Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat la aniversarea a 15 ani de la înființarea DIICOT
15.12.2019 | JURIDICE.ro

Vineri, 13 decembrie 2019, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a participat, la invitaţia conducerii DIICOT, la reuniunea de la Constanța prilejuită de aniversarea a 15 ani de la înființarea DIICOT, potrivit unui comunicat.

Cu această ocazie, ministrul Justiției a participat atât la sesiunea festivă, cât şi la şedinţa tehnică de lucru care a urmat, cu o agendă privind analiza cadrului normativ şi a problemelor sistemice incidente activităţii DIICOT, alături de conducerea instituţiei şi procurori din cadrul DIICOT, atât din structura centrală, cât şi din unităţile din teritoriu, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor cu care DIICOT colaborează strâns în activitatea sa.

În cadrul discursului susţinut în plenul reuniunii festive, ministrul Justiţiei a felicitat DIICOT pentru cei 15 ani de activitate într-un domeniu cheie pentru siguranţa cetăţenilor, combaterea crimei organizate, a traficului de droguri şi terorismului. În cadrul alocuţiunii, ministrul Justiţiei a abordat mai multe chestiuni legate de activitatea DIICOT, cum ar fi semnificaţia statisticii activităţii în anul 2019, structura organizatorică, dar şi alte subiecte de interes pentru Ministerul Public şi sistemul judiciar în general.

Astfel, ministrul Justiţiei a precizat următoarele:

a) Legat de activitatea DIICOT
– DIICOT desfăşoară de 15 ani, cu succese notabile, o activitate esenţială pentru siguranța cetăţenilor, aplicarea legii şi combaterea infracţionalităţii;
– Cu aproape 10.000 de dosare soluţionate, din care peste 1500 cu trimiteri în judecată a peste 3000 de inculpaţi, DIICOT punctează la capitolul eficiență, cu o rată de 16,5% trimiteri în judecată raportat la numărul de investigaţii, cea mai bună performanţă în cadrul Ministerului Public;
– Este important ca DIICOT să se concentreze pe stocul de dosare şi să continue performanţele, inclusiv în cazuri complexe şi sensibile din perspectiva interesului cetăţenilor faţă de combaterea infracţionalităţii;
– Criminalitatea organizată demonstrează o îndrăzneală din ce în ce mai mare şi o multiplicare a formelor de manifestare, iar cetăţenii aşteaptă de la DIICOT şi instituţiile statului o ripostă fermă şi devastatoare la adresa crimei organizate, a traficului de fiinţe umane şi traficului de droguri.

b) Legat de temele de interes pentru sistemul judiciar
– Ministerul Justiției va promova desfiinţarea SIIJ, pentru motive pe care le-a arătat public în numeroase ocazii, inclusiv pentru cele care ţin de opţiunile magistraţilor consultaţi şi criticile formulate în rapoartele de ţară;
– Ministerul Justiției consideră că ar fi extrem de pozitiv, inclusiv ca semnal pentru coeziunea sistemului judiciar ca viitorul preşedinte al CSM să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul CSM, nu determinat la limită pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de Ministrul Justiţiei; o astfel de evoluţie ar răspunde şi criticilor/recomandărilor din cadrul Raportului MCV care constată sciziunile din cadrul CSM şi sistemul judiciar, considerându-le o vulnerabilitate la adresa funcţionalităţii sistemului;
– Ministerul Justiției consideră că CSM, inclusiv prin conduita noului președinte care va fi ales, trebuie să fie deschis și constructiv cu partenerii europeni pentru realizarea recomandărilor MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia;
– Ministerul Justiției are un mandat de construcție în această direcţie cu toate curentele şi asociațiile din cadrul sistemului judiciar;
– Ministerul Justiției îşi exprimă speranţa că până la următoarele şedinţe de Secţie de judecători şi de Plen, magistraţii din CSM să dea dovadă de dialog, înţelepciune şi moderaţie şi să genereze o majoritate largă care să aleagă un nou preşedinte al CSM;
– Ministerul Justiției consideră că ieşirea din blocajul CSM este o condiţie pentru a se putea aborda temele esențiale ale anului 2020, modificarea Legilor justiţiei şi ale Codurilor Penale, îmbunătăţirea Raportului de ţară;
– Începând cu luna februarie 2020, Ministerul Justiției va căuta să catalizeze un proces transparent şi cuprinzător, inclusiv la nivelul reprezentării parlamentare, de evaluare a reparaţiilor care trebuie aduse Legilor justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală; acest efort trebuie finalizat prin proiecte care să cuprindă pe cât posibil atât opțiunile concurente ale CSM, organizațiilor profesionale ale magistraţilor şi ale organizaţiilor neguvernamentale din domeniul Justiției, profesiilor juridice precum şi ale membrilor Parlamentului din întreg spectrul politic reprezentant în Parlament, în urma unei consistente dezbateri publice şi la nivelul ministerului;
– În viziunea Ministerului Justiției, proiectele trebuie să includă recomandările Raportului MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia;
– Ministerul Justiției va sesiza Parlamentul cu proiectele elaborate pe această bază, pentru a fi dezbătute şi aprobate în proceduri parlamentare;
– Ministerul Justiției reiterează invitaţia către procurorii din Ministerul Public, inclusiv DIICOT, de a participa la concursurile organizate pentru selecţia candidaturilor pentru procurorii de rang înalt;
– Ministerul Justiției subliniază obiectivitatea concursurilor, precum şi faptul că nu există favoriţi sau persoane care „vor fura startul”, subliniind responsabilitatea procurorilor faţă de acest proces.

