Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 

ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990
17.12.2019 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 16 decembrie 2019 a fost publicată Decizia nr. 49/2019 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea unor probleme de drept.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă a dispus, prin Încheierea din 17 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 41.757/3/2018, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

Prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, a fost modificat art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, în sensul adăugării unei noi fraze cu următorul conținut:

„Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului”.

52 . Din preambulul acestei ordonanțe de urgență rezultă că emiterea actului normativ a avut ca premisă, între altele, necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare față de societățile aflate în stare de insolvență și necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat.

53. În expunerea de motive a proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, elaborat de Guvernul României cu nr. E181/27.09.2018 și înregistrat la Senat cu nr. L607/02.10.2018, au fost expuse motivele emiterii proiectului de act normativ și s-a arătat că una dintre schimbările preconizate se referă la întărirea regulilor privind responsabilizarea debitorului în gestionarea activității și plata datoriilor către bugetul de stat, prin stabilirea unei condiții suplimentare pentru deschiderea procedurii, și anume ca debitorul să poată obține deschiderea procedurii numai dacă cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.

S-a precizat că această măsură va da posibilitatea organului fiscal de a identifica, împreună cu contribuabilul, cele mai bune soluții în vederea colectării optime a creanțelor bugetare, dar și a continuării activității de către contribuabil, în sensul viabilizării activității acestuia, folosindu-se cu precădere posibilitățile de acordare a facilităților la plată, prevăzute deja în procedura fiscală (de exemplu, eșalonarea la plată, cu anularea penalităților de întârziere). De asemenea, această măsură urmărește asanarea mediului economic, prin limitarea utilizării abuzive a procedurii insolvenței, strict pentru evitarea plății obligațiilor fiscale către bugetul public, astfel încât să se asigure protejarea interesului public major de colectare a impozitelor și taxelor la buget și asigurarea unui mediu concurențial loial. Se creează astfel o excepție de la regula generală potrivit căreia debitorul care are o obligație de minimum 40.000 lei poate intra în mod voluntar în insolvență.

54. În calitate de cameră prim sesizată, în ședința din 21 noiembrie 2018 Senatul a adoptat proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 cu modificări, una dintre acestea fiind în sensul eliminării ultimei fraze din art. 5 alin. (1) pct. 72 al Legii nr. 85/2014, a cărei interpretare face obiectul prezentei proceduri.

55. În prezent, procedura parlamentară referitoare la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 se află în curs la Camera Deputaților (cameră decizională), având nr. PL-x 721/28.11.2018.

56. Evoluția legislativă și motivele reglementării prezentate anterior sunt deosebit de relevante pentru aplicarea metodei de interpretare istorico-teleologică. Astfel, intenția legiuitorului poate fi determinată prin raportare la premisele modificării normative, dar și la scopul urmărit.

57. Pentru a stabili dacă legiuitorul a urmărit ca, și pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței de către lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, să fie aplicabilă condiția referitoare la cuantumul creanțelor bugetare reglementate în cazul unei cereri introductive formulate de debitor, prin organele statutare, trebuie observat dacă obiectivele urmărite sunt plauzibile în ambele situații.

58. Or, în situația în care atribuțiile lichidatorului sunt limitate legal la operațiunile, actele și procedurile implicate de lichidarea societății, nu există riscul unei utilizări abuzive a procedurii insolvenței, doar pentru evitarea plății obligațiilor fiscale, după cum nu mai există nici rațiunea continuării/viabilizării activității debitorului și nici a utilizării facilităților la plată prevăzute în procedura fiscală, în scopul optimizării colectării creanțelor bugetare.

59. În același sens deschiderea procedurii simplificate de faliment ar crea cadrul juridic, în condiții de transparență și sub controlul judiciar exercitat de judecătorul sindic, pentru formularea unor acțiuni în anularea actelor/transferurilor efectuate în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, precum și a cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor care au contribuit la starea de insolvență a debitorului.

60. În concluzie, utilizând metoda de interpretare teleologică, rezultă că, pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenței formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, nu este aplicabilă cerința referitoare la cuantumul creanțelor bugetare.

61. La aceeași concluzie se ajunge și utilizând interpretarea logică și gramaticală a textului legal.

62. Astfel, dacă în ceea ce privește valoarea-prag de 40.000 lei se menționează expres că ea este aplicabilă atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, în ultima frază a art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 se menționează doar cererea de deschidere a procedurii de insolvență introdusă de debitor.

63. Așadar, modificarea adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 nu a mai inclus referirea la lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990. Dacă legiuitorul a simțit nevoia să se refere expres la acest lichidator în cazul valorii-prag, era logic să procedeze la fel și în cazul condiției privind cuantumul creanțelor bugetare, dacă ar fi urmărit ca aceasta să se aplice și pentru cererile introductive formulate de lichidator.

64. Argumentul potrivit căruia cererea de deschidere a procedurii nu este formulată de către lichidatorul judiciar în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al debitoarei, conform art. 255 din Legea nr. 31/1990, nu are puterea de a fundamenta o altă interpretare.

65. În cuprinsul Legii nr. 85/2014, în cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 există reglementări speciale și derogatorii. Astfel, la art. 67 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 se stipulează că: „. . . Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) și k)-n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) și d), precum și a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

66. Prin urmare, chiar dacă potrivit normei generale lichidatorul stă în judecată în numele societății debitoare, în cadrul legii speciale a insolvenței cererea introductivă formulată de lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990 are un regim juridic diferit și derogatoriu în raport cu cererea formulată de debitor prin organele statutare.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 41.757/3/2018 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, cerința referitoare la cuantumul creanțelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului nu este aplicabilă pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenței formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.