Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim marţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Universitatea de Bărăgan și setea de sânge
09.12.2019 | Matei LADEA

Matei Ladea

Matei Ladea

„În spațiul universitar bucureștean se organizează zilele acestea alegeri pentru funcția de Rector al Universității București, iar cu ocazia aceasta se dezbat programele manageriale ale celor doi candidați și se întrevede cel mai democratic proces electoral…”

Pe 4 decembrie a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de rector al Universității din București. Pe 11 decembrie va fi organizat cel de-al doilea tur de scrutin, iar între aceste două zile de vot s-au ascuțit săbiile, s-a trecut la atacuri personale și s-au dezgropat istorii trecute, prezentate cel mai adesea trunchiat sau tendențios.

În calitate de alumnus al Facultății de Științe Politice și de student al Facultății de Drept, mi-ar fi plăcut să pot scrie acest articol în tonul și spiritul deschiderii și al dialogului. Din păcate, constat că, la 30 de ani de la Revoluția din 1989, este încă nevoie să apărăm valorile democrației. 

De-a lungul studenției am reprezentat interesele colegilor ca student consilier și am votat pentru Rector în 2011. Nu îmi este străină dezbaterea și nu îmi sunt străine metodele de presiune și de atac folosite de cei ce au interese, însă modul în care această campanie se duce în 2019 depășește limitele unui proces electoral democratic și potrivit mediului universitar.

Pe scurt, se depășește sfera Universității și se duce o luptă politică, organizată după modelul celei partid, luptă ce ar face geloase multe pseudo-democrații, prin metoda, eficiența și targetarea milimetrică. Se atacă persoana candidatului și nu programul managerial, se lucrează prin interpuși volatili ce folosesc comparații demne de teatrul absurdului, se folosește un limbaj îndoielnic, se pune presiune pe cei apropiați, se folosesc strategii ce pot părea de șantaj, se face vorbire despre Apocalipsa ce va sa vină dacă un candidat câștigă și altul pierde. Ba mai mult, se fac premoniții despre cum va deveni Universitatea București o <universitate de Bărăgan> dacă rezultatele din primul tur se confirmă și după cel de-al doilea.

Fractura logică a partizanilor ce au declanșat și dus această luptă strategică în cadrul Universității este evidentă, întrucât se combate o ipotetică Apocalipsă academică și se împiedică ajungerea la stadiul de <universitate de Bărăgan> prin chiar mecanismele unor veritabile structuri nedemocratice cu care probabil doar universitățile regimurilor totalitare ar defila. În ipoteza Bărăganului, cadrele didactice ale “universităților de Bărăgan” probabil și-ar păstra un minim grad de verticalitate și nu ar acuza de partizanat și politizare când chiar unele dintre ele s-ar desprinde din structuri de partid, ar avea vieți politice și nu ar ști cum să facă din acest proces electoral un circ mai mare. Îmi imaginez.

Atingerea adusă vieții academice de astfel de atacuri politicianiste într-un mediu ce are ca scop principal educarea generațiilor prezente și viitoare după principii și valori ce nu se regăsesc în discursul acesta, este greu remediabilă. Cei ce pornesc la lupte personale când miza este educația și puterea exemplului nu au ce căuta în spațiul academic. Când Cadrele ce predau studenților despre democrație au atitudini nedemocratice, întreaga rațiune universitară se prăbușește. Mai grav, însă, mecanismele acestea izvorăsc din însăși sânul Facultății de Științe Politice, o facultate cu o istorie recentă, construită după metodologii occidentale, după modelul universităților respectabile, în al cărei sân partizanii atacatori pretind că promovează valori pe care ei le apără. Ironia nu putea fi mai fină.

Despre rolul Universității ca spațiu sigur și propice pentru dezbaterea ideilor și nu a parti-pris-urilor, nici nu se mai poate face vorbire. Ce student sau cadru didactic se mai simte în siguranță în spațiul academic văzând că dacă nu se situează de partea corectă se expune unui linșaj mediatic? Cine ar îndrăzni să își exprime ideile sau chiar candidatura la o funcție de reprezentare sau management academic când riscurile nu sunt contra-argumentele, ci denigrarea personală?

Drepturile și libertățile sunt garantate, iar una dintre cele mai importante libertăți este cea de exprimare. Infinitatea ei este însa relativă, întrucât în planul abstract al unei democrații impecabile cu garanții absolute, libertatea de exprimare a unui individ se granițuiește cu drepturile celor la care face referire. Când sub egida libertății de exprimare se duc lupte partizane, acea libertate se transforma în abuz.

Cu idealul libertății de exprimare am crescut, tatăl meu fiind Dr. Ioan Ladea, dizident semnatar al Scrisorii Paul Goma și cea mai tânără victimă a represiunii comuniste, arestat în 1948, la doar 12 ani, încarcerat 1 an și 9 luni la Târgșor. Despre represiunile totalitare asupra tinerelor voci, voci necoapte și nepartizane, voci ce nu știu să tacă la momente oportune și să cânte melodios pe lângă Partid ar trebui să ne învețe aceleași Cadre didactice ce atacă partizan, reputați membri ai comunității academice. Aceleași Cadre atacă zilele acestea (sub egida libertății de exprimare) un candidat cu trecut dizident, arestat în 21 decembrie 1989 în lotul de studenți ai Universității București închiși la Jilava în ultimele zbateri ale regimului Ceaușist. Ironica este libertatea de exprimare și instrumentarea ei, nu?

Conchizând, sper că Universitatea din București înțelege ca acest drum nu îi este destinat dacă vrea să urce în topul universităților respectabile. În perioada de studiu la Universitatea Humboldt zu Berlin nu mi-a fost predat linșajul mediatic sau atacul la persoană ca locțiitor al dezbaterii pe proiecte manageriale. Nici nu mi-a fost dat să văd cum interesul universității și principiile morale sunt suprascrise de interese partizane. Mai mult, nu cred că Universitatea își va atrage mulți susținători în rândul studenților, dacă astfel de atitudini se vor propaga în interiorul său. Aceasta nu este o educație pe care multi tineri și-o doresc, o cauta sau o accepta. Pentru binele societății românești de astăzi, sper ca Universitatea, universitarii și studenții nu se vor ralia viziunilor și curentelor de opinie care doresc a impune un candidat prin distrugerea imaginii altuia. Nu în România de astăzi, nu în Universitatea de astăzi, nu în acest decembrie în care se sărbătoresc 30 de ani de când studenții Universității au fost încarcerați pentru a ne putea exprima și alege democratic.

Matei Ladea
Facultatea de Drept, Universitatea din București


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.