Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 
21 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. Newsletter / 11-22 noiembrie 2019
12.11.2019 | JURIDICE.ro

Luni, 11 noiembrie 2019, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a transmis newsletterul aferent perioadei 11 – 22 noiembrie 2019.

Newsletterul cuprinde informații despre cauze de interes de pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, respectiv: C-502/19 Junqueras Vies, C-363/18 Organisation juive européenne & Vignoble Psagot, C-233/18 Haqbin, C-752/18 Deutsche Umwelthilfe și C-585/18 A.K., C-624/18 CP & C-625/18 DO.

:: Newsletter


Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 21 de comentarii cu privire la articolul “CJUE. Newsletter / 11-22 noiembrie 2019”

  1. Pentru cei interesaţi, ţin să informez despre Ordonanţa Curţii (Camera a noua) din 6 noiembrie 2019 dată în cauza C-75/2019 M.S.Ţ. vs. PNB Paripas Personal Finance Paris” S.A.Sucursala Bucureşti şi „Secapital”S.a.r.l.Luxemburg în urma activării mecanismului cererii de decizie preliminară de către foştii mei colegi de la Tribunalul Specializat Mureş, respectiv d-na judecător I.R.O. şi dl.judecător F.L.

    Relevanţa răspunsului Curţii se arată mai cu seamă în privinţa reducerii efectelor dispoziţiunilor art.I pct.67 din Legea nr.310/2018 prin care se modifică art.713 alin.2 C.pr.civ.(2010)-rep., strict în materia protecţiei consumatorului, şi este următorul:

    „Directiva 93/13/CEE a Consiliului privind abuzive în contracte încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme de drept naţional în temeiul căreia un consumator care a încheiat un contract de credit cu o instituţie de credit împotriva căruia acest profesionist a început o procedură de executare silită este decăzut din dreptul de a invoca existenţa unor clauze abuzive pentru a contesta procedura de menţionată după expirarea unui termen de 15 zile de la comunicarea primelor acte ale acestei proceduri, chiar dacă acest consumator are la dispoziţie, în temeiul dreptului naţional, o acţiune în justiţie în scopul constatării existenţei unor clauze abuzive a cărei introducere nu este supusă niciunui termen, dar a cărei soluţie nu produce efecte asupra celei care rezultă din procedura de executare silită şi care poate fi impusă consumatorului înainte de soluţionarea acţiunii în constatarea existenţei unor clauze abuzive.”

    (încă nu au fost operate actualizările pe site-ul Curţii, însă cererea TSM poate fi găsită aici: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=213944&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=2000790 )

    V.B.

    • De ce anonimizați numele judecătorilor din completul de judecată? sper să nu primesc răspuns: din modestie/din prietenie/din respect/pentru a respecta legea/GDPRul.

        • În acest răspuns pe care l-ați oferit simt dreptatea și justiția și meritul unor astfel de persoane de a judeca pe altele. Regretabil să văd astfel de manifestări venind din partea unui magistrat.
          Nu mai spun că era clar că ați răspuns așa pentru că așa ați vrut. Întrebarea era de ce ați vrut așa, și nu altfel, magistrat fiind și cunoscând despre statul de drept și transparența actului de înfăptuire a justiției.

          • Prea puţin mă interesează simţămintele domniei voastre în special, şi ale oricui altcineva, în general. Poate intervenţii cu iz de astfel de reproşuri, de tot felul, ipocrite după socoata mea, crează altora deranj.

            Nu întâmplător am folosit expresia „foştii mei colegi judecători”, pentru simplul motiv că, şi la momentul primei mele intervenţii, dar şi acum, nu am calitatea de judecător (etimologic, „magistrat” denumeşte un funcţionar din aparatul administrativ al Romei Antice, nu tocmai adecvat pentru a reda cu o relativă acurateţe funcţia de jurisdicţie a unui judecător contemporan).

            Mai apoi, regenţa intervenţiei ar fi trebuit pusă pe aspectele juridice desluşite de Curte, nu pe cea a persoanelor prin a căror contribuţie profesională a fost provocată aceasta să răspundă – un element adiţional – indicarea abreviată a numelor lor fiind complementară expresiei „foştii mei colegi”.

            În fine, oricine ar manifesta o curiozitate excesivă şi care nu ar fi caracterizată şi de o evidentă indolenţă să şi-o satisfacă ar putea folosi suficientele indicii lăsate pentru a identifica cu nume şi prenume colegii la care m-am referit.

