Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Revoluția inteligenței artificiale și statul de drept
22.11.2019 | Lavinia TEC

Lavinia Tec

Lavinia Tec

În articolul apărut pe JURIDICE.ro, Revoluția inteligenței artificiale și domeniul juridic, domnul judecător Claudiu Drăgușin atrăgea atenția asupra necesității dezbaterilor în societatea românească cu privire la impactul inteligenței artificiale în zona juridică. Articolul făcea referire la testarea algoritmilor în stabilirea verdictelor în anumite litigii ajunse în fața CEDO, care au avut ca obiect art. 3, art. 6 și art. 8 din Convenție. Textul creează contextul unor discuții ample cu privire la efectele revoluției digitale în Drept și intervenția autorităților de reglementare în materie, care pot face obiectul unor conferințe academice. Ceea ce îmi propun eu aici nu este să atrag atenția asupra modului în care inteligența artificială subminează azi democrația[1], chiar dacă subiectul e de actualitate, gândindu-mă la alegerile prezidențiale (căci, dacă sentimentele umane reflectă ”liberul arbitru” în exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidențiale iar sentimentele sunt manipulate azi de mașini, despre ce libertate putem vorbi?), ci să atrag atenția asupra modului în care inteligența artificială poate periclita prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare.

Recent am aflat că tehnologia digitală utilizată pentru modificarea fotografiilor[2] poate fi folosită pentru a crea literalmente vorbirea cu vocea reală a cuiva, ceea ce se cheamă ”clonarea vocii”(a se vedea aici). Pentru a face posibilă clonarea vocii unei persoane este necesară și suficientă o a doua probă de vorbitor țintă. Demonstrația a fost făcută de o echipă de la Universitatea Cornell și poate fi văzută în acest videoclip. Tehnologia se cheamă Text-to-Speech Sinthesys. Cu ajutorul acestei tehnologii se creează mai multe propoziții și fraze complet sintetizate care simulează perfect vocea vorbitorului real.

Ce efecte poate avea clonarea vocii în procesele civile, dar mai ales penale? Dacă înregistrările audio sunt mijloace de probă în litigii, atunci, în mod cert, clonarea vocii va bulversa dreptul la apărare, va bulversa dreptul la un proces echitabil. Fotografia este o dovadă că o persoană s-a aflat într-un loc sau într-o anumită ipostază. Reproducerea vocii și a vorbirii unei persoane este dovada că o persoană a spus anumite cuvinte, propoziții sau fraze. Dacă în cazul fotografiei s-au dezvoltat azi tehnologii care permit deosebirea unei imagini reale de un falsă, tehnologia nu este atât de avansată în cazul clonării vocii astfel încât să permită ascultătorilor și chiar și experților să distingă un discurs fals de unul real. La fel cum noi nu suntem în măsură azi să distingem o știre falsă de una reală, deoarece mașinile sunt cele care simulează realitatea și controlează mintea umană prin intermediul percepțiilor pe care le creează.

În trecut, adevărul era independent de observator, însă azi, în era inteligenței artificiale, conceptul de adevăr depinde de mașini, companii private și autorități publice. Companii private care creează mașini și rețele. Companii private care dețin în proprietatea lor datele noastre. Autorități publice care au acces la datele noastre, aflate în proprietatea acestor companii, cu sau fără restricții legale. Companii care creează ”realitatea” și controlează viitorul.

Trăim într-o lume în care ochii pot fi mințiți și urechile pot fi mințite.

Welcome to the desert of the real! (Matrix)


[1] A se vedea Yuval Noah Harari în 21 de lecții pentru Secolul XXI, Ed. Polirom, 2018.Pentru cooperarea dintre SUA și UK în materia accesului la datele electronice ale consumatorilor de la companiile tehnologice, fără restricții legale, și memorandumul privind programul orwellian ”pre-crime”, ce urmează a fi lansat în SUA la începutul anului 2020, a se vedea aici; aici; aici.
Menționez că nu știu dacă știrea este reală sau falsă, așa cum nu știu dacă documentul care emană de Procurorul General al SUA, atașat, este real sau fals!
[2] Disponibil aici.


Av. conf. univ. dr. Lavinia Tec
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Revoluția inteligenței artificiale și statul de drept”

  1. Razvan Nicolae MICUL spune:

    Problematica ține mai mult de sfera probațiunii, întrucât cele două câmpuri de cercetare sunt diferite voice biometrics vs. voice cloning. Este puțin probabil ca, în viitorul apropiat, vocea clonată să poată imita total amprenta vocală originală. În orice măsură, expertizele în acest domeniu vor fi utilizate tot mai des. Din punct de vedere juridic, vocea umană ar trebui în general să fie clasificată ca fiind un drept personal și, mai specific, ca proprietate a fiecărui om legată de existența sa individuală. Vocea servește același scop ca o imagine umană, și anume identificarea. Este un element al persoanei. Încălcarea acestui drept s-ar putea produce prin duplicarea înregistrărilor vocale sau modificarea acestora și, mai mult, prin imitarea vocilor distinctive, dacă s-ar putea demonstra că utilizarea menționată anterior a fost destinată să înșele ascultătorii în ceea ce privește identitatea, dar aceste aspecte vor fi lămurite în cadrul procedeelor probatorii, care vor deveni mult mai complexe în această privință.

  2. Adrian Ștefan CLOPOTARI spune:

    Felicitări pentru abordarea uneia dintre cele mai importante tematici.

    Ar trebui să vorbim mult mai des despre impactul IA și bio-tehnologiilor în toate domeniile umane. Până nu vorbim despre asta la nivel de mase, n-avem nici o șansă să atragem atenția factorului politic.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.