Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Autocrația din cadrul relațiilor de muncă. Private Government: How Employers Rules Our Lives and Why We Don’t Talk about It de Elizabeth Anderson
17.12.2019 | Cristian GOIA

Cristian Goia

Cristian Goia

Jerome K. Jerome spune în una dintre cărțile sale următorul lucru despre muncă: „Îmi place munca, mă fascinează. Pot sta ore în șir să mă uit la ea.”

Problema dezbătută în cartea[1] lui Elizabeth Anderson, privește relațiile de autoritate din cadrul locului de muncă[2]. Cum domeniul muncii are implicații și în alte ramuri, alături de autoare sunt prezenți patru comentatori (un istoric, un politolog, un filozof și un economist) care îi răspund la opiniile exprimate, făcând lectura mai dinamică.

Luați în considerare următoarele fapte: Walmart interzice angajaților să aibă discuții ocazionale în timpul programului de lucru considerând acest lucru „time theft”; Apple inspectează obiectele personale ale angajaților de la vânzări, care pierd până la jumătate de oră de timp neplătit în fiecare zi așteptând la coadă să fie percheziționați; Tyson Food interzice muncitorilor care lucrează la ferme de păsări să folosească toaleta, astfel unii dintre ei sunt nevoiți să urineze pe ei sub privirile batjocoritoare ale superiorilor direcți; aproape jumătate din angajații din America au fost suspuși la teste antidrog arbitrare; iar milioane dintre ei sunt constrânși în a susține un anumit partid politic sau candidat politic.

Situațiile de mai sus au loc în ceea ce autoarea numește un guvernământ privat (private government[3]). Acest tip de guvernământ aplicat la locul de muncă este caracterizat prin relații de subordonare între angajat și angajator, exercitarea unui control arbitrar asupra angajatului iar deciziile sunt luate fără a lua în considerare interesul angajatului. Un exemplu de control arbitrar poate rezulta din puterea de dominare pe care o are angajatorul asupra vieții angajatului în afara programului de lucru. Nu sunt puține cazurile în care opiniile angajaților exprimate pe rețelele de socializare (fără nicio legătură cu jobul) au avut repercusiuni serioase asupra lor, printre care și pierderea locului de muncă.

Plecând de aici se conturează două tabere: prima, wage slavery (sclavie salarială) iar a doua, free labour (munca liberă). Raportul de muncă este unul contractual, posibilul angajat este liber să decidă dacă dorește să intre într-un raport contractual de muncă. Privit din această perspectivă, raportul de muncă este unul liber, egal, negociat. În fapt, după cum am văzut, datorită atribuțiilor și condițiilor reale pe care angajații sunt nevoiți să le îndeplinească în realizarea și respectarea contractului de muncă, gradul de subordonare este unul foarte ridicat.

Pe de altă parte se susține că nu se poate vorbi despre autoritarism sau dominare într-un astfel de raport, deoarece cel nemulțumit este liber să-l părăsească. Elizabeth Anderson crede că a susține acest lucru este ca și cum ai spune că Mussolini nu a fost un dictator pentru că italienii puteau emigra[4]. Totodată prețul pe care îl plătește angajatul atunci când încetează contractul de muncă prin demisie este semnificativ, când spun preț mă refer la faptul că cel care demisionează nu are dreptul la indemnizația de șomaj.

Deși sunt propuse o serie de soluții (statul și structurile sale specializate trebuie să aibă un grad de implicare mult mai ridicat în reglementarea pieței forței de muncă, facilitând un dialog prin care și angajații pot avea efectiv un cuvânt de spus în ceea ce privește organizarea muncii) problema rămâne deschisă și spre reflecție.


[1] Elizabeth Anderson, Private Government: How Employers Rules Our Lives and Why We Don’t Talk about It, Princeton University Press, 2017. Disponibil aici și aici.
[2] Piața muncii din SUA.
[3] De fapt expresia private government, nu este una nouă, fiind folosită în secolul al XVIII-lea, pe vremea lui Adam Smith și Thomas Paine.
[4] Elizabeth Anderson, op. cit., p. 55.


Cristian Goia


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.