            Ca persoană privată nu am nicio obligaţie să răspund unor întrebări în dodii şi percepute personal ca şicanatoare sau, cel puţin provocatoare, aspect pe care am încercat anterior să-l exprim implicit, dar se pare că unora trebuie să le dai mură-n gură şi să le transmiţi răspicat, cu subiect şi predicat, să-şi vadă de treaba lor.

          • Mihai BULUGEA spune:

            Atena, pardon, Mihaela, pai cum sa zici ca e relevanta calitatea persoanei in aprecierea parerii exprimate de aceasta? De ce tii cont de faptul ca ar fi judecator? Ah ce va place dublul standard, cu dublu standard, doar la voi, si niciodata la altii!

            • Când discutăm despre drept, este relevantă calitatea de judecător deoarece în funcție de cum răspunde persoana știi dacă să-l recuzi ulterior când vei fi în calitate de justițiabil în fața lui (avem jurisprudență CEDO, apropo). Totodată, codul deontologic (nu că aș fi fana codului – dar el există) ne arată faptul că judecătorii nu renunță la a mai fi judecători când aleg să se adreseze -într-o discuție juridică – pe un site de profil (e logic, de altfel, să fie așa – și reprezintă doar o transpunere nefericită a jurisprudenței CEDO – deoarece e într-un cod deontologic doar). De aceea m-am și speriat să văd o astfel de abordare, cunoscând faptul că persoana este judecător (CV-ul există inclusiv pe JURIDICE, dând click pe numele celui care comentează). Adică eu, în urma acestui schimb, nu mai cred că domnul Buliga ar putea judeca imparțial o speță cu mine parte având în vedere acel tip de răspuns (ce a mai continuat și cu „acri-s strugurii?” – dar era suficient și fără continuarea cu strugurii). Nu mai spun că e de speriat – pentru mine ca persoană care-și dorește o aplicare a dreptului UE la nivel național – deoarece observ cât de greu (de fapt, imposibil) este pentru un judecător să admită – într-o discuție juridică – faptul că se înșeală cu privire la teoria generală a dreptului UE și cu privire la faptul că nu poți, atunci când obții o Ordonanță CJUE, să feliciți judecătorii deoarece ei aveau fix misiunea de a face ce făcuse CJUE și să nu o încarce pe CJUE cu astfel de acțiuni (dacă art. 47 din Carta DFUE vă zice ceva …) . Poate când voi avea timp o să scriu un articol în care voi arăta că asta e misiunea judecătorului național(deși mă gândesc serios dacă ar avea rost întrucât chiar nu e nimic de domeniul controversei sub acest aspect, mai ales dacă e să mă uit la doctrina și practica din alte state – și chiar și la Croația – ce aderă după România) – i.e. misiunea ca el să înlăture de la aplicare normele de procedură civilă pe care el le consideră contrare jurisprudenței consacrate a CJUE/unei interpretări evidente a normei de drept UE incidentă (- adică fix când ar fi făcut asta singur ar fi trebuit – eventual – felicitat), și că nu ai de ce să feliciți pentru îndeplinirea unei simple îndatoriri de judecător UE (trimiterea preliminară per se) sau pentru faptul că a ales să nu-și asume răspunderea dacă ar fi considerat că norma de procedură civilă e contrară dreptului UE (un drept UE evident – că de aceea avuserăm ordonanță), pasând treaba la CJUE (felicitările păstrându-se pentru când ai măcar cauză ajunsă la CJUE cu concluzii AG, și/sau mai ales pentru Marea Cameră (atunci când Marea Cameră nu e oferită doar pentru că o cere Guvernul). Altfel, e ca și cum am felicita cu același elan echipa României pentru că s-a calificat într-un campionat, fără să se califice nici măcar în optimi, și imaginându-ne că a câștiga și CUPA („soluția elegantă”) (sper că fusei pe înțelesul tuturor acum) – oare ne permitem astfel de felicitări? Eu cred că nu deoarece face imposibilă remedierea greșelii de a nu ști să fii chiar tu judecător UE, și deci să înlături de la aplicare o atare normă fără să te țină de mână CJUE printr-o ordonanță (menționez că această afirmație a mea este făcută în ipoteza unor condiții normale de lucru – iar din motivarea ordonanței CJUE reiese că judecătorul național nu a evidențiat nicio circumstanță anormală precum o jurisprudență ÎCCJ în sens invers/sau a unei instanțe de ultim grad superioară instanței de trimitere – pe când în alte ordonanțe CJUE găsim astfel de situații anormale la care judecătorul național trimite pentru a-și justifica trimiterea deși interpretarea dreptului UE era evidentă și pentru el. Totodată, subliniez iar, faptul că ai o legislație națională contrară jurisprudenței CJUE în materie nu reprezintă o condiție anormală de lucru pentru judecătorul național astfel încât să justifice o trimitere preliminară ce intuiește că ar fi soluționată printr-o ordonanță CJUE. E chiar premisa pentru care se inventă ideea de aplicare directă prioritară și jurisprudența Simmenthal și rolul judecătorul național de ultim gardian al drepturilor conferite justițiabililor direct de dreptul UE)

              Nu mai spun că eu mă miram de faptul că un judecător consideră că e normal să-și felicite colegii menționându-i ANONIMI. Deci calitatea a contat iar pentru că dacă nici judecătorii nu știu ce drepturi/obligații au când se exprimă, atunci ce să mai zic de restul. Plus că am o problemă (tot juridică) cu acei judecători ce ar considera că numele judecătorilor ar trebui să fie anonimizat. (și cărțile au o problemă cu judecătorii ce doresc să fie anonimi (dacă fuga de răspundere vă spune ceva – dar asta probabil într-un alt articol, de va fi timp. Chiar nu inventez eu toate aceste probleme.) În plus, domnul Buliga – judecător – cunoștea aceste informații cu privire la identitatea judecătorilor (inițialele au fost cele reale) tocmai pentru că le fusese coleg (vedeți, iar avem calitatea). Și chiar domnul Buliga și-a invocat această calitate (deci ea a fost introdusă în conversație – și atunci normal că e logic să conteze atunci când răspunzi – fie doar pentru faptul de a arăta cât de dezamăgit te simți tocmai că știi că persoana are o anume calitate.

              apoi, într-adevăr nu sunt relevante opiniile exprimate cu privire la cât de cunoscută/necunoscută o fi persoana respectivă (adică in genere calitatea ei) atunci când vrei să-i combați ideea (și de aceea, nu contează calitatea). Dar eu evidențiam faptul că m-a speriat abordarea având în vedere că persoana este judecător și consideră că – inclusiv atunci când felicită – numele colegilor trebuie să rămână anonim – și – atunci când este întrebat, alege de fapt să nu răspundă (că răspunsul oferit a fost de fapt un răspuns irelevant – irelevant în mod intenționat … și deci nu aveam nici măcar ce idee să combat pe fond din moment ce nu am primit niciun răspuns pe fond)

              Diferențele contează în logică. Ca atare, consider că eronat considerați că ar fi un dublu standard. Dar accept să fiu prezumată absolut vinovată – iar – de o deficiență de caracter (acuza cu dublul standard fix asta e – și e eroare logică deoarece chiar dacă să zicem că eu aș adopta un dublu standard, asta nu înseamnă că ceea ce zic nu e adevărat, adică dublul standard nu face ideea falsă – dacă non sequitur vă spune ceva).

              Cât despre apelativul „Atena” … observ că vă e chiar dificil să combateți doar ideile. De ce?

              PS: Domnul Buliga a zis „foști colegi” de la Tribunalul Specializat. Dar asta poate însemna doar faptul că a fost avansat, în lipsa unor precizări suplimentare și având în vedere CV-ul atașat userului sub care comentează pe JURIDICE și faptul că apare încă pe pagina Tribunalului Specializat Mureș

              Studii
              1992-1996: Facultatea de drept – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
              2002-2003: masterat; Facultatea de drept „Simion Bărnuţiu” – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

              Activitate
              1997-2004: judecător; Judecătoria Miercurea Ciuc, Judecătoria Blaj, Judecătoria Reghin (detaşat) şi Judecătoria Târgu Mureş;
              2004-prezent: judecător; Tribunalul Specializat Mureş.

