat potential disruptiv in contextul tranzitiei energetice. Chiar daca rolul pe care bateriile il vor juca in tranzitia energetica nu poate fi disociat de alte evolutii, precum utilizarea pe scara larga a inteligentei artificale pentru optimizarea randamentului E-SRE sau emergenta platformelor de tip peer-to-peer care elimina intermediarii in tranzactionarea energiei, inovatia in sectorul bateriilor poate avea cel mai mare impact asupra procesului de tranzitie energetica.

Astfel, studiul sus-amintit estimeaza ca in lume avansul pietei stocarii energiei electrice va trece de la 6GW in 2017, la peste 40GW in 2022 iar in unele piete, performantele imbunatatite ale bateriilor si costurile de productie in scadere au permis acestora sa inlocuiasca gazul natural in mixul energetic in anumite cazuri.

In legatura cu initiativele UE de decarbonizare a sectorului transporturilor, trebuie mentionat ca vehiculele electrice fac deja parte din planurile unor state in cadrul eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Conform informatiilor publice[40], cel putin 14 state au anuntat implementarea, de calendare pentru interzicerea, incepand cu 2030, a comercializarii vehiculelor dotate cu motoare cu combustie interna[41].

De altfel, si Romania a implementat in 2017 un program pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in transporturi, prin acordarea de vouchere de pana la 45.000 lei, pentru achizitia de vehicule electrice si de pana la 20.000 lei, pentru cele hibrid.

Totodata, un studiu de piata realizat de Bloomberg[42] estimeaza ca in 2040 autovehiculele electrice vor reprezenta 57% din totalul vanzarilor globale de autovehicule de mici dimensiuni, in timp ce autobuzele electrice vor reprezenta 81% din totalul autobuzelor achizitionate in sectorul public. Conform studiului, principalul factor responsabil pentru cresterea accelerata a electrificarii autovehiculelor in urmatorii 20 ani il va constitui reducerea costurilor de fabricare a bateriilor, astfel incat dupa 2025 pretul acestora il va concura pe cel al vehiculelor cu combustibili fosili (calculat prin cumularea pretului de achizitie cu costurile de alimentare si intretinere pe durata de viata a acestora).

3.4. Economia circulara[43] si taxonomia[44] UE

Pornind de la constatarea ca industria UE este una dintre cele mai eficiente industrii la nivel mondial, Strategia 2050 concluzioneaza ca, pentru a mentine aceasta stare de fapt si a reduce si mai mult dependenta UE de importurile de energie, trebui dezvoltata o economie circulara competitiva, care sa utilizeze resursele in mod eficient[45].

Consumatorii sunt primii care vor juca un rol in dezvoltarea economiei circulare, in privinta cererii de produse: unele pot proveni din transformari in curs, cum ar fi digitalizarea care conduce la reducerea cererii de hartie, altele vor rezulta din schimbarea optiunilor consumatorilor care vor solicita din ce in ce mai mult produse si servicii ecologice si favorabile climei.

In acest context, un rol important il au si Directiva Ecodesign[46] care impune producatorilor sa imbunatateasca performanta energetica a produselor, precum si Regulamentul privind Etichetarea Energetica care permite consumatorilor sa identifice produsele electronice eficiente din punct de vedere energetic[47]. In plus, in octombrie 2019 s-au adoptat 10 regulamente de implementare a Directivei Ecodesign[48], prin care se spera sa aduca o contributie substantiala la economia circulara si obiectivele climatice, mai precis reducerea cu 167 TWh a consumului energetic pana in 2030, echivalentul consumului anual energetic al Danemarcei[49].

Un loc deloc neglijabil in economia circulara il are si gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, Romania transpunand in 2018 in legislatia nationala ultimele directive europene care reglementeaza sectorul gestionarii deseurilor. Avand in vedere noua abordare a Comisiei Europene cu privire la promovarea economiei circulare, printre implementarea noilor prevederi europene a determinat printre altele inlocuirea taxei pentru depozitarea deseurilor din legislatia romana cu „contributia pentru economia circulara.”

