Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Concluziile Adunării Generale a judecătorilor Curții de Apel Brașov
22.01.2020 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Marți, 21 ianuarie 2020, la Curtea de Apel Braşov a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul acestei instanţe, ocazie cu care, în unanimitate s-a adoptat hotărârea conform căreia este inacceptabilă abrogarea dispoziţiilor privind pensiile de serviciu, potrivit unui comunicat.

„În adoptarea punctului de vedere mai sus menţionat au fost avute în vedere următoarele argumente:

Independența justiției este o valoare fundamentală a statului de drept, nefiind un privilegiu al magistratului, ci un drept al cetățenilor de a beneficia de garanțiile unui stat în care nimeni nu este mai presus de lege. Independența justiției constituie o condiție prealabilă apărării statului de drept şi garantării fundamentale a unui proces echitabil, astfel cum a reafirmat Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni în Avizul nr. 17 (2014).

Independența financiară a judecătorului – componentă indubitabilă a independenței judecătorului, ca esență a conceptului de „tribunal independent”, consacrat de CEDO, a fost afirmată și reafirmată în documentele internaționale ale căror prevederi nu pot fi ignorate, având în vedere angajamentele luate de Statul Român. Prin Principiile Fundamentale ale Independenței Justiției, adoptate de ONU în 1985, s-a stabilit că este de datoria tuturor guvernelor şi a celorlalte instituţii de a respecta independenţa corpului de judecători, fiind de datoria fiecărui stat membru să asigure resursele adecvate pentru a permite ca aceștia să îşi îndeplinească atribuţiile în mod corespunzător.

În cauza Stubbings şi alţii contra Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „nu orice diferenţă de tratament presupune încălcarea automată a art. 14 al Convenţiei, ci numai atunci când persoane în situaţii identice sau comparabile se bucură de un tratament preferenţial faţă de altele, fără nicio justificare obiectivă rezonabilă’.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în Hotărârea din 27 februarie 2018, pronunţată în cauza C-64/16, Associagăo Sindical dos Juízes Portugueses, a statuat că, la fel ca inamovibilitatea membrilor organismului vizat,perceperea de către aceştia a unei remuneraţii cu un nivel adecvat în raport cu importanţa funcţiilor pe care le exercită constituie o garanţie inerentă independenţei judecătorilor.

Proiectul legislativ a cărui aprobare este iminentă are nr. Pl-x 292/2019 la Camera Deputaților și titlul „Lege privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale”, astfel cum a fost modificat în 18.12.2019 [a se vedea Raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială (http://www.cdep.ro/comisii/munca/pdf/2019/rp292.pdf)]. Titlul inițial a fost modificat după ce unele dintre categoriile enumerate în acel titlu au fost excluse de la măsura abrogării pensiilor de serviciu.

Prin art. 2 se abrogă în bloc art. 82, 83, 831, 832, 833, 84, 85 şi 851 din Legea nr. 303/2004, eliminându-se cu totul pensiile de serviciu ale magistraților (a se vedea amendamentele din 18.12.2019). Așadar, punctul de vedere al adunărilor generale vizează, astfel cum s-a stabilit prin Hot. nr. 55/2019 a Secției pentru Judecători a CSM, iminenta abrogare a dispozițiilor legale privind pensia de serviciu a magistraților.

Măsura drastică și neconstituțională lasă neatinse pensiile de serviciu ale militarilor (inclusiv personalului din instituțiile/autoritățile din domeniul „siguranței naționale”) și ale polițiștilor – urmând să beneficieze, în continuare, de aceste pensii și personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor. Inechitățile ce se creează sunt evidente și cu totul nejustificate, nesocotind specificul activității de judecător, procuror, precum și interdicțiile/incompatibilitățile numeroase și continue pe perioada exercitării profesiei (facem trimitere inclusiv la jurisprudența CSM, prin care au fost dezvoltate aceste incompatibilități/interdicții în anii trecuți).

În acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 45/2018 a confirmat regimul sever al incompatibilităților magistraților, făcând și comparația cu alte sisteme de drept: „Spre deosebire de alte sisteme constituționale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 privind libertatea de expresie a judecătorilor, adoptat de Comisia de la Veneția, la cea de-a 103-a sa reuniune plenară din 19- 20 iulie 2015), care sunt mai permisive în ceea ce privește compatibilitatea funcției de judecător cu cele de demnitate publică, în sistemul nostru constituțional normele antereferite sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitățile care însoțesc funcția de judecător/procuror, rațiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea între aceste funcții și orice alte funcții publice sau private, indiferent de natura lor (politică sau economică)” – pct. 169.