              ​Judecători:

              Natalia Floarea Roman

              Ionela Speranţa Buliga

              Nicu Valentin Buliga

              Ioan Eugen Maier

              Florin Lupaşcu

              Flavius Gheorghe Mureşan

              Irina Daniela Dumitru

              Nagy Csilla Noemi

              Raluca-Ioana Orza

              PS2: Și chiar dacă CV-ul va fi adus la zi pe JURIDICE (în ipoteza în care s-ar susține că nu e la zi), sau înlăturat de tot de pe JURIDICE, consider că atât timp cât domnul Buliga nu este exclus din magistratură, tot judecător este atunci când comentează pe JURIDICE și comentariile nu sunt cu user anonim (ceea ce recomand, într-o anumită măsură, pentru judecătorii ce nu doresc să fie priviți de cititori ca fiind judecători).

              • Stimabilo, faptele sunt limpezi:
                – cu bună credinţă şi inocenţă, chiar cu naivitate luând măsura celor petrecute ulterior, am postat la un articol neutru din top un comentariu cu referire la o anumită ordonanţă CJUE pe care am socotit-o că ar fi de un oarecare interes pentru cei ce folosesc platforma juridice pentru a culege şi astfel de informaţii (pare-se că nu fără oarecare temei, devreme ce măcar dl.Darius Marcu a reacţionat în acest sens, başca şi dl.Cuculiş);
                – mata, fără nicio legătură cu subiectul esenţial al respectivei informaţii, te-ai legat de maniera în care am menţionat judecătorii care au îndrăznit să sesizeze Curtea, folosind iniţialele dumnealor;
                – refuzul meu de a răspunde curiozităţii pe care am socotit-o nefirească – doar pretext pentru a vă fuduli cu declarativa expertiză în domeniul GDPR, că sunt unii care până nu-s fuduli, nu-s destui – a declanşat toată această tevartură ce deja e de prost gust.

                Culmea-culmilor, tot mata ai ajuns ipocrit să te victimizezi, deşi continui să perorezi inepţii la adresa mea, de parcă aş fi avut vreo obligaţie să vă răspund la acea chestiune cu care aţi intervenit ca musca-n zăr!

                Se pare că, totuşi, doar pentru a vă etala fierea ce nu vă prisoseşte, aţi valorificat până la urmă indiciile şi aţi identificat numele judecătorilor menţionaţi, ceea ce iarăşi duce-n derizoriu toată polologhia dezvoltată o săptămână pe muchie şi nu face decât să vă dezvăluie intenţiile meschine/ipocrite.
                Nici până acum nu pot pricepe la ce v-ar fi fost de folos informaţia respectivă şi care ar fi relevanţa de interes public, da’ nu mă laud cu ceva ce nu-mi prisoseşte, aidoma lui bădiţa Ion, socotindu-mă mai degrabă tălâmb, decât înzestrat cu nu ştiu ce isteţime. Dovada de netăgăduit e că vă şi bag în samă, contrar a tot ceea ce m-a povăţuit răposatul taică-miu de a nu mă contra cu proştii.

                Spre deosebire de mata, nu-mi amintesc ca în cuprinsul intervenţiilor mele pe această platformă adresată tuturor juriştilor să mă fi fălit că am fost judecător, nu doar pentru că nu ar fi musai ceva de fală într-o atare calitate. Judecător, avocat, jurist, grefier, zidar, etc. – orice profesie făcută cu dedicaţie e meritorie că, nu-i aşa, meseria e brăţară de aur.

                Aaaa, că matale ai boală pe judecători şi procurori, asta ai lăsat să se înţeleagă de nenumărate ori, nu-i bai.

                Doar că, şi dacă aş fi vrut, nu m-aş putea făli cu aşa ceva, pentru simplul motiv că, momentan, nu sunt decât un amărât de liber cugetător, mai degrabă prost, decât înţelept, nici măcar şomer (pentru că nu am parcurs încă necesarele forme).

                V.B. N.V.B. N.V.B. V.B. N.V.B V.B. – nevolnicu’cugetătoriu, înamoratu’ de abreviaţiuni

