Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
Print Friendly, PDF & Email

Scrisoarea deschisă a Asociației „Themis-Casația” ref. proiectul de eliminare a pensiilor de serviciu a magistraților
18.12.2019 | JURIDICE.ro

Miercuri, 18 decembrie 2019, Asociatia „Themis-Casatia” a fostilor judecatori si magistrati asistenti ai ICCJ a dat publicitatii următoarea scrisoare deschisa:

„PENSIILE DE SERVICIU ale JUDECATORILOR SI PROCURORILOR – obiect de JALINICA si IPOCRITA DEZBATERE a ”inaltilor” reprezentati ai celorlalte doua PUTERI-legislativa si executiva bicefala, executanti docili ai indicatiilor prezidentiale.

1. 22 de ani de regim constitutional, legal si legitim al pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (1997-2019).

1.1. Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor au fost introduse in anul 1997, la initiativa Ministrului de stat, Ministrul Justitiei Valeriu Stoica, presedintele in functie al PNL si fac parte din timp de 22 de ani (1997-2019) din STATUTUL si INDEPENDENTA Puterii judecatoresti.

1.2. Prin art. 5-11 din Legea nr. 303/2004 s-au instituit toate incompatibilitatile si interdictiile pentru functiile de judecator, procuror, magistrat asistent si asistent judiciar – in aplicarea art. 125 (3) din Constitutie – care sunt prin severitatea lor, unice si speciale acestor functii, fara a se mai regasi in statutul altor categorii profesionale.

1.3. Abrogarea pensiei de serviciu (art. 103 din Legea nr. 92/1992 reluat in art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 20/2.02.2000 publicata in M.Of. nr. 12/18.02.2000. Curtea a retinut, in esenta, ca „acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii”, solutie in acord cu jurisprudenta. In argumentarea solutiei sale, Curtea Constitutionala citeaza jurisprudenta CEDO, propria jurisprudenta constanta, Rezolutiile ONU-1985, Recomandarea R 94/12 din 13.12.1994 a Consiliului Europei, Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, art. 6 si 14 din CEDO si art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dandu-le prevalenta constitutionala, conform art. 11 si 20 din Constitutie (pag. 7 al. 7-8).

1.4. Dupa 5 ani de la aceasta decizie, in prima parte a anului 2005, noul Guvern a reluat actiunea legislativa de „mutilare” a drepturilor judecatorilor si procurorilor vizand limitarea/ingradirea drepturilor de salarii, pensii si altor asemenea ori suprimarea unora, deja consacrate, ceeace a atras sesizarea, din nou, a Curtii Constitutionale de catre Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si pronuntarea deciziei nr. 375 din 6.07.2005, solutie de principiu, care consolideaza jurisprudenta sa anterioara, invocandu-se: – incalcarea principiilor independentei si inamovibilitatii judecatorilor consacrate de art. 124 (3) si art. 125 (1) din Constitutie si de art. 6 (1) CEDO si – incalcarea principiului neretroactivitatii legii prevazuta in art. 15 (2) din Constitutie.

1.5. Legea nr. 119/2010 a desfiintat pensiile de serviciu, inclusiv pe cele ale judecatorilor si procurorilor, dupa un monolog public, sistematic, de denigrare a acestora („pensii nesimtite”, „pensii speciale”, s.a.) desfasurat in media de puterea executiva, de la cel mai inalt nivel, echivaland, uneori cu un linsaj mediatic.

Prin decizia nr. 873/25.06.2010 CCR a declarat neconstitutionale dispozitiile din art. 1 lit. „c” ale Legii nr. 119/2010 care desfiintau pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.

1.6. Este forte important de retinut ca avizele consultative ale Consiliului Europei- Comisia de la Venetia si GRECO, precum si Rapoartele MCV (2007-2019-timp de 12 ani) nu contin nicio referire critica asupra reglementarii pensiei de serviciu a judecatorilor si procurorilor, care este conforma cu standardele UE si ale Consiliului Europei, dar si cu jurisprudenta CEDO si a CJUE.

2. Abuzul anticonstitutional concertat contra independentei puterii judecatoresti.

2.1. Dupa indelungate si repetate „zvacniri” de „echitate” si „generozitate speciala”, iata ca propaganda deșanțată din ultimul privind asa zisele pensii „nesimtitite”, „pensii speciale”, „pensionari de lux”, a dat si roade guvernamentale si parlamentare 9?!).

Trei partide vrajmase au depus direct la Parlament proiecte de legi avand ca obiect abolirea „pensiilor speciale”, impozitarea progresiva a tuturor pensiilor de serviciu mai mari de 7.000 lei sau plafonarea acestor pensii la nivelul ultimului salariu brut.

