Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




 1 comentariu

Calitatea învățămîntului juridic român
17.12.2019 | Doru BĂJAN

JURIDICE - In Law We Trust
Doru Băjan

Doru Băjan

Ministerul Educației a publicat, în premieră, în anul 2012, ierarhizarea programelor de studii universitare, acreditate în România, pentru anul universitar 2011-2012. Lista programelor de studii a fost postată de Ministerul Educației pe site-ul edu.ro și cuprinde 60 de domenii de studiu. Acestea sunt la rîndul lor clasificate în 5 categorii, de la A pînă la E, în funcție de o instituție internațională – Asociația Universităților Europene. Voi prezenta doar clasamentul facultăților de drept din cadrul universităților existente în România.

Calificativul A, corespunzător celor mai bune facultăți au primit facultățile de drept din: Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Calificativul B au primit facultățile de drept din: Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timișoara.

Calificativul C au primit facultățile de drept din: Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea din Oradea, Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București, Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș.

Calificativul D au primit facultățile de drept din: Universitatea Mihail Kogălniceanu din Iași, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din București, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Universitatea Româno-Americană din București, Universitatea Danubius din Galați, Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, Universitatea Constantin Brâncoveanu din Pitești, Universitatea Titu Maiorescu din București, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea din Pitești, Academia de Studii Economice din București, Universitatea Ecologică din București, Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureș, Universitatea Bogdan Vodă din Cluj-Napoca, Universitatea Petre Andrei din Iași.

Calificativul E, aferent celor mai proaste facultăți, au primit facultățile de drept din: Universitatea Bioterra din București, Universitatea Nicolae Titulescu din București, Universitatea Hyperion din București, Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj, Universitatea Română de Științe și Arte Gheorghe Cristea din București, Universitatea Tibiscus din Timișoara, Universitatea Andrei Șaguna din Constanța, Universitatea Româno-Germană din Sibiu, Universitatea Spiru Haret din București, Universitatea George Barițiu din Brașov, Universitatea George Bacovia din Bacău.

Acest top al învățămîntului universitar juridic din România poate fi considerat ca o explicație a diferențelor dintre absolvenții aceleeași promoții, diferențe concretizate în rezultatele obținute la admiterea în avocatură sau la INM.

Pe de altă parte, unele dintre facultățile de drept care au primit calificativul E, în presa vremii au fost calificate drept “fabrici de diplome’’, livrînd absolvenți foarte slab pregătiți profesoinal.

În anul 1993, prietenul meu Sever Gabriel Bomboș preda la Universitatea Ecologică din București dreptul transporturilor. În prima sesiune de examen a picat peste 90% dintre cei ce s-au prezentat. A fost chemat de rectorul Dolfi Drimer și atenționat că lefurile profesorilor sunt plătite din taxele încasate de la studenți. Consecința, în sesiunea următoare, tuturor celor care s-au prezentat la examen le-a acordat nota 5, notă de trecere.

Pînă cînd admiterea în facultățile de drept, indiferent dacă ele sunt publice sau private, ci în principal pe bază de taxe fără concurs, calitatea învățămîntului juridic va fi în suferință.

Este ciudată atitudinea celor de la învățămîntul privat, care plătesc pentru a fi învățați. În loc să aibă o atitudine intransigentă față de profesori pentru ceea ce trebuie învățați, ei sunt mulțumiți că au trecut ușor examenele și, la final, au obținut o diplomă, fără acoperire însă.

Mulți dintre politicienii actuali au CV-ul lor studii juridice absolvite la facultăți de drept din categoriile D și E. Poate și aceasta este o explicație a slabei calități a actelor legislative elaborate de parlament.

Avocat Doru Băjan

Nota JURIDICE.ro: Potrivit unul comunicat, Ministerul Educației Naționale, în parteneriat cu Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale, implementează proiectul „Îmbunătățirea politicilor publice în învățământul superior și creșterea calității reglementărilor prin actualizarea standardelor de calitate – QAFIN” (Cod SIPOCA/SMIS2014+ 16).

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020, Axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, Obiectivul specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri, în concordanță cu Strategia Consolidării Administrației Publice 2014-2020 (SCAP). Perioada de implementare a proiectului este 2017-2020.

Proiectul are drept scop creșterea calității reglementărilor referitoare la evaluarea calității în învățământul superio, respectiv clasificarea universităților și ierarhizarea programelor de studii oferite de acestea.