  2. Darius MARCU spune:

    Acum o lună am avut o contestație la executare, în care firma de recuperare a invocat și excepția inadmisibilității contestației pe motiv că am invocat clauze abuzive, iar conform C.p.c. nu se pot invoca pe calea contestației, ci pe cale seaparată. Eu am invocat practica CJUE care prevede chiar obligația instanței de analiza din oficiu exstența clauzelor. Judecătoarea, o tinerică, s-a limitat să respingă excepția exclusiv pe motiv că modificarea Cpc a apărut ulterior contestației.
    Am insistat ca instanța să rețină și practica CJUE ca motiv de respingere a excepției, dar judecătoarea mi-a replicat că ”EXISTĂ ÎNCĂ DISCUȚII” cu privire la efectul direct și obligatoriu al practicii CJUE în dreptul intern, așa că NU VA REȚINE acest motiv de respingere al contestației.
    Chiar mă bucurasem că, înainte cu cateva săptămîni, cîștigasem o suspendare a executării silite pe motiv de clauze abuzive, invocâd practica CJUE pe care instanța a reținut-o. Îmi ziceam: uite că totuși, poate cei mai tineri, care nu au fost seminarizați la Sinaia, aleg să gândească singuri, dau soluții corecte

    • Vă dați seama că felicitați judecători anonimi pentru faptul că au făcut o trimitere preliminară ce a fost soluționată printr-o ordonanță? Adică în baza unei jurisprudențe constante deja a Curții/sau în baza unei interpretări evidente?
      Adică vă dați seama că, în conformitate cu dreptul UE incident, acești judecători ar fi trebuit deja să fi putut interpreta dreptul UE incident în același sens în care a fost interpretat de CJUE pe calea acestei ordonanței publicate/sau să cunoască jurisprudența deja clară a Curții și astfel să o aplice și fără sesizarea Curții? Și aceasta mai ales că sunt judecători la o instanță specializată?

      Dacă pentru ordonanțe felicitați judecătorii (anonimi – cum numai in România pot fi anonimi), pentru hotărâri de Marea Cameră ce faceți? 😀

      Uitați ce zice chiar ordonanța:

      Cu privire la întrebările preliminare


      22 În temeiul articolului 99 din Regulamentul de procedură, atunci când răspunsul la o întrebare formulată cu titlu preliminar poate fi în mod clar dedus din jurisprudență sau atunci când răspunsul la întrebarea formulată nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile, Curtea, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, poate oricând să decidă să se pronunțe prin ordonanță motivată.

        • Nu înțeleg, la ce vă referiți domnule judecător?
          De ce să fie acri strugurii pentru că nu știm numele judecătorilor, inclusiv atunci când s-ar dori să se felicite? Sau pentru că dvs, judecător – coleg al judecătorilor pe care îi felicitați – considerați că ar trebui să le păstrați numele anonim?

          Sau pentru că judecătorii anonimi sunt felicitați de avocați pentru faptul că fac trimiteri preliminare ce sunt soluționate prin ordonanțe (adică îi felicită pentru fapta de nu fi aplicat chiar ei jurisprudența clară a CJUE în favoarea consumatorilor/ sau pentru fapta de a nu fi știut chiar ei să interpreteze o normă de drept UE ce nu lăsa nicio îndoială rezonabilă cu privire la a sa interpretare)?

          Sau de ce credeți că ar fi acri strugurii? Credeți că am cerut eu să se facă o trimitere preliminară și mi-a fost respinsă cererea? Vă răspund: nu.
          Sau credeți că aș fi dorit eu să fiu judecătoarea care a făcut această sesizare soluționată prin ordonanță? Vă răspund: nu, pentru că eu nu aș fi făcut sesizarea, ci aș fi aplicat fix jurisprudența și interpretarea din ordonanța CJUE – fără să fie nevoie să mai sesizez CJUE.

          Domnule judecător, de ce considerați că ar fi acri strugurii?

          Sunt amari strugurii când observi un judecător ce – inclusiv atunci când felicită – păstrează anonimatul colegilor săi judecători (având în vedere că în alte țări știi numele și prenumele tuturor judecătorilor ce au judecat o cauză, și știi asta printr-un simplu click).

          Sunt amari strugurii când observi că un avocat a ajuns să felicite judecători de la o instanță specializată pentru fapta de a pierde timp cu o sesizare CJUE.

          Sunt amari strugurii când te gândești că poate sesizarea CJUE a fost făcută pentru că altfel judecătorii de la instanța specializată nu ar fi avut curaj să aplice ei jurisprudența CJUE deja clară în favoarea consumatorilor.

          Sunt amari strugurii când poate judecătorii au sesizat CJUE pentru că altfel știau sigur că a lor hotărâre va fi casată, deși casarea ar fi fost clar contrară jurisprudenței CJUE.

          Sunt amari strugurii când avocații au ajuns să felicite judecătorii pentru fapta de a nu ști drept UE la un standard rezonabil, și mai ales sunt amari pentru că au ajuns avocații să se bucure de orice faptă a judecătorilor (inclusiv in situații în care o atare faptă arată necunoașterea de bază a dreptului UE) ce le-ar da, în sfârșit, dreptate clienților lor.

          Când CJUE îți răspunde final printr-o ordonanță, nu e nimic de felicitat. Dacă nu mă credeți pe mine, vă pot cita din autori renumiți din străinătate. Sigur erau strugurii acri și pentru ei.

          • Văz că insistaţi să vă dovediţi cu preaplin superficialitatea şi o vădită indolenţă în reţinerea unor fapte: 1. nu sunt judecător; 2. instanţa la care vă referiţi este specializată în litigii cu profesionişti, pricinile având ca obiect clauzele abuzive fiind reţinute sub jurisdicţia sa, în prezent, vădit neconstituţional în noua ordine procesuală – după socoata mea, în urma unor presiuni nefireşti create în interiorul sistemului judecătoresc prin mecanisme administrativ – judiciare ce interferează în plenitudinea legiuitorul de a atribui competenţe instanţelor judecătoreşti (art.126 alin.2 Constituţie); 3. deja am arătat că legiuitorul a acţionat prin Legea nr. 310/2018 contrar principiilor dezvoltate de Directiva 13/93/CEE atunci când, tocmai ca să risipească o reală divergenţă jurisprudenţială, a optat pentru modificarea art.713 alin.2 C.pr.civ.(2010)-rep. într-o aşa manieră încât a consolidat interpretarea contrară dreptului Uniunii; 4. în această conjunctură, cumulat cu celelalte ingerinţe administrative ale puterii gestionate de favoriţii lu’ matale (Vasilescu, Manda, Tanda, etc.), calea sesizării CJUE a fost cea mai elegantă şi oportună soluţie identificată.

            Că tot sunteţi autodeclarată expertă în dreptul Uniunii, nu înţeleg care ar fi fost impedimentul unei astfel de trimiteri câtă vreme chiar de curând, Comisia a redactat şi publicat în Jurnalul Oficial al UE (C 323/04 din 27.09.2019) o sinteză a jurisprudenţei Curţii în materia clauzelor abuzive care surprinde şi situaţia avută în vedere, respectiv aceea determinată de acte cu putere de lege care exced sferei de incidenţă directă a Directivei, fără a însemna că judecătorul naţional nu va putea să sesizeze CJUE atunci când consideră că efectele acestora ar putea ştirbi protecţia în cel mai înalt grad recunoscută consumatorilor.

            Dacă aţi fi citit cererea instanţei sau măcar dacă aţi fi fost suficient de pregătită profesional să identificaţi indiciile oferite v-aţi fi dat cu uşurinţă seama de utilitatea pentru sistemul judiciar românesc a respectivei solicitări.
            Sub spoiala titlurilor şi autorecomandărilor profesionale, socotesc că suferiţi de vădite carenţe în înţelegerea dreptului naţional (deopotrivă substanţial şi procesual), aşa-zisa expertiză în dreptul Uniunii şi/sau comparat şi/sau constituţional fiind alterată de necunoaşterea unor repere esenţiale pentru asemenea preocupări profesionale.
            Mai mult, exprimând atâta răutate şi habotnicie, aroganţă cu preaplină măsură, mi-e greu să înţeleg preocupările juridice, ştiinţa dreptului fiind o ştiinţă a BINELUI unde bona fide e stâlp de căpătâi, scopul fiind acela al cunoaşterii şi înţelegerii căilor şi mijloacelor de risipire a dihoniei întru dezvelirea armoniei, iar nu dimpotrivă. Să auzim numai de bine! V.B.

            • Domnule judecător (eronat considerați că nu sunteți judecător atunci când comentați pe JURIDICE),

              Vă dați seama cât mă poate speria reacția dumneavoastră și faptul că insistați să nu realizați unde e dreptatea cu privire la atâtica lucru? Și că, în plus, considerați necesar să-mi spuneți că ceea ce afirm eu are vreo treabă cu faptul că ar fi strugurii acri?

              Adică dacă pentru ceva ce e de domeniul evidenței pentru orice persoană specializată în drept UE (da, eu sunt specializată în drept UE: master în drept UE în străinătate, stagiu la CJUE și doctorat în drept cu aplecare prioritară asupra dreptului UE, plus zeci de citări realizate deloc de rudele mele, e.g.: https://fra.europa.eu/en/country-eu/romania), dvs considerați necesar totuși să dezbateți atâta și, chiar mai mult, mai faceți și niște procese de intenție și interveniți în dialogul meu cu un avocat punând în sarcina mea o probatio diabolica de ordin moral … : adică eu să dovedesc că nu aș simți vreo invidie/frustrare sau cine știe ce alt sentiment de încadrat în „strugurii acri” precum acuzații că aș fi cu nu știu ce politicieni (cum de îndrăzniți?!) Caracterizarea mea morală (sau cine știe ce Doamne apără și păzește mai considerați dvs că ar fi necesar să evidențiați în legătură cu persoana mea) nu are nicio legătură cu cele afirmate de mine cu privire la dreptul UE. Adică orice ați spune în legătură cu ce simt eu nu schimbă faptul că nu poți felicita judecătorii pentru că au obținut o ordonanță CJUE. E eroare logică. E devierea discuției deoarece cele evidențiate de mine referitor la ordonanță și la fapta judecătorilor nu are nimic de a face cu aluzia cu strugurii acri. Poate totuși îl lăsați pe domnul avocat să răspundă. De altfel, și eu puteam să mă iau de faptul că vă lăudați – practic – propria profesie. Dar nu am făcut asta. Pentru că e IRELEVANTĂ treaba cu lauda de sine (lauda de breaslă, lauda între colegi) raportat la faptul că nu poți, din punct de vedere obiectiv, să feliciți când ai o ordonanță CJUE. Aș fi punctat – probabil- doar la popularitate în rândul avocaților dată de faptul că v-am zis-o! (nu mă interesează asta).

              Insist să subliniez că nu e nimic greu și foarte tare de dezbătut cu privire la cele evidențiate de mine înainte. E vădit că, în condiții normale, nu poți felicita un judecător pentru o faptă care a condus la o ordonanță CJUE precum cea din speță. Ba chiar ai putea să-i ții niște lecții ca să nu mai facă pe viitor (adică INM ar trebui să numere aceste ordonanțe și să aibă un WARNING pentru a face seminarii suplimentare). Dacă nu erau condiții normale, instanța ar fi trebuit să detalieze lu’ CJUE. Nu a făcut-o. Deci părerea dvs că a fost o soluție elegantă e doar părerea dvs nesusținută de fapta instanței de trimitere și de motivarea acesteia. Nu mai spun că-mi lăsați impresia că sunteți de părere că în alte state, unde instanțele înlătură de la aplicare norme de procedură civilă din cauza conflictului evident cu jurisprudența CJUE pertinentă și fără să sesizeze CJUE pentru a obține o ordonanță doar, nu ar exista legiuitor-lup, ci doar legiuitor inocent dar neștiuitor (sau mai știu eu ce altă circumstanță atenuantă ne-am mai putea imagina și care e IAR eroare logică). Sau că ați suferi cine știe ce sancțiuni disciplinare sau pecuniare pentru fapta de a motiva – în temeiul jurisprudenței CJUE – înlăturarea de la aplicare a unei norme de procedură civilă națională (eu nu am detectat nicio astfel de sancțiune) fără să sesizați CJUE în prealabil pentru a da o ordonanță în temeiul căreia să vă puteți felicita colegii, – pe când în alte state judecătorii nu riscă o atare sancțiune, și de aceea nu fac astfel de trimiteri sau măcar nu se felicită pentru ele (să fim reali!).