Activitatile economice durabile au de asemenea un rol semnificativ in implementarea economiei circulare si, in acest scop, Comisia European a creat in 2018 un Grup de Expertiza Tehnica (GET) avand ca obiectiv principal elaborarea unui sistem european de clasificare a activitatilor durabile (taxonomia UE) si a publicat totodata o propunere de regulament privind instituirea unui cadru pentru facilitarea dezvoltarii durabile (Regulamentul Taxonomie). [50]

In 2019, GET a publicat Raportul Tehnic[51] privind taxonomia UE, care: (a) evalueaza 67 de activitati din 8 sectoare care pot avea o contributie substantiala la limitarea schimbarilor climatice; (b) propune o metodologie si exemple practice penru a evalua contributiile substantiale in scopul adaptarii schimbarile climatice; si (c) furnizeaza orientari si studii de caz in sprijinul investitorilor pentu a utiliza noile reguli propuse de taxonomia UE

Se preconizeaza ca pe viitor taxonomia UE va fi in masura sa influenteze fluxul finantarilor acordate in diversele sectoare economice si sa actioneze astfel ca un indicator al domeniilor predilecte de investitie in UE. In acest context, sectorul financiar privat (atat prin investitii strategice de tipul „capitalului rabdator” cat si cele de capital de risc) precum si autoritatile publice si bancile centrale vor juca un rol decisiv in aceasta reorientare, de natura sa contribuie si ea la transformarea economiei europene pe fondul tranzitiei energetice.

3.5. Orasele inteligente si mobilitatea urbana

Un rol important in tranzitia energetica il joaca revolutia digitala si, in stransa legatura cu aceste doua procese, dezvoltarea oraselor inteligente ca spatii in care administratia publica devine mai interactiva iar serviciile si retelele traditionale (transport urban, retele utilitare, iluminat public, incalzire, aprovizionare cu apa, gestionarea deseurilor) sunt eficientizate cu ajutorul tehnologiilor digitale si IT&C pentru beneficiul locuitorilor si afacerilor locale, asigurand o mai buna utilizare a resurselor si o reducere a emisiilor.

In acest context, Comisia European a initiat Parteneriatul European pentru Inovatie privind Orasele si Comunitatile Inteligente (EIP-SCC) care grupeaza reprezentanti ai oraselor, industriei, intreprinderilor mici si mijlocii, institutiilor financiare si cercetarii in scopul imbunatatirii vietii urbane prin implementarea de solutii integrate mai sustenabile si imbunatatirea unor sectoare relevante, precum energia, mobilitatea, transportul,ICT. [52]

In urma acestor eforturi si beneficiind de experienta practica acumulata de diverse orase, aglomerari urbane sau regiuni din Europa, in octombrie 2019 au fost publicate orientari cu privire la Planificarea unei Mobilitati Urbane Durabile (Sustainable Urban Mobility Planning – SUMP) care reflecta noile tendinte majore in mobilitatea urbana.

Pe langa eforturile UE, o alta initiativa care contribuie la dezvoltarea oraselor inteligente este si Covenant of Mayors for Climate & Energy[53], o asociatie care grupeaza autoritati locale din toata lumea care si-au asumat voluntar sa implementeze obiectivele energetice si climatice ale UE pe baza unei abordari cu efecte de jos in sus. Covenant of Mayors for Climate & Energy a fost lansat in 2008 ca o asociatie a autoritatilor locale din Europa dar, in urma succesului de care s-a bucurat, s-a extins la nivel global astfel incat grupeaza in prezent peste 9.000 de autoritati locale si regionale din 57 state din lume.

O alta initiativa autonoma in acest domeniu este Energy Cities[54] (Asociatia europeana a oraselor in tranzitia energetica), reprezentand o retea de peste 1.000 de autoritati locale in 30 de state europene care isi propune ca, prin colaborare si impartasirea experientei practice dobandite, sa contribuie la realizarea si implementarea standardelor de guvernanta si a cadrului de reglementare la nivel local si central care sa accelereze procesul de tranzitie energetica, inclusiv printr-o utilizare rationala a resurselor si implicare accentuata a autoritatilor locale.

4. Cateva concluzii

Articolul isi propune sa evidentieze momentul de referinta pe care Pachetul Energie Curata il marcheaza in evolutia pietei energetice in UE si totodata faptul ca noutatile anuntate de PEC reprezinta doar un capitol intr-un proces mai larg care antreneaza schimbari societale si economice de amploare in UE.

Asa cum constata si un studiu recent[55], tranzitia energetica va fi acompaniata de serviciile digitale care se vor dezvolta exponential in viitor, de inovatii tehnologice precum stocarea energiei electrice/baterii eficiente pe baza de noi tehnologii, retele inteligente, consum reactiv si dispecerizabil, partajarea platformelor, sisteme de tip home-to-grid, vehicle-to-grid, echiparea locuintelor cu echipamente de tip IoT, vehicule electrice, sisteme de senzori pentru asigurarea mobilitatii, etc.

Cu privire la obiectivul urmarit prin aceste schimbari legislative, unele opinii considera ca a fost depasit momentul pana la care se putea mentine cresterea temperaturii globale sub nivelul de 2 °C si ca, pe baza estimarilor privind evolutia populatiei, a dezvoltarii economice si a emisiilor de CO2, toate eforturile depuse in acest sens pot doar sa incetineasca procesul de incalzire climatica nicidecum sa il opreasca.