Comisia de munca a Camerei Deputatilor a decis pe 10.12.2019 sa amane in luna februarie 2020 dezbaterea acestor proiecte de lege, dar, in mod surprinzator, a preschimbat, total nemotivat, acest termen, adoptand in ziua de marti 17.12.2019 proiectul de lege prin care se abroga toate pensiile/indemnizatiile de serviciu, incepand cu cele ale judecatorilor/procurorilor, cu EXCEPTIA pensiilor militarilor din MApN, a celor din SRI, STS SPP, SIE, a politistilor si a personalului din Administratia Nationala a Penitenciarelor (?!!).

Aceasta masura anticonstitutionala corespunde riguros cu indicatia imperativa a Presedintelui Romaniei din ziua de 16.12.2019 si din declaratia dupa sedinta CSAT din 17.12.2019, in care s-a aprobat proiectul de buget-2020.

2.2. Asadar, pensionarii din „APARATUL” prezidential de securitate si ordine publica, care nu au avut nicio contributie la fondul de pensii si asigurari sociale sunt si raman beneficiarii „grijii” celor doua puteri si a partidelor parlamentare, in timp ce magistratii, care au fost supusi timp de 25-40 de ani de exercitiu al profesiei, celor mai rigide contrangeri, interdictii si incompatibiltati, traind efectiv numai de salariul lunar (din care au achitat si CAS), sunt pedepsiti si trimisi la „dreptul comun”, la un loc cu ceilalti, care au avut dreptul si posibilitatea de a obtine si alte venituri din orice activitati licite (?!!).

3. Dreptul UE privind pensiile de serviciu.

3.1. Legislatia UE a reglementat prin trei directive, cei trei piloni de securitate sociala: a).Pilonul I – Directiva nr. 79/7/CEE privind principiul egalitatii de tratament intre femei si barbati, reflectat in Legea nr. 19/2000; b).Pilonul al II-lea – Directiva nr. 86/378/CEE, modificata prin directiva 96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalitatii in schemele ocupationale de securitate sociala, care acopera sectorial si legile speciale de pensii ale magistratilor, militarilor, politistilor s.a. c).Pilonul al III-lea – Directiva nr. 2004/113/CEE relativa la economiile individuale pentru pensii.

3.2. Conform Directivelor nr. 86/378/CEE si nr. 96/97/CEE „criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt:
a)sa se refere la o categorie particulara de lucratori;
b) sa fie direct legat de perioada de serviciu, iar
c) pensia sa fie calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului”. In cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind ca expresia „ultimul salariu” nu trebuie inteleasa strict, ea putand reprezenta chiar si „media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrand in aria de reglementare din art. 141 al Tratatului CE.

3.3. Prioritatea normelor comunitare si aplicabilitatea lor imediata si directa in dreptul nostru intern isi are temei constitutional in art. 20 (2) si in art. 148 (2) din Constitutia revizuita („Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”).

3.4. Politica salariala si de pensii a UE.

Este relevanta si Politica salariala a UE privind pe judecatorii Curtii de Justitie a UE care prevede ca: „Incepand din iulie 2009, toti membrii Parlamentului European primesc acelasi salariu, care este fixat la 38,5% din salariul unui judecator. de la CJUE , adica 7665 euro/luna”.

3.4.1. Salariul judecatorilor CJUE

Din datele interne ale Comisiei Europene si ale CJUE rezulta ca judecatorii CJUE au primit, din anul 2017, o majorare cu 2,4% a salariilor de baza anuale, ajungand la suma de 256.000 euro/an, plus 15% taxa de rezident, in total cca. 300.000 euro/an.

Totodata, judecatorilor CJUE le este asigurata gratuit locuinta familiala si primesc o suma de 9500 euro/an pentru educatia fiecarui copil, plus masina si sofer. La instalarea in functie fiecare judecator primeste o prima de 2 salarii lunare, in total 41.664 euro, reprezentand costurile estimative aferente familiei sale pentru instalare. La incetarea functiei de judecator primeste o suma de 100-162.000 euro pentru urmatorii 3 ani pentru intretinere, confort familial si profesional, precum si 20.832 euro cheltuieli de relocare a familiei.

3.4.2. Pensiile judecatorilor CJUE

Varsta de iesire la pensie a judecatorilor CJUE este 65 de ani, cand primesc o pensie de 174.993 euro/an, adica 70% din salariul de baza neimpozabil. De exemplu, fostii vicepresedinti ai CJUE, Koen Lenartz (Belgia) si Antonio Pizzanu (Italia) au primit o pensie anuala de 334.000 euro si, respectiv, de 284.000 euro.

4. Drept comparat al Statelor europene

4.1. In numeroase State europene – Cipru, Elvetia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia, Ungaria, Slovenia s.a. – Statutul judecatorilor si procurorilor, ca si pensia de serviciu, fac obiectul unei legi speciale, intemeiat, in principal, pe – specificul activitatii judecatorilor si procurorilor; – rolul si importanta lor sociala; – riscul profesional; – incompatibilitatile si interdictiile instituite prin constitutie sau prin lege.

4.2. In majoritatea Statelor este instituita obligatia constitutionala de a garanta judecatorului la incetarea functiei, plata unei pensii al carei nivel sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei renumeratii, fiind, astfel transpuse, adecvat, Directivele nr. 86/378/CEE si nr. 96/97/CEE si fixandu-se pensii intre 70-85% din aceasta renumeratie.

4.3. Cu privire la Statutul judecatorilor si procurorilor, Curtea Constitutionala Federala a Germaniei prin decizia din 2409.2007 (2 Bv R 1673/03) a hotarat ca functionarii de stat au un statut similar magistratilor, iar „considerentele de ordin financiar si efortul de a reduce cheltuielile bugetare nu pot fi primite ca o legitimare suficienta de a reduce pensiile. Valoarea mijloacelor de intretinere adecvata, datorata de angajator, oricine a fi el, nu reprezinta o marime cu dimensiuni variabile in mod arbitrar, care sa poata masura pur si simplu in functie de posibilitatile economice ale bugetului de stat si de evaluarile politice ale urgentei unor masuri sau in functie de volumul eforturilor in directia realizarii principiului general al Statului social”.

4.4. Asa cum se releva si in Avizul Consiliului Legislativ al Romaniei (nr. 105/12.02.2010), referitor la principiile si metodologia privind pensiile militare in Statele membre ale UE si NATO: – sistemul de calcul al pensiilor este reglementat printr-o lege separata, ca si la magistrati (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Israel, s.a.) sau intr-un capitol independent inclus intro lege unitara (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria”); – baza de calcul a pensiilor se stabileste in raport de valoarea soldei (remuneratiei) din ultima luna de activitate (Germania, Italia, Grecia, Austria, Turcia, Marea Britanie, s.a.) sau de media pe ultimele 3 sau 6 luni (Franta) si de vechimea integrala, de la care se poate primi pensia de serviciu; – in majoritatea statelor bazei de calcul i se aplica un procent curpins intre 75/80% din valoarea renumeratiei (soldei) pe ultimele 1-3-6 luni, – iar in unele state pensia de serviciu nu este supusa impozitarii (Portugalia, s.a.).

5. Jurisprudenta CEDO.

5.1. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este constanta si in concordanta cu cea a CJCE de la Luxemburg privind statutul judecatorilor si procurorilor, indepedenta economica a acestora (salarii si pensii), cumulul pensiei cu salariul, neretroactivitatea legii si pastrarea drepturilor castigate.

5.1.1. In cauza Buchen c. Cehiei (2006), Curtea a decis ca „limitarea nejustificata a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie de serviciu, drept nesocotit ulterior, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar si o discriminare in sensul art. 14 din Constitutie si art. 1 din Protocolul nr. 12”. (in speta, reclamantul beneficiase de o pensie de serviciu ca fost judecator militar si, apoi, in cumul, de un salariu ca judecator civil, dupa reancadrarea sa in aceasta functie).

5.1.2. In cauza Gaygusuz c. Austriei, prin hotararea din 16.09.1996, Curtea a decis ca pensia constituie un drept patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, iar relativ la art. 14, a retinut ca „exista o diferenta discriminatorie, in sensul art. 14, daca lipseste o justificare obiectiva si rezonabila”.

5.1.3. In acest sens, exista o jurisprudenta constanta, exemplu edificator fiind hotararea Muller c. Austriei -5849/1972 – in care Curtea a retinut expres ca „o reducere substantiala a nivelului pensiei a putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si, chiar a dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare de batranete”.

5.1.4. In cauza „Köbler” vs Austria (c. 224/01/2003, CJUE a decis ca „indemnizatia de vechime in specialitate (ca si pensia de serviciu) constituie o prima de loialitate cu titlu de recompensa, dar, mai ales, cu efect COMPENSATOR al privatiunilor, ingradirilor si incompatibilitatilor suferite pe toata durata exercitarii profesiei, iar nesocotirea acestei jurisprudente in materie constituie o incalcare GRAVA a dreptului UE”.

5.2. Jurisprudenta CCR

5.2.1. Atat cu privire la principiile constitutionale – neretroactivitatea legii civile, independenta puterii judecatoresti, nediscriminarea si egalitatea in fata legii, garantarea dreptului de proprietate, securitatea juridica si preeminenta dreptului -cat si, in mod direct, relativ la salariile si pensiile judecatorilor si procurorilor, Curtea Constitutionala are o jurisprudenta constanta, unitara si riguroasa in perioada 2000 – iunie 2010, vadit contrara solutiilor legislative adoptate de Guvern in legea unitara a pensiilor publice din 2010.”


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.