Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Poziția AMR, AJADO, UNJR și APR ref. memorandumul prin care se propune desființarea SIIJ
31.12.2019 | JURIDICE.ro

Luni, 30 decembrie 2019, Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR), au dat publicității următorul comunicat:

„Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Procurorilor din România (APR) au luat act cu consternare de conținutul incomplet și inexact al Memorandumului adoptat de Guvernul României în data de 27.12.2019, prin care Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a propus desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Din cuprinsul Memorandum-ului rezultă ca una din rațiunile adoptării documentului, astfel cum a fost publicat de presă, este: „(…) o schimbare corespunzătoare în poziția statului român în fața CJUE, deoarece, în observațiile scrise anterioare, s-au susținut, în esență, legalitatea și oportunitatea înființării acestei structuri speciale.”

Reamintim că, în prezent, pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află mai multe cauze în care au fost formulate mai multe întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Poziția Comisiei Europene – publicată recent de presa din România – exprimată în cadrul acestei proceduri este aceea că: „înființarea Secției nu ar putea fi compatibilă cu dreptul Uniunii decât dacă o astfel de măsură ar fi motivată, în mod plauzibil, de anumite considerații legate de buna administrare a justiției. În opinia Comisiei, îi aparține statului român sarcina de a prezenta Curții de Justiție elementele obiective care ar fi determinat înființarea Secției, în vederea asigurării bunei funcționări a sistemului judiciar din România” (par. 87).

Prin urmare, Guvernul României are obligația de a prezenta cauzele și argumentele obiective care au stat la baza înființării SIIJ, ca structură în cadrul Parchetului General, cu garanții sporite de profesionalism și in afara controlului politic, în scopul garantării independentei judecătorilor, precum și a independenței procurorilor în îndeplinirea actelor ce le sunt date în competență.

Or, contrar obligației cuprinse în poziția Comisiei Europene, ca Guvernul să prezinte în fața CJUE „elementele obiective care ar fi determinat înființarea Secției”, Memorandum-ul elaborat de Ministrul Justiției Cătălin Predoiu și votat de Guvernul Orban – în contextul în care premierul a stabilit linia de urmat, exprimându-se în ședință în sensul desființării SIIJ, prin însușirea Memorandum-ului, deși era trunchiat și subiectiv – nu face nicio referire la cauzele și motivele obiective pentru care SIIJ a fost înființată și care justifică existența ei. Situația creată prin acest Memorandum este lipsită de justificare și, prin urmare inadmisibilă, în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat expres ca SIIJ constituie o garanție legală a independenței individuale a judecătorilor. Memorandum-ul, având ca tema evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea și funcționarea SIIJ, are un vădit caracter partizan, caracterizat prin superficialitate și omițând exact elementele esențiale ce caracterizează SIIJ.

Astfel, în primul rând, Guvernul Orban ignoră prin Memorandum aspecte pozitive incontestabile ale SIIJ, remarcate și de Comisia de la Veneția, și anume procedura de selecție a procurorilor este mai riguroasă și mai transparentă decât pentru orice altă structură de parchet, impunând condiții ridicate de vechime – minim 18 ani – și de verificare a competenței profesionale, prin analizarea activității anterioare pe o perioadă de 5 ani.

În al doilea rând, Guvernul Orban „uită” să spună în Memorandum ca selecția procurorilor din SIIJ se face de o comisie alcătuită din membri CSM, iar pentru a fi numiți trebuie validați de Plenul CSM, ce acționează ca un al doilea filtru. Ca atare, aceasta procedură exclude orice influență politică, atât la nivelul funcțiilor de execuție, cât și la nivelul funcțiilor de conducere. În acest context, Guvernul a ales să treacă cu vederea faptul că, Comisia de la Veneția a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secții propuse, garanții procedurale efective magistraților vizați, Comisia apreciind pozitiv în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, subliniind că participarea plenului este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători.

În al treilea rând, Guvernul Orban omite să precizeze ca înființarea SIIJ a fost determinată de existența unei structuri similare ce funcționa de ani de zile în DNA (Serviciul privind combaterea infracțiunilor din justiție), înființat într-un mod vădit netransparent, printr-un ordin nepublic al procurorului-șef DNA, fără nicio consultare publică, fără motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin înscrierea sa fără alte explicații, ca ultim punct pe ordinea de zi. Mai mult, serviciul a funcționat aproape 1 an și 4 luni fără să existe ordin al ministrului justiției care să îi prevadă existența. În acel serviciu activau procurori numiți complet netransparent, cu vechime minimă în magistratură, unii delegați sau detașași în funcție, toți depinzând de procurorul-șef DNA numit politic. Procurorii numiți în acest fel aveau competența de a efectua acte la cel mai înalt nivel, acela al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În al patrulea rând, argumentele Guvernului au fost deja cuprinse în sesizările adresate Curții Constituționale, anterior promulgării legii, fiind respinse cu ocazia controlului de constituționalitate. Se pare că această realitate nu a prezentat nicio importanță pentru executiv.

Astfel, spre exemplu, în privința susținerii că SIIJ ar funcționa în afara controlului ierarhic, Curtea Constituțională a respins-o prin Decizia 33/2018, în care a statuat: „Din analiza coroborată a tuturor acestor norme rezultă că procurorul şef de secţie din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este subordonat conducătorului acestui parchet. Aşa cum s-a precizat mai sus, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că procurorul şef al acestei secţii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.” (par. 149).

În plus, reamintim că în art. 881 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevăzut în mod clar că SIIJ se înființează și funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, SIIJ este reglementată în Titlul III, Cap. II din Legea nr. 302/2004, care se referă la „Organizarea Ministerului Public” și are secțiuni privind Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale, parchetele militare. De asemenea, art. 72 care prevede că „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat și nici abrogat.

În al cincilea rând – și cel mai important – Memorandum-ul a ignorat o realitate evidentă a sistemului de justiție, și anume că era imperativă necesitatea asigurării unor garanții suplimentare de independența a magistraților față de anchetele penale abuzive ale DNA ce au constituit presiuni la adresa lor, materializate prin:
– anchete ce au vizat exclusiv soluțiile pronunțate de judecători și dispuse de procurori;
– încălcarea, în cadrul investigațiilor, a secretului deliberării;
– dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vădit și declarat de intimidare și de a „băga frica” în judecători în scopul pronunțării de soluții favorabile DNA;
– multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasări sau achitări, dar care au condus la suspendarea din funcții a judecătorilor și procurorilor vizați, inclusiv la nivel inalt: Procuror General, judecător CCR, președinte de secție la ÎCCJ, membrii CSM, judecători și procurori cu grad de curte de apel sau ÎCCJ.

Toate aceste aspecte, precum și altele, extrem grave, au fost consemnate oficial în Raportul Inspecției Judiciare, validat prin votul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în 15.10.2019 și ignorat cu ostentație de Guvernul României.

Conform Raportului Inspecției Judiciare, de exemplu, în dosarele DNA „au fost vizați 1.962 judecători (351 în materie penală și 1.590 în materie civilă – între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)”, ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani!) demonstrează ca anchetarea judecătorilor și procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora. Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în Raportul Inspecției Judiciare, aprobat de Plenul CSM, au constituit amenințări la adresa independenței justiției, fiind necesară o modificare de sistem, materializată prin înființarea SIIJ.

Este inadmisibil, așadar, că Memorandum-ul adoptat de Guvern omite deliberat exact motivele ce au stat la baza înființării SIIJ și pe care are obligația de a le susține în fata Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât rezultă din documente. Aceste motive se regăsesc pe larg expuse în raportul amintit, fiind validate prin vot de singura instituție care are competența, stabilită la nivel constituțional, de garantare a independenței justiției – Consiliul Superior al Magistraturii.

Statul Român, atunci când este parte în fata unei instanțe judecătorești și, cu atât mai mult în fata unei instanțe a UE, are obligația de a prezenta toate elementele de fapt, în mod obiectiv și complet, care pot duce la aflarea adevărului în cauză, și nu să prezinte o variantă superficială, dând la o parte abuzurile descrise în Raportul IJ. Toți membrii Guvernului au obligația de a respecta Constituția si sa apere drepturile și libertățile cetățenilor români, așa cum au jurat să o facă. Curtea Constituțională, singura instituție abilitată să garanteze supremația Constituției în România, s-a pronunțat cu privire la SIIJ, în sensul ca aceasta constituie o garanție legală a independenței individuale a judecătorilor, iar fără o atare independență, nici drepturile, nici libertățile cetățenilor nu pot fi garantate.

Solicitam Guvernului Orban să lase de-o parte jocurile politice și să nu uite că reprezintă România, nu un partid politic, iar obligația pe care o are față de Constituție și față de cetățenii României este să nu dezinformeze, ci să informeze corect și complet CJUE cu privire la motivele și argumentele înființării SIIJ.”


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.