Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Un hoţ sentimental
19.11.2019 | Cecilia MARAN

Cecilia Maran

Cecilia Maran

Într-o dimineaţă de octombrie, prin anul 1980, o dimineaţă mohorâtă, rece, ploua mocăneşte, Curtea Judecătoriei din orăşelul C. era plină de pe la ora 7:30.*

Lume multă, localnici, câţiva ţărani, ţigănci cu fuste lungi înflorate şi copilaşi în jur, dar şi câţiva avocaţi, aşteptau duba penitenciarului. Era o zi de vineri, zi în care se soluţionau numai cauze penale cu arestaţi, iar şedinţa de judecată ţinea până spre seară. A apărut duba şi oamenii din curtea judecătoriei se îmbulziră să-şi vadă rudele arestate în timp ce coborau doi câte doi pentru a intra în arest. Întrucât erau puţini avocaţi care profesau în oraş, fiecare dintre ei, pe lângă cauzele în care aveau angajament, erau obligaţi să susţină şi câteva procese penale din oficiu. Potrivit codului de procedură penală, orice persoană aflată în stare de arest, trebuie să fie asistată de un avocat şi în situaţia în care nu are banii necesari să-şi angajeze, este desemnat un avocat din oficiu.

În jurul orei 8, un tânăr avocat a dat telefon anunţând că nu se poate prezenta la instanţa judecătorească din motive de sănătate, aşa că avocatul A. Jurchescu, personaj extrem de important în localitate, renumit profesionist, având în spate o carieră de succes de vreo 30 ani, preluă şi dosarele tânărului confrate absent, bombănind, cum era şi firesc.

Răsfoieşte un dosar privind pe inculpatul Bostan Marin, în vârstă de 59 ani fără ocupaţie, prins în flagrant în timp ce sustrăsese din curtea unui cetăţean două găini şi o pereche de cizme de cauciuc degradate, pline de noroi şi pe care proprietarul le lăsase lângă pragul casei. Când stăpânul casei auzise cârâiturile găinilor şi lătratul câinelui aflat pe lanţ a ieşit în curte, constatând că hoţul nu numai că nu a rupt-o la fugă, dar nici nu a opus vreo rezistenţă până la sosirea reprezentanţilor miliţiei, aşa că păgubaşului i se făcuse chiar milă de hoţ. În condiţii normale hoţul nici nu ar fi fost trimis în judecată dacă era infractor primar, numai că Bostan Marin avea cazierul negru, vreo 18-20 de condamnări anterioare pentru furt în paguba avutului personal. Între timp, boxa a fost umplută de primul lot de arestaţi, printre care şi „eroul nostru”. În sala de şedinţă e rumoare, agitaţie, cei din boxă se chinuiesc să-şi depisteze în sală rudele, încercând să facă diverse semne, în timp ce rubedeniile lăcrimează şi pe alocuri câte o ţigancă plânge în hohote strigându-şi bărbatul sau fiul arestat.

Inculpatul Bostan stătea liniştit, total dezinteresat de spectacolul sălii de judecată, ştia că nu are rude, nici prieteni şi nici nu şi-a angajat un avocat. E un ins pirpiriu, slăbuţ, cu un aer cumsecade. Concubina i-a murit de vreo 10 ani şi de atunci, ca să-şi uite amarul, a început să bea şi câteva pahare în plus. Munceşte cu ziua pentru mâncare şi bani de o ţuică şi doarme într-un şopron. Din când în când, şterpeleşte câte ceva din curţile oamenilor şi cum este un păgubos, de regulă, este prins.

La început era disperat să nu meargă la puşcărie, dar cu timpul s-a învăţat şi cu trecerea anilor, îi pică bine o mică condamnare din toamnă până în primăvară. La închisoare primeşte mâncare de trei ori pe zi, are un acoperiş deasupra capului şi câteodată, că nu-i dracu chiar aşa de negru, poţi să găseşti vreo doi colegi de cameră cumsecade cu care să mai schimbi o vorbă în serile lungi de iarnă.

Aşa că, aşteaptă liniştit să-i vină rândul la proces, doar ştie el că mai mult de câteva luni pentru fapta comisă, nu o să stea la „mititica”. Se face apelul în dosarul lui şi inculpatul tresare uimit văzând că avocatul se ridică în picioare şi rosteşte:

– Se prezintă personal şi asistat de avocatul Jurchescu.

– Cum se poate? Se întreabă Marin, maestrul Jurchescu, gloria baroului local, să-l apere pe un amărât ca el?

Şi maestrul, care de regulă pleda în dosare de crime sau delapidări şi fraude importante, începe o pledoarie în ritm crescendo, uneori cu accente uşor patetice, din care rezultă că inculpatul, un copil abandonat de tată, care, la o vârstă fragedă a rămas şi fără mamă, a fost o victimă a societăţii, lipsit de grijă şi afecţiunea familiei, fără educaţie şi fără o meserie, cu toate că a muncit cu ziua din răsputeri, fără o locuinţă şi fără cele trebuincioase traiului, a fost împins de foame uneori să fure.

Maestrul vorbeşte frumos, audienţa este captivată şi emoţionată, iar inculpatul în boxă – numai ochi şi urechi – este atât de emoţionat încât izbucneşte în plâns, lucrul care nu i se mai întâmplase de mulţi ani.

În sfârşit, maestrul termină fulminant pledoaria, solicitând clemenţă pentru clientul său, iar preşedintele completului de judecată, îi dă potrivit legii, ultimul cuvânt inculpatului.

Inculpatul, emoţionat, cu greu poate rosti, aşa încât preşedintele instanţei, observând emoţia şi lacrimile sale îl întreabă:

– Inculpat, regreţi fapta pentru care eşti trimis în judecată?

– Domnule Preşedinte, zice Marin, sunt atât de emoţionat şi îmi este atât de ruşine! Nici nu vă închipuiţi, domnul avocat a vorbit aşa de frumos despre mine, iar eu, ca un nemernic, acum vreo 6 luni, am intrat în curtea dumnealui şi i-am furat de pe frânghie vreo cinci cămăşi şi două cearşafuri. Vă rog să mă iertaţi! Nici nu ştiţi cât de rău îmi pare!


* Povestirea face parte din volumul „Amintirile unui avocat despre lumea justiţiei”, pe care autoarea îl are în pregătire.


Avocat Cecilia Maran


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.