Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
5 comentarii

România la CEDO: cauza pendinte MARIN. Amendă contravențională, apoi condamnare la închisoare și ne bis in idem (fapta Curții de Apel Bacău)
10.01.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secțiunea a patra, CEDO

Cererea nr. 17412/16
Vasile Sorin MARIN împotriva României
depusă la 23 martie 2016 și comunicată la 5 decembrie 2019

I. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Reclamantul din prezenta cerere a fost amendat la 28 septembrie 2011 pentru o încălcare minoră (contravenție) săvârșită în noaptea de 24/25 septembrie 2011 în legătură cu fapte care provoacă tulburare publică. Reclamantul a contestat această măsură și a achitat amenda de 200 RON (aproximativ 50 EUR).

Ulterior, la 22 martie 2012, au fost inițiate proceduri penale împotriva sa pentru că a avut o conduită dezordonată și violentă într-un loc public, în legătură cu același incident din 24/25 septembrie 2011. El a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bacău la 15 decembrie 2015 (comunicată la 14 ianuarie 2016) la un an de închisoare a cărui executare a fost suspendată.

Reclamantul susține că această condamnare a încălcat dreptul său de a nu fi judecat și pedepsit de două ori pentru aceeași infracțiune în temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 7.

II. Întrebările comunicate

1. Reclamantul a fost judecat și pedepsit de două ori pentru aceeași infracțiune de către instanțele naționale relevante, așa cum este interzis de articolul 4 § 1 din Protocolul nr. 7?

În special, amendarea reclamantului a reprezentat stabilirea unei „acuzații penale” împotriva sa, în sensul jurisprudenței Curții (a se vedea, de exemplu, Sergey Zolotukhin împotriva Rusiei [CG], nr. 14939/03, § 53, CEDO 2009)?

În caz afirmativ, procedura penală ulterioară încheiată prin condamnarea reclamantului a condus la duplicarea procesului sau a pedepsei (bis) pentru aceeași infracțiune (idem) prevăzută de articolul 4 din Protocolul nr. 7 (a se vedea A și B v. Norvegia [MC], nr. 24130/11, 15 noiembrie 2016 – Notă MMB: nu înțeleg de ce CEDO nu trimite la niște paragrafe anume din A și B împotriva Norvegiei, ci la toată hotărârea de Marea Cameră)?

Notă MMB: Nu înțeleg cum de aceeași faptă poate fi sancționată într-un cuantum de doar 50 de euro, și totodată pentru ea se poate deschide și un dosar penal și chiar obține o condamnare la închisoare (nu doar amendă penală) de un an. Adică dacă e o faptă ce merită chiar condamnare la închisoare, de ce amenda contravențională e atât de mică?!?! Și dacă amenda contravențională e atât de mică, cum se mai poate apoi explica și necesitatea unei condamnări penale la închisoare?!?! Mi se pare tare ilogic și contrar principiului ultima ratio, pe lângă incidența sau nu a lui ne bis in idem.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “România la CEDO: cauza pendinte MARIN. Amendă contravențională, apoi condamnare la închisoare și ne bis in idem (fapta Curții de Apel Bacău)”

  1. Gheorghe IONESCU spune:

    La fel ca şi d-na Babel, ce nu înţeleg eu este de ce, făcându-se referire, spre ex, la cauza CEDO A şi B contra Norvegiei (Cererea 24130/11, Hotătârea din 15.11.2016) nu se face referire şi la cauza Mihalache contra României (Cererea 54012/20, Hotărârea Marii Camere din iulie 2019)? În această ultimă cauză era vorba despre o amendă administrativă aplicată de procuror, iar în cauza Marin este vorba despre o amendă contravenţională (cam aşa se înţelege) – deci tot administrativă, la urma urmei…

    • dar despre incidenta principiului ultima ratio ce parere aveti domnule avocat? Ar merge o exceptie de neconstitutionalitate din aceasta perspectiva, separat de ne bis in idem? Stiti sa se fi introdus pana acum de avocati de penal, sau chiar de procurori?

    • Referitor la de ce nu se trimite la Mihalache, pai e posibil ca fix aici sa fie diferenta. Procurorul nu e acelasi lucru cu politistul care aplica amenda contraventionala. Adica analiza e cu totul dintr-o alta perspectiva, deoarece Curtea a zis ca si procurorii iau parte la administrarea justitiei, pe cand politistii chiar deloc (deocamdata). Deci Mihalache nu e pertinenta daca nu avem acte ale procurorilor, si astfel devine incidenta cea generala A si B 🙂

  2. Gheorghe IONESCU spune:

    Sunt pe final de program, şi o să vă răspund deocamdată la observaţia dvs. referitoare la faptul că poliţiştii nu iau parte „chiar deloc” la administrarea justiţiei. În acest punct al discuţiei îmi permit să vă contrazic: există aşa numita „poliţie judiciară”, formată din lucrători de poliţie, anume specializaţi, nominalizaţi într-o Dispoziţie a Inspectorului General al Poliţiei Române, cu Avizul Procurorului General al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Doar ei sunt cei care instrumenteaza dosarele de cercetare penală – cu excepţia celor în care urmărirea penală se efectuează de procuror (care, în multe situaţii, îi delegă să efectueze diferite acte de urmărire penală).
    Şi, potrivit principiului conform căruia cine poate mai mult, poate şi mai puţin, şi poliţiştii judiciarişti pot aplica sancţiuni contravenţionale.

    • Buna seara,

      Ideea e ca trebuie sa avem o jurisprudenta CEDO care sa zica in acest sens ref la politisti precum a zis CEDO ref la procurori in Mihalache impotriva Romaniei. Deocamdata nu avem si – dupa a mea parere – nici nu cred ca vom avea deoarece daca era sa se pregateasca CEDO de o astfel de jurisprudenta ar fi pus in paranteza un mutatis mutandis Mihalache, si mai ales ar fi intrebat expres cu privire la acest aspect. De altfel, nu e exclus ca deja sa existe o jurisprudenta care sa excluda acest lucru (nu am cautat expres), adica sa zica expressis verbis ca politistii nu iau parte la administrarea justitiei in sensul autonom al Conventiei (of course, acest aspect nu ar impiedica CEDO ca pe viitor sa faca un reviriment in functie de cum se dezvolta dreptul atotviu, ca doar e o competitie de genul Catch me if you can, cu statul represiv in rolul principal si CEDO in rolul de politistul bun :p)

      Deci de aceea consider eu ca nu se trimite la Mihalache, ci se trimite doar la A si B. Adica Mihalache e irelevanta daca e sa ne gandim la actele politistilor prin care se stabileste o amenda contraventionala si atat timp cat CEDO nu vrea sa faca un mutatis mutandis.

      Va astept sa-mi raspundeti, daca doriti, si cand aveti timp, referitor la principiul ultima ratio si o exceptie de neconstitutionalitate. Chiar ma preocupa. Sper sa-mi spuneti ca s-a mai gandit cineva la acest aspect si ca au introdus o exceptie de neconstitutionalitate dar bad, bad CCR a respins.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.