Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii


Print Friendly, PDF & Email

Dacă secret profesional nu e, nimic din avocatură nu mai e
17.01.2020 | Danny Gabriel BÂRDAN-RAINE

Danny Gabriel Bârdan-Raine

Danny Gabriel Bârdan-Raine

Către:

UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

În atenția COMISIEI PERMANENTE,
Sedința din 25 ianuarie 2020

DOMNULE  PREȘEDINTE,

Dacă secret profesional nu e, nimic din avocatură nu mai e.

Subsemnatul Bârdan – Raine Danny Gabriel, în calitate de avocat în Baroul București și membru al Consiliului U.N.B.R., formulez prezentul

PUNCT DE VEDERE

cu privire la aplicarea Legii nr. 129 din 11 iulie 2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în raport de Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată.

(I) Prin art. 33 alin. (5) din Legea nr. 129 / 2019 se prevede că: „Avocații vor aduce la îndeplinire dispozițiile prevăzute de prezenta lege, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, privind păstrarea secretului profesional.”

În ciuda faptului că această normă juridică este reglementată ca o subdiviziune a unui articol care face parte din Capitolul VIII Analiza și prelucrarea informațiilor cu caracter financiar, schimbul de informații și interzicerea divulgării, iar nu sub forma unui articol distinct în cadrul actului normativ, conținutul și sensul normei juridice sunt fără echivoc.

Această modalitate de legiferare constituie o abatere de la dispozițiile art. 48 alin. (2) teza I din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece prin alin. (5) nu se reglementează o ipoteză juridică specifică art. 33 din Legea nr. 129 / 2019. Mutatis mutandis, regăsim aceeași situație și în ceea ce privește alin. (4) al art. 33 din Legea nr. 129 / 2019 care prevede că: „Secretul profesional și secretul bancar la care sunt ținute entitățile raportoare, inclusiv cele prevăzute prin legi speciale, nu sunt opozabile Oficiului, cu excepția entităților prevăzute la alin. (5).”

(II) Art. 33 alin. (5) din Legea nr. 129 / 2019 reprezintă o transpunere a următoarelor dispoziții din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului:

– Paragraful (9) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului: „Membrii profesiilor juridice independente, astfel cum sunt definiți de statele membre, ar trebui să se supună prezentei directive atunci când participă la tranzacții financiare sau la tranzacții între societăți comerciale, inclusiv prin furnizarea de consultanță fiscală, întrucât aceasta prezintă riscul cel mai ridicat ca serviciile respectivilor membri ai profesiilor juridice liberale să fie folosite în mod abuziv, în scopul spălării produselor activității infracționale sau în scopul finanțării terorismului. Cu toate acestea, ar trebui să existe scutiri de la orice obligație de raportare a informațiilor obținute fie înainte de o procedură judiciară, în timpul acesteia sau după aceasta, fie în cursul evaluării situației juridice a unui client. Prin urmare, consilierea juridică ar trebui în continuare să facă obiectul obligației de păstrare a secretului profesional, cu excepția cazurilor în care juristul participă la spălarea banilor sau la finanțarea terorismului, consilierea juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului sau juristul știe că un client dorește consiliere juridică în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului.

– Art. 14 alin. (4) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului:

„(4) Statele membre impun ca, în cazul în care nu este în măsură să respecte cerințele de precauție privind clientela stabilite la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) sau (c), entitatea este obligată să nu realizeze nicio tranzacție printr-un cont bancar, să nu stabilească nicio relație de afaceri și să nu realizeze nicio tranzacție, precum și să înceteze relația de afaceri și să aibă în vedere transmiterea către unitatea de informații financiare a unui raport privind tranzacții suspecte în legătură cu clientul, în conformitate cu articolul 33.

Statele membre nu aplică primul paragraf notarilor, altor persoane care exercită profesii juridice liberale, auditorilor, experților contabili externi și consilierilor fiscali numai în măsura în care aceștia evaluează situația juridică a clientului sau îndeplinesc sarcina de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau referitor la acestea, inclusiv de consiliere privind inițierea sau evitarea acestor proceduri.”

– Art. 34 alin. (2) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului:

„Statele membre nu aplică obligațiile prevăzute la articolul 33 alineatul (1) notarilor, altor persoane care exercită profesii juridice liberale, auditorilor, experților contabili externi și consilierilor fiscali, numai în măsura în care această derogare se referă la informațiile pe care aceștia le primesc de la unul dintre clienții lor sau le obțin în legătură cu acesta în cursul evaluării situației juridice a clientului respectiv sau al îndeplinirii sarcinii de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau referitor la acestea, inclusiv de consiliere privind inițierea sau evitarea procedurilor, indiferent dacă aceste informații sunt primite sau obținute înaintea procedurilor, în timpul acestora sau după acestea.

Notă: articolul 33 alin. (1) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului prevede că:

„(1) Statele membre solicită entităților obligate și, după caz, directorilor și angajaților acestora să coopereze pe deplin, procedând cu promptitudine la următoarele acțiuni:
(a) informarea unității de informații financiare, din proprie inițiativă, inclusiv prin transmiterea unui raport, în cazul în care entitatea obligată are cunoștință, suspectează sau are motive întemeiate să suspecteze că fondurile, indiferent de suma în cauză, sunt obținute din activități infracționale sau au legătură cu finanțarea terorismului, precum și prin transmiterea promptă a unui răspuns la cererile de informații suplimentare formulate de unitatea de informații financiare în astfel de cazuri; și
(b) furnizarea către unitatea de informații financiare, în mod direct sau indirect, la cererea acesteia, a tuturor informațiilor necesare, în conformitate cu procedurile stabilite prin dreptul aplicabil.

Toate tranzacțiile suspecte, inclusiv tentativele de tranzacții, sunt raportate.”

(III) Obligația de păstrare a secretului profesional de către avocat este reglementată în art. 11 din Legea nr. 51/1995, republicată care prevede că:

„Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.”

De subliniat faptul că art. 11 din Legea nr. 51/1995, republicată în Monitorul Oficial nr. 440 din 24 mai 2018 este identic cu art. 10 din Legea nr. 51/1995, republicată în Monitorul Oficial nr. 113 din 6 martie 2001 și cu art. 8 din Legea nr. 51/1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 116 din 9 iunie 1995.

Se ridică problema interpretării sintagmei „cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.”

a. Dacă sintagma se interpretează în sensul că situațiile în care avocatul nu este dator să păstreze secretul profesional sunt prevăzute în mod expres numai de Legea nr. 51/1995, republicată și mă refer la cazul prevăzut art. 45 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, atunci consider că dispozițiile art. 33 alin. (5) din Legea nr. 129 / 2019 înlătură avocatul din sfera entităților raportoare obligate de a duce la îndeplinire dispozițiile Legii nr. 129 / 2019.

Notă: art. 45 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, republicată prevede că: „Avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații niciunei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză.”

Pe cale de consecință, în măsura în care Comisia Permanetă a U.N.B.R. consideră că sintagma „cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege” din cuprinsul art. 11 din Legea nr. 51/1995, republicată se interpretează în sensul că situațiile în care avocatul nu este dator să păstreze secretul profesional sunt prevăzute în mod expres numai în Legea nr. 51/1995, republicată, solicit Comisiei Permanente a U.N.B.R. să adopte o poziție fermă în acest sens în raport cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

b. Dacă sintagma se interpretează în sensul că situațiile în care avocatul nu este dator să păstreze secretul profesional sunt prevăzute în mod expres în orice act normativ și nu doar în Legea nr. 51/1995, republicată atunci apreciez că se impune modificarea în procedură de urgență a Legii nr. 51/1995, republicată, mai precis a art. 11 în sensul că:

Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată, cu excepția cazurilor prevăzute expres de prezenta lege și de Statutul profesiei de avocat.

Notă: Dispozițiile art. 8 alin. (3) și (4) din Statutul profesiei de avocat prevăd că:

„(3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa.

(4) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.”

Pe cale de consecință, în măsura în care Comisia Permanetă a U.N.B.R. consideră că sintagma „cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege” din cuprinsul art. 11 din Legea nr. 51/1995, republicată se interpretează în sensul că situațiile în care avocatul nu este dator să păstreze secretul profesional sunt prevăzute în mod expres în orice act normativ și nu doar în Legea nr. 51/1995, republicată, solicit Comisiei Permanente a U.N.B.R. să dispună de îndată toate măsurile legale în vederea înregistrării în Parlamentul României, în procedura de urgență, a unui proiect de lege privind modificarea Legii nr. 51/1995, republicată, potrivit celor arătate mai sus.

De menționat faptul că în cursul anului 2019, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată a fost modificată și completată, în procedură de urgență, în termen de 30 de zile, ca urmare a solicitării Baroului București.

Cu considerație,

Consilier U.N.B.R.
Avocat Danny Gabriel Bârdan-Raine


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.