Mihaela Mazilu-Babel
Judecătorul francez se întreabă cu privire la dreptul de deducere al unei sucursale (C-737/19 Bank of China).
Situația de fapt:
1. materii UE incidente: fiscalitate, taxă pe valoare adăugată
2.avem ipoteza în care o sucursală realizează într-un stat membru, pe de o parte, operațiuni supuse la plata TVA-ului și, pe de altă parte, prestații în favoarea sediului său și a unor sucursale stabilite într-un stat terț
3. necesitatea de a afla dacă soluțiile desprinse dintr-o anume hotărâre CJUE sunt aplicabile într-o atare ipoteză
4. apoi, avem o sucursala stabilită într-un stat membru care solicită un drept de deducere întemeiat pe cheltuielile efectuate de ea în vederea realizării unor prestații în favoarea sediului său dintr-un stat terț, mai precis a unor exporturi de servicii financiare și bancare
5. necesitatea de a afla dacă persoana impozabilă poate deduce taxa pe valoarea adăugată
6. în ipoteza în care soluțiile dintr-o anume hotărâre CJUE sunt aplicabile,și dacă acestea rămân incidente chiar și în cazul în care sucursala poate solicita o deducere, necesitatea de a afla în ce condiții se poate considera că operațiunile bancare realizate de sediul stabilit într-un stat terț ar da un drept de deducere dacă ar fi realizate în statul membru în care sunt efectuate cheltuielile pentru care se aplică taxa pe valoarea adăugată
7. totodată, necesitatea de a afla în ce condiții se poate considera că clientul este stabilit în afara Uniunii Europene atunci când sucursala se află în Uniunea Europeană și formează una și aceeași entitate juridică cu sediul.
Dispoziții și norme incidente:
1. Hotărârea din 24 ianuarie 2019, Morgan Stanley & Co International plc/Ministre de l’Économie et des Finances, C-165/17
2. literele (a) și (c) ale articolului 169 din Directiva 2006/112/CE.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.