Nu în ultimul rând, scopul asumat de a implementa politici publice bazate pe dovezi, prin corelarea planificării strategice cu bugetarea pe programe, va fi realizat și prin îmbunătățirea capacității administrative a ARACIS și a MEN prin următoarele instrumente: adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea corespunzătoare a resurselor umane.

Unul dintre rezultatele proiectului QAFIN vizează îmbunătățirea metodologiei de evaluare a instituțiilor de învățământ superior în scopul clasificării universităților și a ierarhizării programelor de studii. Pilotarea noii metodologii se desfășoară prin implementarea unui mecanism de consultare între actorii relevanți.

Astfel, s-a încheiat a doua etapă a consultărilor publice cu privire la Metodologia de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii.

Consultările publice au avut loc în cadrul a 3 conferințe regionale organizate în centre universitare din țară, anume București, Iași și Timișoara, în perioada aprilie-iunie 2019. Au participat reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale (MEN), Beneficiar al proiectului, ai Agenției Române de Asigurare a Calității din Învățământul Superior (ARACIS) Partener în cadrul proiectului, ai Băncii Mondiale, instituție internațională care acordă asistență tehnică în cadrul proiectului, ai instituțiilor de învățământ superior din țară, publice și private, din regiunile de Sud, Vest, Est și Centru, ai studenților și ai organizațiilor studențești.

Scopul conferințelor regionale este acela de a supune metodologia unei dezbateri publice, în vederea îmbunătățirii acesteia. Conferințele au fost organizate în două secțiuni principale. Prima parte a fost consacrată prezentării Metodologiei de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii, a indicatorilor care vor fi utilizați în procesul de clasificare și ierarhizare și a modulului informatic realizat în cadrul proiectului. Cea de-a doua parte a fost destinată dezbaterilor asupra Metodologiei, punându-se accent mai ales pe scenariile de simulare și algoritmi de calcul prezentate, atât în ceea ce privește clasificarea universităților cât și în ceea ce privește ierarhizarea programelor de studii.

Prezentarea indicatorilor utilizați în procesul de clasificare și ierarhizare a fost realizată de experți ARACIS și MEN, selectați în cadrul proiectului QAFIN, care au contribuit la descrierea și ajustarea indicatorilor propuși de Banca Mondială. Experții ARACIS și MEN au menționat principiile care au stat la baza selecției indicatorilor utilizați în procesul de clasificare și ierarhizare: relevanța indicatorilor; disponibilitatea datelor; politicile educaționale; specificul domeniilor fundamentale.

Prezentările au fost urmate de simulări ale algoritmilor de calcul al indicatorilor utilizați în procesul de clasificare și ierarhizare și de exemplificarea etapelor clasificării universităților și ierarhizării programelor de studii pe domenii fundamentale.

Experții IT ai Băncii Mondiale și ai ARACIS au descris, de asemenea, modulul informatic dezvoltat pentru derularea activității de clasificare instituțională și ierarhizare a programelor de studii. Au fost prezentate funcționalitățile platformei, modul de operare, modalitățile de introducere a datelor pe platformă (on-line, prin fișier Excel), facilitățile pentru utilizatori. Prezentarea a urmărit simularea activităților din cadrul procesului de pilotare, pe baza informațiilor introduse pe platformă de universitățile participante la procesul de pilotare.

Mai multe detalii referitoare la metodologie, dar și la indicatori, algoritmi de calcul etc. se regăsesc în prezentările din cadrul conferințelor, acestea fiind postate pe site-ul proiectului QAFIN și pe site-ul ARACIS: http://proiecte.pmu.ro/web/guest/qafin/informatii și http://www.aracis.ro/proiecte/qafin/rezultatele-proiectului/.

De asemenea, sugestii și întrebări pot fie transmise prin e-mail la adresele proiect.qafin@pmu.ro și office@aracis.ro.


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Calitatea învățămîntului juridic român”

  1. Nu mi se pare ciudată atitudinea celor din privat care nu cer calitate, ci diplomă, dacă apoi știu că vor fi angajați să profeseze – mai ales la stat – în funcție de pile (și diplomă). Într-o societate bazată în principiu pe meritocrație, aceste facultăți ar fi dat faliment de foarte mulți ani. De curând, din fonduri europene se făceau niște cursuri de pregătire unde expertul în drept era de la Spiru Haret. Vă dați seama? s-a făcut un call pe bune și dintre toți experții în drepturi fundamentale CEDO, a câștigat cel de la Spiru Haret. Ce minune (numai prin apelul la minuni îți mai poți explica logic unele lucruri cât timp ești obligat să respecți prezumția de nevinovăție …)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.