În cadrul reuniunii tehnice care a urmat şedinţei festive, ministrul Justiției a arătat, printre altele:
– Sistemul de „law enforcement” din ţara noastră a fost construit în anii 2000 pentru realităţile din acea perioadă, el trebuie modernizat şi reformat, adaptat provocărilor prezente şi de perspectivă;
– Crima organizată s-a integrat accentuat odată cu globalizarea, inclusiv la noi în ţară, este mai flexibilă, mai dinamică şi din ce în ce mai agresivă, fiind important să primească o ripostă fermă şi inteligentă;
– Fără o cooperare inter-instituțională, pe modelul practicii altor state democratice, infracţiunile complexe de crimă organizată, terorism, infracţiuni cibernetice, trafic de persoane şi droguri, nu pot fi depistate, investigate, inculpate şi condamnate cu succes;
– Competența DIICOT încarcă direcţia excesiv cu cauze minore, afectând concentrarea pe marile grupări de crimă organizată şi acest lucru trebuie corectat;
– DIICOT trebuie să comunice profesionist în cazurile complexe care pot genera emoţii publice, societatea este în cel mai înalt grad interesată de combaterea crimei organizate şi e nevoie de o astfel de comunicare;
– Resursele DIICOT trebuie suplimentate, imediat ce problemele bugetare prezente vor fi rezolvate;
– Ministerul Justiției se va păstra în limita competențelor sale, abţinându-se de la orice ingerință în dosarele DIICOT. În acelaşi timp însă, Ministerul Justiției va sprijini DIICOT în limita competențelor sale, îi va monitoriza activitatea în cadrul aceloraşi limite;
– În încheiere, ministrul Justiției şi-a exprimat disponibilitatea de a participa constant la astfel de reuniuni în care să se discute cu „cărțile pe masă” problematica activităţii instituționale a DIICOT şi a Ministerului Public în general.

Cătălin Predoiu: „DIICOT este principala „armă” de ripostă judiciară a societăţii împotriva crimei organizate, traficului de persoane, droguri, infracțiuni cibernetice şi terorism şi MJ aşteaptă de la DIICOT o acţiune energică şi profesionistă în continuare. Cadrul legal şi suportul logistic sunt aspecte cheie pentru eficiența DIICOT şi Ministerul Justiției a notat acest lucru. Succesul DIICOT depinde şi de cooperarea cu partenerii instituţionali pe baze legale transparente şi eficiente, pe modelul bunelor practici din alte state democratice. Am notat opţiunea deschisă, categorică, lipsită de echivoc a procurorilor DIICOT pentru desfiinţarea SIIJ. În câteva luni, sperăm să fim pe drumul cel bun în acţiunea de reparare a daunelor aduse legislaţiei şi structurii Ministerului Public, să facem paşi în recâștigarea coerenței sistemului de „law enforcement” şi a Justiției în general.”


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.