Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Poziția Inspecției Judiciare ref. afirmațiile membrului CSM, Bogdan Mateescu
29.10.2019 | JURIDICE.ro

Luni, 28 octombrie 2019, Inspecția Judiciară a dat publicității următoarele clarificări ref. unele afirmații ale jud. Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, din interviul acordat site-ului ziare.com, potrivit unui comunicat:

„Orice observator avizat și diligent poate sesiza modalitățile inedite prin care domnul judecător Bogdan Mateescu, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, alege să își exprime punctele de vedere, în afara cadrului instituțional.

Poate și din această cauză, în spațiul public apar tot mai des referiri și confuzii cu privire la relația dintre CSM și Inspecţia Judiciară, care, deși este o structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului, acționează potrivit principiului independenței operaționale.

Așa cum am arătat prin adresa transmisă Consiliului Superior al Magistraturii afirmațiile legate de o presupusă dezinformare sunt complet false. Niciodată Inspecția Judiciară nu a început cercetarea disciplinară față de un judecător care a apreciat că trebuie să sesizeze CJUE.

Dacă săptămâna trecută era de înțeles, nu de acceptat, atitudinea unor membrii CSM care, fără a verifica factual realitatea datelor apărute în spațiul public, s-au grăbit să acuze, acum, după explicațiile pe care le-am oferit, nu mai putem înțelege încrâncenarea domnului judecător Mateescu, care poate fi cu greu asimilată bunei – credințe.

Este regretabilă lansarea de către un membru al Consiliului Superior al Magistraturii a unor acuzații publice înainte să solicite punctul de vedere al instituției vizate ori fără să realizeze minime verificări.

Din nefericire, constituie deja o obișnuință ca domnul judecător Mateescu să lanseze mesaje denigratoare la adresa Inspecției Judiciare, mesaje care pot avea ca efect destructurarea instituției.

În legătură cu procentul de respingeri al acțiunilor disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară, procent pe care domnul judecător îl avansează în diverse intervenții publice, pe lângă observația că acesta a scăzut, în declarațiile domniei sale, de la 60% în martie la 50% în octombrie, precizăm că respingerea sau admiterea unei acțiuni disciplinare nu reprezintă un eșec sau o victorie a IJ și respingem vehement aceste abordări; nu ne putem bucura când se constată o încălcare a unei norme de conduită cum nu putem fi triști în momentul în care o astfel de acuzație nu se confirmă. Cu toate acestea , trebuie cunoscute cauzele care au condus la respingerea acțiunilor disciplinare motiv pentru care Inspecţia Judiciară a realizat o analiză în acest sens, analiză care ne permite să prezentăm câteva concluzii. (anexă)

Transmitem pe această cale domnului judecător Mateescu că încercarea de decredibilizarea a unei întregi instituții pentru motive subiective este de neconceput într-un stat de drept și ne dorim ca acest demers al domniei sale să îl regăsim analizat în următorul Raport MCV.

Corpul inspectorilor judiciari este format din judecători și procurori de o înaltă ținută morală și profesională care își cunosc foarte bine rolul și atribuțiile și care, în aplicarea legii, nu se vor lăsa intimidați de încercări, mai mult sau mai puțin inspirate, de denigrare a activității pe care o desfășoară.”

***

Luni, 28 octombrie 2019, jud. Bogdan Mateescu a acordat un interviu site-ului ziare.com.

Principalele declarații:
– CSM funcționeaza la un nivel îndepărtat de așteptările colegilor și ale societății.
– Cei care au determinat apariția și consolidarea percepției de partizanat al CSM să își asume responsabilități.
– Pentru redresare e necesară reevaluarea urgentă a legislației și restabilirea competențelor CSM ca tot unitar.
– Poate că trebuie să analizăm serios dacă nu cumva ar fi timpul să ne întoarcem la colegii noștri și să ne testăm cu adevărat reprezentativitatea.
– Persoanele alese de comisiile de concurs ale CSM în urma unor interviuri au constituit și opțiunile unor politicieni pentru înalte funcții.
– Teoria prezentată public în sensul că CSM numește șeful la SIIJ este greșită, în realitate un grup restrâns de membri CSM, 3 din 19, a facut-o pe fond.
– Termenul regulamentar de declanșare a concursului pentru șefia SIIJ nu a fost respectat, astfel încât concursul nu poate fi validat.


