Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





TUE. T-683/18 Santa Conte/EUIPO. Un semn care evocă marijuana nu poate fi înregistrat, în stadiul actual al dreptului, ca marcă a Uniunii
12.12.2019 | JURIDICE.ro

În 2016, doamna Santa Conte a formulat în fața Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) o cerere de înregistrare a următorului semn figurativ ca marcă a Uniunii pentru produse alimentare, băuturi și servicii de alimentație publică:

page1image1799136

EUIPO a respins cererea sa considerând că semnul este contrar ordinii publice. În aceste condiții, doamna Conte a sesizat Tribunalul Uniunii Europene cu o acțiune având ca obiect anularea deciziei EUIPO[1].

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Tribunalul respinge acțiunea, așa încât decizia EUIPO este confirmată.

Tribunalul constată că EUIPO a apreciat în mod întemeiat că reprezentarea stilizată a frunzei de canabis este simbolul media pentru marijuana și că termenul „amsterdamˮ face referire la faptul că orașul Amsterdam are puncte de vânzare a acestui stupefiant rezultat din canabis, în considerarea tolerării, în anumite condiții, a comercializării sale în Țările de Jos. De altfel, menționarea termenului „storeˮ, care are semnificația obișnuită de „buticˮ sau de „magazinˮ are efectul că publicul s-ar putea aștepta ca produsele și serviciile comercializate sub acest semn să corespundă celor pe care le-ar propune un magazin de produse stupefiante. Astfel, Tribunalul, deși recunoaște că, sub un anumit nivel al tetrahidrocanabinolului (THC), cânepa nu este considerată substanță stupefiantă, concluzionează că în speță tocmai prin reunirea acestor diferite elemente semnul în cauză atrage atenția consumatorilor, care nu dispun în mod necesar de cunoștințe științifice sau tehnice exacte cu privire la canabis ca substanță stupefiantă, ilicită în numeroase țări ale Uniunii.

În ceea ce privește noțiunea de „ordine publicăˮ, Tribunalul observă că deși la ora actuală chestiunea legalizării canabisului în scopuri terapeutice și chiar recreative face obiectul unor dezbateri în numeroase state membre, în stadiul actual al dreptului, consumul și utilizarea acestuia peste nivelul menționat rămân ilegale în majoritatea acestor state. Astfel, în aceste state, lupta împotriva propagării substanței stupefiante rezultate din canabis răspunde unui obiectiv de sănătate publică ce vizează combaterea efectelor nocive ale acesteia. Regimul aplicabil consumului și utilizării substanței respective intră așadar sub incidența noțiunii de „ordine publicăˮ. Pe de altă parte, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Uniunea completează acțiunea statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale drogurilor asupra sănătății, inclusiv prin informare și prin prevenire, iar traficul de droguri constituie unul dintre domeniile criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră, în care se prevede intervenția legiuitorului Uniunii. Ținând seama de acest interes fundamental, Tribunalul apreciază că faptul că semnul în cauză va fi perceput de publicul relevant drept o indicație a aspectului că alimentele și băuturile vizate în cererea de înregistrare a mărcii, precum și serviciile aferente, conțin substanțe stupefiante, ilicite în mai multe state membre, este suficient pentru a se reține caracterul său contrar ordinii publice.

Tribunalul subliniază că având în vedere că una dintre funcțiile mărcii constă în identificarea originii comerciale a produsului sau a serviciului pentru a permite astfel consumatorului să facă o alegere, semnul în cauză, întrucât va fi perceput în modul descris mai sus, incită în mod implicit dar inevitabil la cumpărarea unor astfel de produse sau servicii sau, cel puțin, banalizează consumul acestora.


[1] Printre motivele de refuz al înregistrării unei mărci figurează cel al „mărcilor care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuriˮ. În ceea ce privește contrarietatea unei mărci cu ordinea publică, a se vedea Hotărârea Tribunalului din 15 martie 2018 în cauza T-1/17, La Mafia SE SIENTA A LA MESA (comunicatul de presă nr.°33/18). În ceea ce privește (ne)contrarietatea unei mărci cu „bunele moravuriˮ, a se vedea Concluziile avocatului general din 2 iulie 2019 prezentate în cauza C-240/18 P, Constantin Film Produktion GmbH (comunicatul de presă nr°86/19)



Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.