Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: cauza pendinte Zainea. Necomunicarea probelor – acte scrise parțial în franceză – anterior ședinței, și termenul de 20 de minute pentru consultare și apărare (Curtea de Apel București, 2016)
21.11.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL

Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 47940/16
Adriana ZAINEA împotriva României
introdusă pe 9 august 2016 și comunicată la 24 octombrie 2019

1. Obiectul cererii

Cererea vizează un proces civil pentru daune-interese formulată împotriva salariatei de către angajator.

Într-o hotărâre definitivă din 19 februarie 2016, Curtea de Apel București a anulat hotărârea primei instanțe, favorabilă reclamantei, și a confirmat acțiunea angajatorului. Reclamanta invocă nerespectarea principiilor contradictorialității și egalitatea armelor în calea de atac, întrucât dovezile înregistrate de cealaltă parte nu i-au fost dezvăluite în prealabil cu timp suficient ca să le poată studia și pentru a formula în mod util argumente ca răspuns.

2. Întrebările comunicate în data de 24 octombrie 2019

A fost respectat dreptul reclamantei la un proces echitabil cu observarea contradictorialității și egalității armelor în sensul articolului 6 § 1 din Convenție, în cazul de față, având în vedere necomunicarea de către partea interesată a probelor – scrise parțial în franceză – depuse la dosar în apel și termenul acordat de Curtea de Apel (aproximativ douăzeci de minute, potrivit reclamantei) avocatului său pentru a le examina la fața locului și pentru a formula argumente în răspuns (a se vedea Nideröst-Huber împotriva Elveției, 18 februarie 1997, §29, Rapoartele hotărârilor și deciziilor 1997-I, Krčmář și alții împotriva Cehiei, nr. 35376/97, §42, 3 martie 2000 și Immeubles Groupe Kosser împotriva Franței, nr. 38748/97, §26, 21 martie 2002)?

3. Jurisprudența CEDO relevantă invocată de chiar CEDO

3.1. Nideröst-Huber împotriva Elveției (disponibilă tradusă în limba română de două ori pe HUDOC: aici)

29. Cu atît mai mult nu este altfel atunci cînd, din avizul juriosdicţiilor vizate, observaţiile nu prezintă nici un fapt sau argument care nu a figurat deja în hotărîrea atacată. Această apreciere, în realitate, aparţine doar părţilor la litigiu: anume ele trebuie să aprcieze dacă un document trebuie comentat. Se are în vedere în special încrederea justiţiabililor în funcţionarea justiţiei: ea se fondează, printre altele, pe asigurarea de a se putea exprima cu privire la orice document din dosar.

3.2. Krčmář și alții împotriva Cehiei

42. From the record of the oral hearing before the Constitutional Court, it does not appear that the documentary evidence in issue was read out. The Court considers, however, that even if such evidence was submitted and read during the oral hearing, this would not have satisfied the right of the applicants to adversarial proceedings, given the character and importance of this evidence. A party to the proceedings must have the possibility to familiarise itself with the evidence before the court, as well as the possibility to comment on its existence, contents and authenticity in an appropriate form and within an appropriate time, if need be, in a written form and in advance.

3.3. Immeubles Groupe Kosser împotriva Franței

26. Reste que, de l’avis de la Cour, le dépôt d’une note en délibéré contribue au respect du principe du contradictoire à certaines conditions. En particulier, les justiciables doivent pouvoir déposer une telle note indépendamment de la décision éventuelle du président d’ajourner l’affaire, tout en disposant d’un délai suffisant pour la rédiger. Par ailleurs, afin d’éviter tout litige quant à sa prise en compte par la haute juridiction administrative, la Cour estime que l’arrêt devrait expressément viser l’existence d’une note en délibéré, comme c’est déjà le cas s’agissant de la mention, dans les arrêts du Conseil d’État, de la requête ou du recours enregistré auprès de son secrétariat, des autres pièces du dossier et des interventions en audience publique (rapporteur, conseils des parties et commissaire du Gouvernement).
En l’espèce, la Cour relève que la société requérante a déposé une note en délibéré le lendemain de l’audience publique, soit le 15 janvier 1997, ce dont atteste le tampon apposé par le secrétariat du contentieux du Conseil d’État. Dès lors, bien que l’arrêt du Conseil d’État du 3 février 1997 n’en fasse pas expressément mention, le versement de la note au dossier dès le 15 janvier 1997 ne saurait prêter à discussion. En conséquence, dès lors que la requérante ne justifie pas, dans les circonstances de l’espèce, que le délibéré se soit tenu le 14 janvier 1997 immédiatement après l’audience publique, la Cour est en mesure de s’assurer que la requérante a répliqué, par une note en délibéré, aux conclusions du commissaire du Gouvernement, ce qui lui a permis en l’espèce de contribuer effectivement au respect du principe du contradictoire.
Dans ces conditions, la Cour estime que la procédure suivie devant le Conseil d’État a offert suffisamment de garanties à la requérante et qu’aucun problème ne se pose sous l’angle du droit à un procès équitable pour ce qui est du respect du contradictoire.
Partant, il n’y a pas eu violation de l’article 6 § 1 de la Convention à cet égard.

dr. Mihaela Mazilu-Babel


Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.