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Poziția Inspecției Judiciare ref. afirmațiile membrului CSM, Bogdan Mateescu”

  1. Florin-Iulian HRIB spune:

    Cîtă ipocrizie pe IJ! Curge în valuri poluate făţărnicia IJ…

    Într-o adresă către sus-semnatul, prefăcuta IJ a însăilat un fel de rechizitoriu la adresa competenţei mele profesionale ca grefier, în loc să analizeze faptele reclamate de mine împotriva a 3 judecători de la secţia penală a CAAI.

    Aceeaşi duplicitate se regăseşte şi la alţi şefi de instituţii publice. Cînd ei sînt criticaţi şi contestaţi, automat denigrează autorul criticilor, tocmai pentru a-l decredibiliza. E o tactică ticăloasă, menită să genereze confuzie şi să devieze atenţia de la problema de fond.

    Aşa a procedat şi actualul preş. CAAI la adresa mea: în 2017, cînd am „îndrăznit” să cer în scris compensarea orelor suplimentare (ceea ce, atenţie, nu a mai cerut nimeni pînă acum, din cîte ştiu eu, deşi mai toţi grefierii se plîng pe la colţuri că stau peste program!), a întocmit nişte referate în care m-a ponegrit la greu, dar, după fix 1 an de zile după ce reuşisem să obţin transferul de la secţia penală la secţia I civilă a CAAI, acelaşi individ a descoperit subit că eram unicul grefier, din vreo 30 de grefieri plasaţi în alte secţii, care era corespunzător pentru secţia venală, pardon!, penală a CAAI şi singurul suficient de apt încît să o scot, cică temporar, din haznaua în care agoniza!? Cum eu am preferat să îmi dau demisia decît să ling unde au scuipat alţii, preş. CAAI s-a grăbit să scoată de la naftalină acele referate de 2 bani întocmite în 2017 şi să le trimită la IJ, care la rîndul ei le-a lăbărţat pe vreo 10 pagini, înfierîndu-mă cu mînie gregară pentru neobrăzarea de a-i da de lucru (aşa mi-a zis şi fosta preşedintă a CAAI referitor la cererile mele de compensare a orelor suplimentare, cică „mi-aţi dat de lucru, domnu* Hrib!”).

    Pe scurt, cînd o face un jude (care mai e şi membru în CSM) la adresa IJ, atunci e urît. Dar cînd o face IJ la adresa cetăţenilor revoltaţi împotriva unor abuzuri comise de magistraţi, atunci e în regulă… Hai sictir!

    P.S.: Precizez că nu am primit acele referate întocmite în 2017 la adresa mea nici azi, 30.10.2019, deşi art. 75 alin. 3 din Legea 567/2004 prevede explicit că grefierul „are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii ale actelor existente în dosar.”

    • Ipocrizia, în termeni juridici, poartă numele de practică neunitară și arbitrară (și de lipsă stat de drept).
      Știți cumva cum urmăresc cei care sunt deferiți Inspecției Judiciare că Inspecția Judiciară are o practică unitară? Sau cum pot invoca să li se aplice practica cea mai favorabilă dezvoltată de Inspecția Judiciară cu privire la un anume aspect? Adică aveți acces la deciziile Inspecției? Măcar cei din sistem? Să nu mi se invoce GDPR nici în glumă.

  2. Florin-Iulian HRIB spune:

    O altă mostră de ipocrizie din partea IJ: în iunie 2019 am sesizat MJ şi IJ în legătură cu conduita cel puţin neglijentă, dacă nu de rea-credinţă a judecătoarei **** şi a celor 2 asistente judiciare de la Tribunalul Hunedoara care au făcut praf dosarul de pensii nr. 1474/97/2018 (al treilea dosar prin care tatăl meu vitreg a încercat să obţină recunoaşterea condiţiilor speciale de muncă aşa cum au fost consemnate în carnetul de muncă şi în adeverinţele eliberate de angajatorul Mittal Steel Hunedoara SA).

    În august 2019, MJ a pasat sesizarea la IJ, pretextînd că asistenţii judiciari nu pot fi traşi la răspundere pentru „soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti care sunt supuse căilor legale de atac”?!

    În septembrie 2019, un inspector anonim a pretins, la fel ca MJ, că doar în căile de atac se poate face „verificarea respectării dispoziţiilor legale”?!

    Or, o asemenea eschivă sofistă permite mereu absolvirea de vină a celor care şi-au bătut joc de justiţiabili, deoarece niciodată în căile de atac nu se sancţionează judecătorul care a greşit grav, ci hotărîrea în sine, care pe mine, cel puţin, nu mă încălzeşte cu nimic, ştiind că indivizii culpabili scapă nepedepsiţi şi pot recidiva oricînd, avînd convingerea că nu pot fi sancţionaţi. Iar dacă abuzurile sînt săvîrşite de juzi chiar în căile de atac, atunci ce mai ziceţi?

    Vasăzică, în opinia MJ şi IJ, un jude sau un asistent judiciar nu poate fi sancţionat niciodată pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t) din Legea 303/2004, citez: „Constituie abateri disciplinare: exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.”

    Amintesc că art. 99 indice 1 din Legea 303/2004 stipulează, citez:
    „(1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
    (2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.”

    Băi, nene, nu vi se pare că este inadmisibil ca 2 asistenţi şi o judecătoare să nu cunoască succesiunea şi conţinutul unor acte normative din domeniul pensiilor, în condiţiile în care se presupune că ar fi specializaţi şi experimentaţi tocmai în materia asigurărilor sociale??! Cum să scrii într-o hotărîre judecătorească că (cacofonie intenţionată şi meritată!) „Legea nr.218/2008 a reglementat aceleaşi beneficii precum cele stabilite prin OUG nr. 100/2008 şi art.169, alin 1 din Legea nr. 263/2010”!!? Idem, cum să susţii într-o sentinţă că „reclamantul nu a avut un petit vis-à-vis de aplicarea Legii nr.218/2018, iar instanţa de judecată în considerente nu trebuie să combată fiecare argument adus de reclamant în susţinerea cererii sale”, din moment ce ştie orice student la Drept cît de cît informat că petitul acţiunii nu trebuie să cuprindă şi temeiul legal al cererii de chemare în judecată, iar în speţă chiar am menţionat de 9 (nouă!) ori Legea 218/2008 în cuprinsul motivării precizării de acţiune?! Aceste indicii erau suficiente pentru constatarea relei-credinţe sau gravei neglijenţe a persoanelor reclamate la IJ şi MJ.

    Pentru că rezoluţia de clasare a IJ nu era semnată, nu avea nicio ştampilă şi nici nu arăta măcar numele şi prenumele celui care a întocmit-o, iar aşa-zisele verificări prealabile fuseseră făcute în mod vădit superficial, am atacat-o cu plîngere.

    În ianuarie 2020, am primit reject de la inspectorul-şef **** (mai corect ar fi să-l strige lumea ****), pe motiv că, prin ordinul nr. 3/2019, aşa a vrut muşchii lui de şef să anonimizeze actele întocmite de inspectorii judiciari??! Cît despre celelalte critici, **** a reprodus, practic, cu copy-paste toate năzbîtiile debitate de inspectorul anonim…

    Ca fapt divers, dar foarte relevant, menţionez că, între timp, instanţa superioară a statuat fără echivoc că judecătoarea „fofo srl” şi cele 2 asistente (ne)judiciare AU GREŞIT, astfel încît, după 3 dosare diferite şi 12 ANI (?!) de procese cu acelaşi obiect, tatălui meu vitreg i-au fost recunoscute, în sfîrşit, condiţiile speciale de muncă. Trist este însă că toţi cei care au ignorat cu obstinaţie acest drept elementar la pensie, atît juzi, cît şi asistenţi judiciari, dar mai ales funcţionari de la Casa judeţeană de pensii Hunedoara, au scăpat nepedepsiţi, TH şi CAAI refuzînd mereu să acorde şi daune morale celor vătămaţi!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.