Altii considera ca tranzitia spre energia curata conform strategiei UE (adica emisii nete de gaze cu efect de sera egale cu zero pana in 2050) nu poate fi realizata pe baza tehnologiilor existente, in lipsa unor inovatii tehnologice cu impact disruptiv major in ceea ce priveste intensitatea energetica a tehnologiilor E-SRE sau a mijloacelor de stocare a energiei, pe baza carora productia de energie curata sa devina eficienta din perspectiva intensitatii energetice, a costurilor de producere si a impactului asupra mediului, in egala masura.

Independent de astfel de opinii si chiar daca inregistreaza grade diferite de intensitate in statele europene, tranzitia energetica este un proces real care se intampla deja, plasandu-se intr-un context mai larg de transformari care au loc sau se preconizeaza a avea loc in viitorul apropiat si care vor afecta intr-o masura mai mare sau mai mica toate sectoarele-cheie din economia statelor membre UE.


[1] Pentru detalii, vezi comunicarea Comisiei Europene (COM 2015/80/final) O strategie-cadru pentru o uniune energetica rezilienta cu o politica prospectiva in domeniul schimbarilor climatice, disponibila aici.
[2] Conform unui studiu realizat de firma de consultanta Ernst & Young dosponibil aici, costul tehnologiei fotovoltaice a scazut cu 80% iar cel al tehnologiei eoliene cu 30%-40% in ultimii 10 ani, simultan cu cresterea substantiala a performantei celor doua tehnologii.
[3] Pentru detalii, vezi aici.
[4] Este de remarcat ca Regulamentul privind piata interna de energie electrica confera competente de executare Comisiei pentru adoptarea actelor de punere in aplicare, in conformitate cu articolul 291 din TFUE, in vederea asigurarii unor conditii uniforme pentru punerea in aplicare a acestui regulament.
[5] Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European si a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanta energetica a cladirilor si a Directivei 2012/27/UE privind eficienta energetica.
[6] Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile (reformare).
[7] Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficienta energetica.
[8] Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanta uniunii energetice si a actiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 si (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European si ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE si 2013/30/UE ale Parlamentului European si ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE si (UE) 2015/652 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European si al Consiliului.
[9] Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European si a Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregatirea pentru riscuri in sectorul energiei electrice si de abrogare a Directivei 2005/89/CE.
[10] Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European si a Consiliului din 5 iunie 2019 de instituire a Agentiei Uniunii Europene pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare din Domeniul Energiei.
[11] Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European si a Consiliului din 5 iunie 2019 privind piata interna de energie electrica.
[12] Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piata interna de energie electrica si de modificare a Directivei 2012/27/UE.
[13] Pentru detalii, vezi Comunicarea Comisiei Europene (2018/773/final) O planeta curata pentru toti. O viziune europeana strategica pe termen lung pentru o economie prospera, moderna, competitiva si neutra din punctul de vedere al impactului asupra climei, disponibila aici.
[14] Astfel, ACER va monitoriza viitoarele centre de coordonare regionale in care operatorii sistemelor de transport vor lua decizii cu privire la chestiuni in care un proces de decizie necoordonat poate avea un impact negativ asupra pietelor si consumatorilor.
[15] Ramane de vazut cum va fi interpretata de autoritatile din Romania aceasta prevedere de la Art. 3 lit. (o) din Regulamentul privind piata interna de energie electrica, care obliga in esenta Statele Membre sa permita incheierea de contracte de vanzare-cumparare de electricitate pe termen lung inafara pietelor centralizate, in conditiile in care legea romana obliga participantii sa tranzactioneze exclusiv pe platformele OPCOM.
[16] Vezi articolul “Piata de energie si gaze va suferi schimbari majore incepand cu 2020”, de Dumitru Chisalita, publicat de Asociatia Energia Inteligenta la 20 august 2019, disponibil aici.
[17] PNIESC este disponibil pe site-ul Ministerului Energiei, aici.
[18] Pentru o analiza critica a PNIESC, realizata de Energy Policy Group, vezi aici.
[19] Recomandarile Comisiei Europene privind proiectul PNIESC sunt disponibile aici.
[20] Pentru detalii, vezi aici.
[21] Termenul de prosumator a fost utilizat in forma publicata initial a proiectului Directivei E-SRE, dar forma finala a Directivei E-SRE prefera termenul de autoconsumator.
[22] Legislatia secundara privind prosumatorii adoptata de ANRE este disponibila aici.
[23] Detalii despre Programul Casa Verde 2019 sunt disponibile aici.
[24] Programul Legislativ al Guvernului Romaniei pentru anul 2019 este disponibil aici.
[25] Pentru detalii, vezi Comunicarea Comisiei Europene (2018/773/final) O planeta curata pentru toti. O viziune europeana strategica pe termen lung pentru o economie prospera, moderna, competitiva si neutra din punctul de vedere al impactului asupra climei, disponibila aici.
[26] Pentru detalii, vezi aici.
[27] Cel putin 40 % din proiectele FEIS din cadrul componentei pentru infrastructura si inovare trebuie sa contribuie la angajamentele UE privind combaterea schimbarilor climatice, in conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.
[28] Pentru detalii, vezi aici.
[29] Pentru detalii, vezi aici.
[30] Pentru detalii, vezi aici.
[31] Vezi studiul realizat de compania de consultanta Ernst & Young in 2019, disponibil aici.
[32] Ca un semnal suplimentar al apetitului in crestere pentru investitii cu componente de mediu, sociale si de guvernanta (MSG) studiul realizat de firma de consultanta Ernst & Young aminteste ca in 2019, Vanguard, lider global privind administrarea de active, a anuntat lansarea unui fond de tip ESG (environmental, social and corporate governance) care va investi doar in companii care integreaza practici ESG avansate in strategia lor de business.
[33] Pentru detalii, vezi aici.
[34] Pentru detalii, vezi aici.
[35] Pentru detalii, vezi aici.
[36] Pentru detalii, vezi aici.
[37] In februarie 2019, Consiliul UE, sub presedintia Romaniei, a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la propunerea de directiva, urmand ca aceasta sa parcurga in continuarea pasii urmatori aferenti procesului de adoptare. Conform proiectului de directiva, Romania se angajeaza ca, pana in 2025, minim 18,7% din autovehiculele achizitionare de autoritatile piblice sa fie autovehicule electrice.
[38] Pentru detalii, vezi aici.
[39] Pentru detalii, vezi studiul realizat de firma de consultanta Ernst & Young in 2019, disponibil aici.
[40] Pentru detalii, vezi aici.
[41] Conform datelor publice, Austria, Danemarca, Franta, Germania, Irlanda, Olanda Norvegia si UK au prevazut calendare pentru interzicerea vehiculelor cu motoare cu combustibili fosili, in timp ce alte state (Portugalia, Spania) ofera stimulente pentru stimularea achizitiilor de autovehicule electrice.
[42] Pentru detalii, vezi aici.
[43] Economia circulara este un model de productie si consum care implica partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea si reciclarea materialelor si produselor existente cat mai mult posibil, extinzand in acest fel ciclul de viata al produselor.
[44] Taxonomia reprezinta un sistem de clasificare unificat pentru activitatile economice durabile, cuprinzand norme pentru valorile de referinta in materie de emisii scazute de carbon, cerinte de informare imbunatatite pentru produsele de investitii, cresterea transparentei, sprijinirea investitiilor in activitati ecenomice durabile si prevenirea riscurilor ca activele energointensive si/sau dependente de combustibilii fosili sa se deprecieze inainte de sfarsitul duratei lor de viata economica.
[45] Pentru detalii, vezi Comunicarea Comisiei Europene (2018/773/final) O planeta curata pentru toti. O viziune europeana strategica pe termen lung pentru o economie prospera, moderna, competitiva si neutra din punctul de vedere al impactului asupra climei.
[46] Studiile arata ca modul de proiectare ecologica a aparatelor electrice influenteaza modul de functionare a acestora atat din perpsectiva consumului cat si a duratei de viata, reparatii reutilizare, reabilitare, reciclare, mentenanta sau debarasare, fapt care genereaza totodata efecte macroecomice benefice prin reducere facturii energetie a UE.
[47] Conform datelor publicate de un sondaj al Eurobarometrului, eticheta energetica este recunoscuta de 93% dintre europeni si 79% au fost influentati de eticheta la momentul achizitionarii unui produs. De altfel succesul etichetei energetice a facut ca modele similare de etichetare energetica sa fie adoptate in multe alte state dinafara UE.
[48] Pentru detalii, vezi aici.
[49] Pentru detalii, vezi aici.
[50] Pentru detalii, vezi aici.
[51] Pentru detalii, vezi aici.
[52] Pentru detalii, vezi aici.
[53] Pentru detalii, vezi aici.
[54] Pentru detalii, vezi aici.
[55] Vezi „Just e-volution 2030 ” study by Enel and The European House – Ambrosetti: positive socio-economic impact from the energy transition in Europe, publicat in data de 6 septembrie 2019., disponibil aici.


Av. Vlad Cordea
SUCIU POPA


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.