Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Alexandru Țiclea: Cea mai împovărătoare obligație pentru salariați este să muncească
05.12.2019 | Alina MATEI

Alina Matei

Alina Matei

Alexandru Țiclea

Alexandru Țiclea

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Profesor Alexandru Țiclea, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. În opinia dumneavoastră, Codul muncii are prea multe articole sau prea puține?

Alexandru Țiclea: Codul muncii are numărul de articole stabilit de legiuitor. El reprezintă o lege cadru, ce se completează prin alte acte normative, de exemplu: Legea dialogului social nr. 62/2011, Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 etc.

Alina Matei: Plecând de la art. 8 Codul muncii, potrivit căruia relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualismului și al bunei-credințe, reglementate de Constituție și Codul civil, care este standardul făcătorilor de voințe în raporturile juridice de muncă?

Alexandru Țiclea: Voința părților se manifestă liber în ceea ce privește stabilirea relațiilor de muncă, dar voința lor trebuie să se manifeste în concordanță cu prevederile constituționale și legale.

Alina Matei: Modul de reglementare a contractului de muncă din Codul muncii conferă angajatorului o poziție stabilă, aidoma statului, care pare să spună: vino la mine, îți ofer toate condițiile, dau și bonusuri și tichete de masă, numai ca tu, salariat, să muncești?

Alexandru Țiclea: Reglementarea contractului de muncă potrivit Codului muncii conferă angajatorului prerogativă organizatorică: să stabilească structura unității, atribuțiile salariațiilor, să le normeze munca, să stabilească obiectivele de performanță individuală, să dea dispoziții (legale) salariațiilor în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor lor profesionale, să controleze modul de îndeplinire a acestora etc.

Angajatorul are o poziție stabilă, dar aceasta este diferită de poziția statului, autoritate care se extinde asupra întregii țări; autoritatea lui se limitează doar la unitatea respectivă, la organizarea producției și a muncii.

Alina Matei: În mediul online, dar nu numai, fie că e vorba de salariați din mediul privat sau de stat, aud frecvent că aceștia spun despre ei că sunt ”sclavi pe plantație”. Cum vă explicați că deși legiuitorul oferă protecție foarte mare salariaților, percepția este de ”scalvi”, ca și când ar fi împotriva voinței lor?

Alexandru Țiclea: Comparația salariaților cu cea de „sclavi pe plantație’’ este exagerată. Sclavii erau obligați, erau forțați să muncească; salariații vor ei să muncească; prin voința lor devin angajați și, oricând, tot prin voința lor, pot părăsi „plantația’’.

Standardul protecției oferit de legiuitor este unul necesar, dar, în concret, detalile desfășurării activității salariale rămân la dispoziția celor două părți; preeminența aparține totuși angajatorului, deoarece el își mobilizează resursele materiale și financiare pentru desfășurarea activității respective și își asumă riscul acestei activități.

Alina Matei: Pe ce pune accent Codul muncii: pe muncă, pe protecția salariaților, pe durabilitatea raporturilor de muncă?

Alexandru Țiclea: Codul muncii reglementează relațiile de muncă, drepturile și obligațiile celor două părți ale raporturilor dintre ei. Având în vedere că salariații reprezintă partea mai slabă în raporturile de muncă, legea acordă mai multă atenție protecției lor, inclusiv în ceea ce privește regula încheierii contractelor individuale de muncă pe durată nedeterminată și doar ca excepție pe durată determinată.

Alina Matei: Care este cea mai împovărătoare obligație pentru salariați?

Alexandru Țiclea: Cea mai împovărătoare obligație pentru salariați este să muncească potrivit programului lor de lucru și să suporte atitudinea șefilor față de ei.

Alina Matei: Dar pentru angajatori?

Alexandru Țiclea: Pentru angajatori, cea mai împovărătoare obligație este să plătească salariul și să ia măsuri împotriva indisciplinei salariaților.

Alina Matei: Online-ul/inteligența artificială este omniprezent în dreptul muncii: de la plata salariilor pe card până înlocuirea omului cu roboți. Se poate vorbi de o adevărată revoluție robotică?

Alexandru Țiclea: Se poate vorbi de o revoluție robotică și aceasta este abia la început. Inteligența artificială va fi din ce în ce mai prezentă pe piața muncii. Efectele ei vor fi și pozitive și negative. Pozitive, pentru că va crește eficiența, productivitatea muncii, va ușura munca oamenilor. Negative, pentru că treptat va fi înlocuită tot mai mult forța de muncă, având drept consecință șomajul, necesitatea intensificării măsurilor de protecție socială, ceea ce va greva bugetul statului.

Alina Matei: Ca profesor de drept, dar și ca practician al dreptului muncii, aplicarea legislației de dreptul muncii de către instanțele de judecată dau direcția potrivită, pierdută de una din părțile raportului de muncă?

Alexandru Țiclea: Consider că, în mare, deci ca regulă, aplicarea legislației muncii de către instanțele de judecată este corectă. Știu, există percepția că este favorizat salariatul în detrimental angajatorului. Parțial este adevărat, dar soluțiile sunt justificate având în vedere caracterul de protecție a dreptului muncii față de salariați, dar și că motivele de declanșare a litigiilor de muncă sunt determinate, ca regulă, de măsurile angajatorului, unele abuzive și nelegale.

Alina Matei: Care e viitorul Dreptului muncii prin raportare și la reglementările dreptului european?

Alexandru Țiclea: Dreptul muncii național este racordat la dreptul social european. Stau mărturie în acest sens numeroasele directive ale Uniuni Europene care au ca obiect de reglementare relațiile de muncă.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Alexandru Țiclea: Cititorii? Să studieze și să muncească!


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.