Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C-78/18 Comisia/Ungaria. Avocatul general Campos Sánchez-Bordona: restricțiile impuse de Ungaria în ceea ce privește finanțarea din străinătate a organizațiilor civile nu sunt compatibile cu dreptul Uniunii
14.01.2020 | JURIDICE.ro

Aceste restricții încalcă principiul liberei circulații a capitalurilor și mai multe drepturi fundamentale

Ungaria a adoptat în 2017 o lege prin care se urmărește asigurarea transparenței organizațiilor civile care primesc donații din străinătate. Potrivit acestei legi, organizațiile menționate trebuie să se înregistreze pe lângă autoritățile maghiare ca „organizații care primesc ajutor extern”, în cazul în care cuantumul donațiilor primite într-un anumit an atinge un nivel determinat. La înregistrare, ele trebuie de asemenea să indice numărul donatorilor al căror ajutor atinge sau depășește 500 000 de forinți (aproximativ 1 500 de euro) și cuantumul exact al ajutorului. Aceste informații se publică ulterior pe o platformă electronică cu acces public și gratuit. În plus, organizațiile civile vizatetrebuie să menționeze pe paginile lor de acces și în publicațiile lor faptul că sunt „organizații care primesc ajutor extern”.

Comisia a introdus la Curte o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei. Aceasta afirmă că Legea privind transparența organizațiilor civile finanțate din străinătate încalcă atât principiul liberei circulații a capitalurilor, cât și mai multe drepturi protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”): dreptul la respectarea vieții private, la protecția datelor cu caracter personal și la libertatea de asociere.

În concluziile sale prezentate astăzi, avocatul general Manuel Campos Sánchez-Bordona afirmă că transferul unei donații din străinătate în beneficiul unei organizații civile maghiare constituie o circulație a capitalurilor. Această circulație a capitalurilor este supusă în Ungaria unor condiții precum obligația impusă unor organizații civile determinate de a se înregistra ca „organizații care primesc ajutor extern” și publicarea anumitor date. Totuși, condițiile respective se aplică numai în cazul donațiilor care provin din străinătate, astfel încât este mult mai probabil ca acestea să îi afecteze pe resortisanții altor state membre decât pe resortisanții maghiari.

Având în vedere aceste împrejurări, avocatul general consideră că respectivele condiții constituie o restricție a principiului liberei circulații a capitalurilor, atât în ceea ce privește organizațiile vizate, care se pot confrunta cu dificultăți de finanțare și cărora li se poate limita exercitarea libertății de asociere, cât și în ceea ce privește donatorii lor străini, care pot fi descurajați să efectueze donații din cauza eventualului efect stigmatizant al publicării detaliilor acestor tranzacții, care exprimă o afinitate ideologică susceptibilă să fie compromițătoare în contextul național maghiar.

În ceea ce privește mai precis dreptul la libertatea de asociere, efectele financiare ale reglementării în litigiu pot afecta viabilitatea și supraviețuirea organizațiilor vizate, prejudiciind obiectivele sociale ale acestora. În plus, făcând mai dificilă contribuția economică a potențialilor donatori, reglementarea menționată afectează direct exercitarea libertății de asociere a acestor persoane.

Cu privire la protecția vieții private și a datelor personale, avocatul general subliniază că simpla comunicare a numelui donatorului este suficientă în sine pentru identificarea sa și pentru ca această comunicare să fie acoperită de dispozițiile dreptului Uniunii referitoare la prelucrarea datelor personale[1]. Astfel, faptul că numele donatorului este indisolubil legat de datele privind o donație în beneficiul unei organizații civile constituie o legătură care dezvăluie în sine o afinitate între donator și organizația menționată, care poate contribui la definirea profilului ideologic al celui dintâi. Avocatul general adaugă că împrejurarea că datele publicate permit elaborarea profilului menționat poate să descurajeze donatorii sau să îi facă pe aceștia mai puțin motivați să contribuie la susținerea organizațiilor civile. În acest context, avocatul general consideră că publicarea într-un registru accesibil publicului a numelui persoanelor fizice care efectuează o donație din străinătate în beneficiul anumitor asociații cu sediul în Ungaria, cât și a cuantumului donațiilor respective, constituie o ingerință în viața privată a acestor persoane, în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal.

În consecință, avocatul general consideră că publicarea acestor date constituie o ingerință atât în drepturile referitoare la protecția vieții private și a datelor personale, cât și în dreptul la libertatea de asociere, care sunt toate garantate de cartă.

Cu privire la chestiunea eventualei justificări a acestei ingerințe, avocatul general admite că anumite obiective de interes general invocate de Ungaria – precum protecția ordinii publice și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului – pot justifica în principiu o intruziune în drepturile vizate. Cu toate acestea, el estimează că, chiar dacă obiectivul protecției ordinii publice ar putea legitima măsurile impuse organizațiilor civile suspectate de încălcarea sa, el nu permite validarea unei reglementări generalizate care impune tuturor organizațiilor, cu titlu prealabil, obligațiile în litigiu. Pe de altă parte, avocatul general consideră că dispozițiile legislative ale Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului[2] sunt suficiente pentru a garanta o protecție adecvată.

În sfârșit, avocatul general consideră că măsurile în litigiu sunt disproporționate întrucât, în primul rând, pragul de 500 000 de forinți este excesiv de redus având în vedere gravitatea ingerințelor cauzate; în al doilea rând, donațiile care provin din celelalte state membre ale Uniunii sunt tratate în același mod ca cele care provin din exteriorul Uniunii și, în al treilea rând, neîndeplinirea obligațiilor impuse poate conduce la dizolvarea organizației care a săvârșit încălcarea.

În aceste împrejurări, avocatul general propune Curții să constate că reglementarea maghiară în litigiu restrânge în mod neîntemeiat libera circulație a capitalurilor, întrucât conține dispoziții care implică o ingerință nejustificată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private, la protecția datelor cu caracter personal și la libertatea de asociere protejate de cartă.

MENȚIUNE: Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiție. Misiunea avocaților generali este de a propune Curții, în deplină independență, o soluție juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curții urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunțată la o dată ulterioară.

MENȚIUNE: O acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, care este îndreptată împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care decurg din dreptul Uniunii, poate fi formulată de către Comisie sau de către un alt stat membru. În cazul în care Curtea de Justiție constată neîndeplinirea obligațiilor, statul membru în cauză trebuie să se conformeze de îndată hotărârii pronunțate.

În cazul în care consideră că statul membru nu s-a conformat hotărârii, Comisia poate introduce o nouă acțiune prin care să solicite aplicarea unor sancțiuni pecuniare. Cu toate acestea, în situația în care nu au fost comunicate Comisiei măsurile de transpunere a unei directive, Curtea poate aplica sancțiuni, la propunerea Comisiei, de la stadiul primei hotărâri.

Document neoficial, destinat presei, care nu angajează răspunderea Curţii de Justiţie.


[1] În special, articolul 8 din cartă și Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO 2016, L 119, p. 1).
[2] În concret, Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 684/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO 2015, L 141, p. 73).



Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.