Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

RIL admis. Recursul formulat împotriva hotărârii prin care a fost soluţionată cererea de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
11.11.2019 | Andrei PAP

Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 7 noiembrie 2019, a fost publicată Decizia nr. 17/2019 privind examinarea sesizării formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la „Admisibilitatea căii de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care au fost soluționate cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă”.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Recursul în interesul legii din prezentul dosar vizează sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la „Admisibilitatea căii de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care au fost soluționate cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.

2. Practica instanţelor de judecată

Autorul sesizării arată că examinarea jurisprudenței la nivel național a relevat faptul că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar în ceea ce privește problema de drept supusă dezlegării, existând două orientări, după cum urmează:

A) Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că dispozițiile art. 513 alin. (6) teza I din Codul de procedură civilă, care prevăd că dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul, au valoare de excepție și trebuie raportate și interpretate coroborat cu cele ale art. 513 alin. (5) din același cod, potrivit cărora hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

Astfel, ipoteza reglementată de art. 513 alin. (6) teza I din Codul de procedură civilă are în vedere exclusiv situația în care hotărârea supusă revizuirii este ea însăși susceptibilă de a fi atacată; altfel spus, legiuitorul a menționat prin acest text legal calea de atac a recursului cu semnificația suprimării căii de atac a apelului pentru ipotezele în care această cale de atac s-ar putea exercita anterior recursului, iar nu pe aceea a instituirii unei noi căi de atac, în situația în care aceasta nu ar fi prevăzută, ceea ce ar contraveni principiului legalității și unicității căii de atac și ar crea, contrar intenției legiuitorului, un nou grad de jurisdicție.

B) Într-o altă orientare jurisprudențială s-a considerat că art. 513 alin. (5) din Codul de procedură civilă instituie regula aplicabilă căilor de atac formulate împotriva hotărârilor pronunțate în soluționarea unei cereri de revizuire, regulă potrivit căreia hotărârile care soluționează cererea de revizuire sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

De la această regulă există o singură excepție, reglementată de alin. (6) al art. 513 din Codul de procedură civilă, în ipoteza revizuirii întemeiate pe contrarietate de hotărâri, caz în care este deschisă numai calea de atac a recursului, fiind suprimat apelul.

Deoarece instituie regula după care sunt formulate căile de atac împotriva hotărârilor care soluționează celelalte cazuri, limitativ prevăzute de legislația în materie de revizuire, prevederile art. 513 alin. (5) din Codul de procedură civilă au caracter de normă generală, pe când cele ale art. 513 alin. (6) din același cod, întrucât derogă de la regulă, au caracter de normă specială, ceea ce impune o interpretare restrictivă a acestora.

De aceea, s-a apreciat în această opinie, trebuie evitată coroborarea celor două texte legale, întrucât interpretarea normei speciale prin raportare la norma generală ar aduce atingere principiului „specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant”, anulându-i caracterul derogatoriu, și s-ar îndepărta de la scopul urmărit de legiuitor, de a lăsa deschisă calea recursului împotriva tuturor hotărârilor care soluționează o cerere de revizuire pronunțată pe contrarietate de hotărâri, indiferent dacă hotărârile contrare sunt pronunțate în apel sau recurs.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Autorul sesizării, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciază ca fiind în acord cu litera și spiritul legii prima orientare jurisprudențială.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 513 alin. (6) din Codul de procedură civilă, recursul formulat împotriva hotărârii prin care a fost soluționată cererea de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod este admisibil, indiferent dacă hotărârea atacată cu revizuire are sau nu caracter definitiv.

 Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 mai 2019.” 

Avocat Andrei Pap
PAP | law office


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.