Exemple ale inechităților rezultând din proiectul de lege:

– la nr. crt. 5 din Anexa nr. 1 – Amendamente admise (a se vedea Raportul din 18.12.2019 al comisiei pentru muncă și protecție socială) se susține, la „motivare”, că „Este necesară menţinerea pensiilor militare de stat, având în vedere restricţiile impuse de lege pe perioada activităţii”, în timp ce la magistrați nici măcar nu se amintește de restricții, interdicții, incompatibilități;

– personalul ANP, care aparține ierarhic de Ministerul Justiției, continuă să beneficieze de pensii de serviciu, în timp de judecătorii și grefierii nu; așa fiind, judecătorul de supraveghere a privării de libertate care supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate la penitenciar, nu va avea pensie de serviciu, dar personalul penitenciarului va beneficia de această pensie;

– procurorii care instrumentează cauzele penale, judecătorii care le soluționează și grefierii care participă la activitatea de urmărire penală, respectiv de judecată, nu vor avea pensie de serviciu, însă polițiștii care vor face acte în acele dosare, potrivit competenței lor, sub supravegherea şi din dispoziţia procurorului, vor avea astfel de pensie;

– judecătorii şi procurorii militari vor continua să beneficieze de pensie de serviciu (dat fiind că proiectul conţine abrogarea art. 82 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, însă vor păstra pensie de serviciu ca militari), în timp ce judecătorilor şi procurorilor de la celelalte instanţe/parchete nu li se va mai recunoaşte acest drept.

Se impune a fi subliniat faptul că din punct de vedere statistic, în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000), se observă că cele ale judecătorilor şi procurorilor (3301) reprezintă 1,32 %, iar faţă de totalul general al pensionarilor din România, de 4.476.833 (potrivit site-ului CNPP), procentul este de 0,07 %.

Existenţa unor ״anomalii” invocate ca principal argument al eliminării pensiilor speciale nu poate fi invocată ca argument în sprijinul acestui tip de iniţiative, în condiţiile în care aceste ״scăpări” îşi au izvorul în lege, iar ele nu sunt de natură de avantajeze magistraţii de carieră, ci, dimpotrivă, să creeze profunde dezechilibre şi inechităţi în rândul aceleiaşi categorii profesionale.

Curtea Constituţională a stabilit în mod constant în jurisprudenţa sa că pensia de serviciu a magistraţilor constituie o componentă a independenţei acestora, garanţie a statului de drept, bucurându-se de protecţie constituţională. În acest sens, se impune a fi subliniat faptul că abrogarea pensiei de serviciu prin art. 198 din Legea nr. 19/2000 a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 20/2010, argumentele avute în vedere fiind ulterior reluate şi în alte decizii.

Astfel, în Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 a Curţii Constituţionale s-au reţinut următoarele:

„Este indubitabil faptul că principiul independenţei justiţiei nu poate fi restrâns numai la cuantumul remuneraţiei (cuprinzând atât salariul, cât şi pensia) magistraţilor, acest principiu implicând o serie de garanţii, cum ar fi: statutul magistraţilor (condiţiile de acces, procedura de numire, garanţii solide care să asigure transparenţa procedurilor prin care sunt numiţi magistraţii, promovarea şi transferul, suspendarea şi încetarea funcţiei), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garanţiile financiare, independenţa administrativă a magistraţilor, precum şi independenţa puterii judecătoreşti faţă de celelalte puteri în stat. Pe de altă parte, independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor. În concluzie, Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. (…)

Astfel, prin Decizia nr. 20/2000 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a dispoziţiilor art. 198 din aceeaşi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a statuat că pensia de serviciu pentru magistraţi, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării şi completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratură. Conform reglementărilor menţionate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor, care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură. Instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi „nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii”. Astfel, acest statut special stabilit de Parlament prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunând magistraţilor „obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.” (…)

Având în vedere toate aceste considerente şi ţinând cont de jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la pensia de serviciu a magistraţilor, Curtea constată că statutul constituţional al magistraţilor – statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii – impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.

De asemenea, reglementări şi recomandări la nivel internaţional şi european sun în acelaşi sens. Cu titlu de exemplu, art. 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată în anul 1998, prevede că „În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”.

În concluzie, constatăm că eliminarea pensiei de serviciu a magistraţilor intră în vădit conflict atât cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, cât şi cu reglementările şi recomandările internaţionale şi europene, afectând în mod grav independenţa justiţiei. Suntem deschişi în acelaşi timp dialogului cu celelalte puteri ale statului pentru ajustarea prevederilor legale care au generat – prin modificările recente – anomalii referitoare la modul de calcul al cuantumului pensiilor de serviciu, astfel încât pensia de serviciu să nu poată depăşi cuantumul salariului net al unui judecător în funcţie.

În situaţia în care punctul de vedere al magistraţilor nu va fi avut în vedere, ne rezervăm dreptul de a folosi toate mijloacele legale, inclusiv sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. De asemenea, ne rezervăm dreptul de a sesiza organismele interne şi europene, pentru a lua măsurile cele mai eficace şi mai urgente, în vederea apărării şi restabilirii normelor legale de protecţie împotriva unor imixtiuni, ce afectează independenţa judecătorilor, legitimate prin avansarea sau edictarea unor proiecte de lege.”

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti