Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
Print Friendly, PDF & Email

Notă de constatare cu privire la rezultatul consultărilor informale inițiate de către Ministerul Justiției, ref. unele aspecte privind sistemul judiciar
20.01.2020 | JURIDICE.ro

Luni, 20 ianuarie 2020, Ministrul Justiției a informat că la data de 25 noiembrie 2019, a solicitat instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și asociațiilor magistraților puncte de vedere în legătură cu unele modificări legislative preconizate cu referire la legile justiției, sens în care magistrații au fost consultați cu privire la următoarele chestiuni, potrivit unui comunicat:
1. schema de pensionare anticipată a magistraților
2. prorogarea intrării în vigoare a prevederilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel
3. prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii
4. problematica Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), înființată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare.

A. Cu privire la schema de pensionare anticipată a magistraților:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.957 de procurori respondenți (reprezentând 79,13% din numărul total al procurorilor, schema de procurori fiind ocupată, în prezent, în procent de 83,18%):
1. un număr de 890 procurori au opinat pentru menținerea dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (45,47%);
2. un număr de 501 procurori au opinat pentru prorogarea dispozițiilor legale în discuție (25,6%);
3. un număr de 566 procurori au opinat pentru abrogarea prevederilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (28,92%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (reprezentând 85,65% din numărul total al instanțelor de judecată, respectiv 244):
a. un procent de 38,11% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților;
b. un procent de 36,97% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
c. un procent de 24,91% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării prevederilor legale ce privesc pensionarea anticipată a magistraților.

Precizăm că procentele evidențiate sub II. a), b), c) au fost calculate prin raportare la numărul judecătorilor care s-au pronunțat în sensul uneia dintre cele trei opinii menționate, însă numai în măsura în care instanțele de judecată au comunicat numeric poziția judecătorilor din cadrul propriilor colective care s-au exprimat efectiv. În acest context, menționăm că mai multe instanțe de judecată s-au rezumat la a comunica rezultatul consultărilor efectuate la nivelul acestora, fără a menționa numărul judecătorilor care și-au exprimat opinia într-un sens sau altul. Cu titlu de exemplu, un număr de 17 instanțe au transmis că majoritatea judecătorilor din cadrul acestora au opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților, iar alte 5 instanțe au comunicat faptul că menținerea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 38,11%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menționat (38,11%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:
a. Două asociații au opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (una dintre acestea a precizat că, în măsura în care se apreciază necesară aprofundarea concluziilor studiului de impact al CSM, propune prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor);
b. Două asociații au opinat în sensul prorogării prevederilor;
c. Două asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor în discuție.

B. Referitor la prevederile legale privind compunerea completelor de judecată în apel[1]:

I. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):
a. un procent de 78,81% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;
b. un procent de 14,54% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
c. un procent de 6,63% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc compunerea completelor de judecată în apel.

Precizarea de mai sus de la punctul A. II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Astfel, cu titlu de exemplu, un număr de 20 de instanțe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel, iar alte 28 de instanțe au comunicat că abrogarea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 78,81%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menționat (78,81%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:
a. Patru asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;
b. O asociație a opinat fie în sensul prorogării, fie în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel.

C. Cu privire la dispozițiile legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.952 de procurori respondenți:
a. un număr de 1.792 procurori au opinat pentru abrogarea dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii (91,8%);
b. un număr de 87 procurori au opinat pentru prorogarea dispozițiilor legale în discuție (4,4%);
c. un număr de 73 procurori au opinat pentru menținerea prevederilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM (3,7%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):
a. un procent de 84,64% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM;
b. un procent de 10,96% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
c. un procent de 4,38% % din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc durata ciclului de școlarizare în cadrul INM.

Precizarea de mai sus de la punctul A.II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Cu titlu de exemplu, un număr de 19 de instanțe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM, iar alte 31 de instanțe au comunicat că abrogarea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 84,64%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menționat (84,64%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:
a. Trei asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM;
b. Două asociații au opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale;
c. O asociație a opinat în sensul amendării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM.

D. Relativ la problematica Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.934 de procurori respondenți:
a. un număr de 1.653 de procurori au opinat pentru abrogarea normelor prin care a fost înființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, solicitând desființarea acesteia (85,47%);
b. un număr de 144 de procurori au opinat în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc SIIJ (7,44%);
c. un număr de 137 de procurori au opinat în sensul menținerii prevederilor legale privind înființarea SIIJ (7,08%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):
a. un procent de 72,22% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind înființarea SIIJ, solicitând desființarea acesteia;
b. un procent de 10,53% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc SIIJ;
c. un procent de 17,24% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc înființarea SIIJ.

Precizarea de mai sus de la punctul A.II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Cu titlu de exemplu, un număr de 22 de instanțe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor din cadrul acestora au opinat în sensul desființării SIIJ, iar alte 25 de instanțe de judecată au transmis că desființarea SIIJ a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 72,22%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menționat (72,22%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:
a. Două asociații au opinat în sensul desființării SIIJ;
b. Două asociații au opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind SIIJ;
c. O asociație a opinat fie în sensul menținerii SIIJ, fie în sensul amendării dispozițiilor legale care o reglementează;
d. O asociație a opinat în sensul amendării prevederilor legale care reglementează SIIJ.


[1] Întrebarea a fost adresată doar instanțelor judecătorești și asociațiilor magistraților.



Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.