Poziția MASP cu privire la declaraţiile ministrului justiţiei ref. declanşarea selecției pentru ocuparea funcțiilor de „procuror de rang înalt”
16 noiembrie 2019 | JURIDICE.ro
Sâmbătă, 16 noiembrie 2019, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” a dat publicității următorul comunicat:
„Referitor la declaraţiile domnului ministru al justiţiei, Cătălin Predoiu, din data de 05.11.2019[1] în ceea ce priveşte declanşarea selecției pentru ocuparea funcțiilor de „procuror de rang înalt” şi raportat la unele solicitări, vehiculate în spaţiul public, de amânare a susţinerii concursurilor pentru ocuparea acestor funcţii vacante, AMASP, asociaţie profesională a procurorilor, face următoarele precizări:
Prin raportul din 13.11.2018 privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană recomanda luarea următoarelor măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate a fi survenit în cadrul sistemului de justiţie, în cursul anului 2018:
„- Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt;
– Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție;
– Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017”.
Subsecvent evoluţiilor înregistrate în cursul anului 2019, raportul MCV dat publicităţii la data de 22.10.2019 reaminteşte iniţial recomandarea nr. 1 formulată în cursul anului 2017, şi anume punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
Pentru a sublinia, mai apoi, efectele interimatului în ocuparea unor funcţii de o asemenea anvergură, Comisia Europeană învederează, nu doar cu referire directă la activitatea DNA, ci ca o concluzie general valabilă, împrejurarea potrivit căreia „caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate”[2].
Având în vedere, totodată, reglementarea instituită în articolul 131 al.1 din Constituţia României, potrivit căreia “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, AMASP susţine ipoteza potrivit căreia interimatul în exercitarea funcţiilor de rang înalt din cadrul Ministerului Public nu este susceptibil de a conduce la urmărirea realizării unor obiective specifice unui plan de management instituţional, nefiind compatibil cu noţiunea de implementare a unor strategii pe termen lung şi a asumării răspunderii aferente.
Nici Comisia Europeană, astfel cum am arătat mai sus, şi nici Comisia de la Veneţia nu au solicitat autorităţilor române suspendarea proceselor de numire în funcţiile din cadrul Ministerului Public, ci au recomandat desfăşurarea lor conform unor criterii clare, transparente, cu luarea în considerare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
De altfel, soluţia amânării desfăşurării acestor procese de selecţie până la modificarea cadrului legal este complet neoportună, având în vedere probabilitatea ca respectând cerinţele de consultare a corpului magistraţilor şi urmând procedura de dezbatere parlamentară, un nou cadru legal să nu poată lua fiinţă mai devreme de un orizont temporal cuantificabil în luni, dacă nu ani de zile.
Aşadar, AMASP salută iniţiativa ministrului Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, de a relansa concursurile de numire în aceste funcţii, atrăgând atenţia, totodată, asupra unor opinii de referinţă ale Comisiei de la Veneţia în domeniul tendinţelor europene referitoare la independenţa procurorului, standarde raportat la care apreciem că ar trebui să se desfăşoare procesul de selecţie, astfel:
În cadrul opiniei CDL-AD (2014)010, Avizul nr. 731/2013 adoptat în cea de-a 98-a sesiune plenară (Veneţia, 21-22 martie 2014) cu privire la proiectul de lege vizând iniţiativa de revizuire a Constituţiei României, par. 184, 185, Comisia de la Veneţia a statuat că “există pe plan european o tendinţă a întăririi independenţei Ministerului Public, mai degrabă decât a subordonării sau ataşării sale puterii executive”. Comisia notează, deopotrivă, “că în puţinele ţări în care Ministerul Public este subordonat puterii executive, aceasta din urmă este extrem de diligentă în a se abţine de la orice ingerinţă în activitatea procurorului, întrucât simpla aparenţă a existenţei unei intervenţii este identic dăunătoare uneia efective. Comisia a reamintit importanţa unei reglementări unitare şi coerente a statutului procurorului, însoţită de garanţii clare, solide şi eficiente ale independenţei sale, invitând autorităţile române să revizuiască normele incidente în sensul statuat, sub aspectul acoperirii lacunelor în materia coerenţei şi garanţiilor bunei funcţionări a Ministerului Public.”
Totodată, în cadrul opiniei CDL (1995)073 rev., capitolul 11, par. 16, exprimată cu privire la principiile fundamentale ale Constituţiei ungare, Comisia de la Veneţia a statuat că “principiul fundamental ce ar trebui să guverneze Ministerul Public într-un anumit stat este completa sa independenţă, niciun alt considerent nefiind la fel de important. Doar în condiţiile în care acestă independenţă este garantată şi protejată de lege, publicul va avea încredere în sistem, element esenţial al unei societăţi sănătoase”.”
[1] Disponibil aici.
[2] Disponibil aici, pag. 16, par. 1.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
