Mihaela Mazilu-Babel
26 noiembrie 2020: Curtea declară:
1) Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului trebuie interpretat în sensul că un angajator nu poate fi considerat în „stare de insolvență” atunci când a făcut obiectul unei cereri de deschidere a procedurii de executare silită în urma recunoașterii pe cale judiciară a dreptului la repararea prejudiciului, însă, în procedura de executare silită, creanța a fost considerată nerecuperabilă din cauza stării de insolvență de fapt a acestui angajator. Cu toate acestea, revine instanței naționale sarcina să verifice dacă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din această directivă, statul membru vizat a decis să extindă protecția lucrătorilor salariați prevăzută de directiva respectivă la o situație de insolvență, stabilită pe calea altor proceduri decât cele indicate la articolul 2 alineatul (1) menționat, care sunt prevăzute de dreptul național.
2) Articolul 1 alineatul (1) și articolul 3 din Directiva 2008/94/CE trebuie interpretate în sensul se poate considera că o despăgubire datorată de un angajator persoanelor supraviețuitoare apropiate pentru prejudiciul moral suferit din cauza decesului unui angajat ca urmare a unui accident de muncă constituie o „creanță a lucrătorilor salariați care rezultă din contracte de muncă sau din raporturi de muncă”, în sensul articolului 1 alineatul (1) din această directivă, numai atunci când aceasta intră sub incidența noțiunii de „remunerație”, astfel cum este precizată de dreptul național, aspect a cărui stabilire revine instanței naționale.
***
22 ianuarie 2020: Judecătorul slovac se întreabă cu privire la protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului (C-799/19 Sociálna poisťovňa).
Situația de fapt:
1. materii UE incidente: politica socială
2. avem noțiunea de „creanțe neachitate ale lucrătorilor salariați care rezultă din contracte de muncă”
3. necesitatea de a afla dacă ea cuprinde și prejudiciul moral suferit ca urmare a decesului unui lucrător cauzat de un accident de muncă
4. totodată necesitatea de a afla dacă este considerat insolvabil și angajatorul față de care a fost formulată o cerere de executare silită în urma recunoașterii pe cale judiciară a dreptului la repararea prejudiciului moral suferit ca urmare a decesului unui lucrător cauzat de un accident de muncă, însă în procedura de executare silită, creanța a fost considerată nerecuperabilă, dat fiind faptul că angajatorul nu deține niciun fel de fonduri.
Dispoziții incidente: Articolele 2 și 3 din Directiva 2008/94/CE privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului
Aflaţi mai mult despre C-799/19, Mihaela Mazilu-BabelJURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.