              Deci strugurii sunt amari de la vai și amar.
              Și nu aș mai fi răspuns dacă nu ați fi revenit astăzi cu încă o postare, revenire care m-a speriat (și fac această ultimă mențiune nu pentru că aș fi arogantă, ci pentru a preveni cine știe ce altă eroare logică ce ar lua naștere în mintea dvs în sensul că îmi place să am ultimul cuvânt – observați cum atunci când e vorba de caracterizări, am putea purta discuții la infinit deși eu tot ce doream era să arăt că nu poți felicita fapta unui judecător ce a obținut o ordonanță CJUE în condițiile din speță, și că felicitarea e paradoxală mai ales când judecătorii sunt anonimizați – nu să discut despre mine sau despre ce simt eu sau despre cine sunt eu și în niciun caz să stau să vă demonstrez că nu aș avea afilierea politică pe care o menționați (eu când discut pe JURIDICE.ro nu vin în pețit): sunt pur și simplu speriată de cum alegeți să purtați o conversație pe JURIDICE deoarece sunt foarte multe erori logice, prezumții și atacuri la persoană, nu la idee. Nu credeam că pentru a-mi exprima ideile în legătură cu dreptul UE trebuie să accept să fiu „subtil” caracterizată și să tot discut despre mine. Nu vi se pare obositor să procedați astfel? Dacă aveți atâta energie, vă recomand o carte: https://global.oup.com/academic/product/questions-of-character-9780199357703?cc=de&lang=en&)

              • Cred că v-a clonat cineva contul pe juridice, că numai aşa îmi pot explica cum sub semnătura domniei voastre – Prinţesa Dezvelitoare a erorii de logică, fiică a Mordorului Apocalipsei „ad hominem” – a putut apărea concluzia potrivit căreia, dacă cineva comentează pe juridice, e musai jude.

                Acolo m-am şi oprit că mi-am amintit vorba lu’ Bădiţa Ion (aka Nică a lu’ Ştefan a Petri) spusă cu destulă smerenie: „Ştiu că sunt prost, da’ când mă uit în jur capăt curaj!”

                De altfel, toată polologhia de săptămâna asta începe să semene cu un exerciţiu despre cum să facem dintr-o materie organică bici, ori dintr-o flatulenţă Zeppellin.

              • Dacă nu erați judecător, nu v-aș mai fi răspuns deloc după primul schimb și aceasta deși ați apelat la atacuri la persoană (acri-s struguri).
                Și apoi, și chiar judecător fiind, nu v-aș mai fi răspuns ulterior dacă nu ați fi insistat cu acel link din Dilema Veche după ce ați văzut că nu v-am mai răspuns (+ încă mi se pare incredibil că ați considerat oportun să susțineți că eu aș avea o anume afiliere politică)

                Postarea acelui link m-a revoltat! – postare pe care ați făcut-o fără niciun comentariu suplimentar. Mai precis, după ce că eu eram victima unor atacuri, am înțeles din acea postare că tot eu ar fi trebuit să citesc spășită acel articol ca și cum tot eu eram vinovată pentru faptul că persoana îmi este atacată deși eu discutam doar drept UE, și deci tot eu eram vinovată pentru faptul că nu putem purta o discuție în contradictoriu fără erori logice/atac la persoană.

                PS: Logica nu ar trebui luată peste picior
                https://citate.juridice.ro/155/o-hotarare-buna-si-nimerita-dar-stiintific-rau-motivata/ (mutatis mutandis)

                https://citate.juridice.ro/7547/acolo-unde-logica-nu-e-nimic-nu-e/

  3. Alina BADEA spune:

    Urmarind discutia de mai sus, ma intreb daca JURIDICE.ro nu ar trebui sa blocheze orice comentariu, in general, lasand profesionistii care au o parere OBIECTIVA sa scrie un articol pe marginea stirilor de acest tip sau o replica la un alt articol scris de un profesionist.

    Separat de asta, felicitarile catre persoane pseudonimizate ar putea fi trimise in privat direct respectivilor. Daca scrii „foştii mei colegi de la Tribunalul Specializat Mureş, RESPECTIV… [subliniere proprie]” (ceea ce ar implica o nominalizare), nu vad logica pseudonimizarii. Ori ii lauzi (caz in care ii nominalizezi), ori ii protejezi (?!). Pentru a doua varianta, era suficient sa se opreasca fraza la „Mures”.

    • Stimată doamnă, dacă vă oripilează disputa respectivă, cred că nimeni nu vă obligă să o urmăriţi.
      Pasămite nu vă oripilează totuşi în aşa măsură, încât să vă împiedice să vă daţi şi domnia voastră cu presupusul! V.B.

      • Alina BADEA spune:

        Stimate domn, nu o urmaresc de dragul cancanului, ci in general citesc comentariile de pe JURIDICE.ro pentru ca, in unele, se mai afla si informatii de substanta, utile profesiei. Astfel de informatii sunt strecurate chiar si in comentariile de mai sus. Dar tare bine ar fi fost sa nu existe si „balastul”.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.