ÎCCJ. Mandat european de arestare. Neactualizarea datelor existente în evidenţa autorităţii judiciare solicitante

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că autoritatea judiciară de executare a mandatului european de arestare nu are competenţa de a verifica temeinicia soluţiei dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare şi nici asupra oportunităţii mandatului european de arestare, ci judecătorul hotărăşte, asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, la identificarea persoanei solicitate, la existenţa dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau dacă există situaţii ce se constituie în motive de refuz. În speță, Înalta Curte nu a reținut argumentul inovcat de persoana solicitată în sensul că nu este persoana vizată în mandatul european de arestare, întrucât numele său este A., conform certificatului de căsătorie, întrucât datele de identificare prezentate în cuprinsul mandatului european de arestare – nume, data naşterii, numărul de paşaport (x) sunt corecte şi nu ridică îndoieli asupra identităţii persoanei în cauză, iar împrejurarea că datele existente în evidenţa autorităţii judiciare solicitante nu sunt actualizate (numele complet în urma căsătoriei, nr. actual permis de şedere), nu poate conduce la concluzia că ar exista pretinsa confuzie pe care o susţine persoana solicitată, care, iniţial nu a invocat niciuna dintre aceste chestiuni. (Decizia nr. 107 din 21 februarie 2019, pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție)