Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Rezolvarea laturii civile în cazul infracțiunilor contra vieții sau integrității corporale sau sănătății în ipoteza existenței sau nu a unui asigurător – poliță RCA sau malpraxis – răspunderea în solidar a autorului infracțiunii singur sau alături de asigurător
02.12.2019 | Toma Cătălin RĂILEANU

Toma-Cătălin Răileanu

Toma-Cătălin Răileanu

În cazul infracțiunilor contra vieții sau integrității corporale, de cele mai multe ori, alăturat laturii penale a cauzei, instanța de judecată este învestită cu latura civilă.

O particularitate există în cazul infracțiunilor de ucidere din culpă sau vătămare corporală din culpă rezultate în urma accidentelor de circulație. În cazul acestora, de regulă, față de obligativitatea existenței unei asigurări de răspundere civilă (RCA), ne aflăm în prezența existenței unui asigurător de răspundere civilă obligatorie.

În acest cadru, în primul rând, se impune de precizat că sub imperiul codului de procedură actual din definiția părții responsabilă civilmente rezultă că aceasta se poate determina inclusiv prin prisma unei obligații contractuale, astfel încât inclusiv asigurătorul are calitatea de parte responsabilă civilmente.

În acest sens, prin decizia nr. 1/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii s-a stabilit că asigurătorul RCA are calitatea de parte responsabilă civilmente și are obligația de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracțiune, în limita stabilită de contractul de asigurare. Așadar, asigurătorul repară singur prejudiciul în limita contractului, iar făptuitorul repară integral prejudiciul numai în ceea ce privește suma de bani care depășește planfonul asigurat.

În continuare, în ceea ce privește rezolvarea acțiunii civile în ipoteza contractului RCA, în practică există dificultăți practice rezultate în urma deciziei Curții Constituționale nr. 257/2017, prin care s-a stabilit că regelementarea potrivit căreia introducerea în cauză a părții responsabile civilmente poate avea loc până la începerea cercetării judecătorești, moment până la care persoana vătămată se poate constitui parte civilă, este neconstituțională. Practic, Curtea Constituțională a statuat necesitatea ca partea responsabilă civilmente să participe la procedura de cameră preliminară, în caz contrar fiind privată de dreptul la un proces echitabil.

Probleme survin, de regulă, în cauzele în care persoanele vătămate nu au studii juridice și nu sunt asistate de un avocat, astfel încât nu se constituie parte civilă înainte de emiterea rechizitoriului sau, după caz, nu solicită introducerea în cauză a părții responsabile civilmente cel târziu în faza de cameră preliminară. În aceste cazuri, dacă procurorul nu exercită acțiunea civilă, în ipoteza persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, în mod practic, partea responsabilă civilmente nu poate participa la procedura de cameră preliminară.

În practică, s-au conturat mai multe opinii în situația în care persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, sau, deși s-a constituit, nu a cerut introducerea în cauză părții responsabile civilmente.

Astfel, în lipsa intervenției legiuitorului în dreptul pozitiv, într-o opinie o astfel de solicitare ar urma să fi respinsă ca tardivă. Însă, întrucât după decizia Curții Constituționale legiuitorul nu a identificat un moment procesual concret până la care se poate solicita introducerea în cauză a părții responsabile civilmente, s-ar putea concluziona că nu intervine tardivitatea, aceasta privind doar un termen legal expres. S-ar putea concluziona însă că termenul rezultă din considerentele deciziei Curții Constituționale.

Într-o altă opine, se apreciază că solicitarea ar urma să fie repinsă ca inadmisibilă. Însă, introducerea părții responsabile civilmente este prevăzută de lege.

Sub acest aspect, la întâlnirea președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 16-17 mai 2019, minuta fiind atașată pe site-ul Institutului Național al Magistraturii, s-a achiesat la punctul de vedere al Institutului Național al Magistraturii și s-a apreciat că, în ipoteza în care persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, introducerea în cauză a părții responsabile civilmente se face cel târziu în faza de cameră preliminară, iar în cazul în care persoana văămată nu se constituise parte civilă în cursul urmăririi penale, ci s-a constituit până la începerea cercetării judecătorești, atunci se poate introduce în cauză partea responsabilă civilmente odată cu constituirea de parte civilă, întrucât, în acest caz, până la acel moment procesual, acțiunea civilă nu era exercitată.

În orice caz, partea responsabilă civilmente poate interveni în cursul procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești în primă instanță. Intervenția în proces ar trebui să aibă la bază o manifestare expresă de voință, neputând fi dedusă tacit. Intervenția în proces este cea mai favorabilă opțiune a părții responsabile civilmente, întrucât procesul penal ar urma să se desfășoare în lipsa sa, ocazie cu care s-ar stabili erga omnes fapta și persoana care a săvârșit-o, iar în caz de condamnare și prejudiciul sau vinovăția.

Ar urma ca în procesul civil să se stabilească doar limitele răspunderii contractuale a asigurătorului.

În măsura în care procesul penal se desfășoară fără partea responsabilă civilmente, asigurător RCA, s-ar putea afirma că acțiunea civilă ar putea fi respinsă ca inadmisibilă în raport de inculpat, pentru că în raport de RIL 1/2016 asigurătorul răspunde singur, iar aprecierea cu privire la temeinicie presupune stabilirea elementelor răspunderii civile delictuale, faptă ilicită, prejudiciu, vinovăție, legătură de cauzalitate.

În final, aș aminti că în cazul în care persoana responsabilă de accident nu are încheiată asigurare obligatorie, atunci răspunde Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, denumit în continuare BAAR, această enitate preluând rolul Fondului de Protecție a Victimelor Străzii.

De asemenea, aș mai aminti că în ipoteza în care un asigurător intră în procedura falimentului, Fondul de Garantare al Asiguraților nu are calitate procesuală pasivă în procesul penal, acesta fiind subiectul unui raport de drept subsecvent soluționării procesului penal, prin procedura regelementată de legea specială.

Situația este relativ similară în cazul malpraxisului medical, în cazul existenței contractului de asigurare pentru malpraxis, eventualele clauze care permit asigurătorului să recupereze anumite sume de bani de la făptuitor interesând doar părțile contractante.

Jud. Toma-Cătălin Răileanu
Judecătoria Sectorului 4 București

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Aspecte practice privind infracțiunile contra vieții sau integrității corporale”, ediția 318, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.