Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Întrebare: Oare, se va legifera o discriminare?
22.01.2020 | Doina Liliana CIUBAN

Secţiuni: Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Doina Liliana Ciuban

Doina Liliana Ciuban

Scriem aceste rânduri cu convingerea că întrebarea din titlu nu va rămâne retorică şi că înainte de a se lua decizia – decizie, declarat, până acum, că se doreşte a fi radicală – de a se elimina pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor–asistenţi, în prealabil i se va da, întrebării din titlul, un răspuns! Evident, negativ!

Ca şi toţi magistraţii din ţara aceasta, am urmărit cu interes efervescenţa argumentelor juridice şi non-juridice aduse şi pro şi contra abrogării dispoziţiilor legale privitoare la pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor–asistenţi şi am constatat cu surprindere că nimeni, dar absolut nimeni, nu s-a preocupat, până la acest moment, de problema discriminării ce se va realiza prin această potenţială abrogare pretins dorită radicală.

Pensia de serviciu a magistraţilor a fost introdusă în anul 1997, prin Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească şi a fost menţinută de Legiuitor şi prin Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

Potrivit textului de lege în vigoare, adică potrivit art. 82 alin. 1 şi 2 Legea 303/2004 „(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

După cum relevă textul de lege precitat, pensia de serviciu a magistraţilor are o dimensiune pecuniară – adică un cuantum – şi deopotrivă o dimensiune cronologică – adică o condiţie de vechime (vechime de 25 de ani în magistratură).

În toate dezbaterile care au avut loc privitoare la abrogarea lor, pensiile de serviciu ale magistraţilor au fost analizate pe toate feţele, doar privitor la dimensiunea lor patrimonială, fără însă a fi avută în vedere şi condiţia de vechime aferentă acestui tip de pensie.

Ori, discriminarea despre care facem vorbire izvorăşte, în cazul abrogării radicale ce se pretinde că se doreşte a se realiza, tocmai din dimensiunea cronologică a pensiilor de serviciu ale magistraţilor.

Cine vor fi discriminaţii? Toţi magistraţii care la data abrogării, vor fi profesat – indiferent de durata de timp – sub incidenţa reglementărilor legale care au instituit dreptul magistraţilor la pensie de serviciu şi care, urmare a potenţialei abrogări, nu vor mai putea să se pensioneze, opţional, la cerere, la împlinirea vechimii de 25 de ani de magistratură. Aceşti toţi magistraţii care au optat să profeseze în magistratură sub incidenţa reglementărilor legale ce au instituit dreptul magistraţilor la pensie de serviciu, au profesat cu convingerea fermă că au garanţia previzibilităţii legii că după împlinirea vechimii de 25 de ani de magistratură, vor putea,oricând, opţional, la cerere, să se pensioneze.

În raport cu cine vor fi ei discriminaţi? În raport cu toţi magistraţii care, ca şi ei, au optat să profeseze în magistratură sub incidenţa reglementărilor legale ce au instituit dreptul magistraţilor la pensie de serviciu, având şi ei convingerea fermă că au garanţia previzibilităţii legii că după împlinirea vechimii de 25 de ani de magistratură, vor putea, opţional, la cerere, să se pensioneze, magistraţi care însă, în cele din urmă, împlinind condiţia de vechime s-au şi pensionat deja, înainte ca legea cu privire la pensiile de serviciu să fie abrogată.

Pentru o deplină înţelegere exemplificăm!

Din 1997 şi până în ianuarie 2020, dispoziţiile legale privitoare la pensiile de serviciu al magistraţilor au fost necurmat în vigoare, fiind introduse în anul 1997 prin Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească şi menţinute de Legiuitor şi prin Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

O persoană profesează ca şi magistrat din luna august a anului 1994, până în luna august a anului 2019.

Având deja vechimea de 25 de ani de magistratură, în luna septembrie a anului 2019 face demersurile legale şi în temeiul Legii 303/2004, optează să se pensioneze şi se pensionează.

O altă persoană profesează ca şi magistrat din luna decembrie a anului 1995 până în luna ianuarie a anului 2020.

În luna februarie a anului 2020 dispoziţiile legale privind pensiile de serviciu ale magistraţilor din Legea 303/2004 se abrogă.

În luna decembrie a anului 2020, cea de a doua persoană împlineşte vechimea de 25 de ani în magistratură, dar nu poate opta pentru pensionare şi ea, întrucât dispoziţiile legale privind pensiile de serviciu ale magistraţilor din Legea 303/2004 au fost abrogate în luna februarie a anului 2020.

Potrivit definiţiei legale consacrate de art. 2 din Ordonanţa nr. 137/2000 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, „prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.”

Definiţia este stufoasă, însă în esenţă ea statuează că în condiţii de egalitate nu este permisă restrângerea sau înlăturarea folosinţei sau exercitării a drepturilor recunoscute de lege.

Raportarea speţei ipotetice anterior prezentate la aceste ultimele dispoziţii legale vădeşte fără dubiu că cea de a doua persoană este o persoană discriminată, întrucât a profesat ca şi magistrat, deci în condiţii de egalitate cu prima persoană, a avut aceleaşi drepturi pe durata a 24 de ani cu prima persoană, câştingându-şi şi ea prin muncă dreptul la pensie de serviciu şi totuşi, ca urmare a abrogării survenite, nu şi-a mai putut exercita – la diferenţă de un an – şi ea acest drept, cu toate că ar fi dorit să o facă.

Nu cunoaştem ce anume preconizează Legiuitorul pentru viitor cu privire la vârsta de pensionare a magistraţilor, însă, pentru a sublinia şi mai mult discriminarea ce se preconizează să se realizeze, creionăm în continuare ipoteza de mai sus şi ne gândim ce va fi făcând cea de a doua persoană din exemplul nostru dacă in virtutea previzibilităţii legii a decis că voieşte să profeseze doar 25 de ani în magistratură – cât îi cerea legea – până să iasă la pensie, însă ea va trebui să profeseze încă 16 ani pe lângă cei 24 de ani, până să poată să îşi exercite dreptul la pensie; asta în condiţiile în care, atâtea generaţii de foşti magistraţi au avut, înaintea ei, îndrituirea să se pensioneze la împlinirea vechimii de 25 de ani de magistratură, foşti magistraţi cu privire la care, în mod cert, nu se va mai pune problema să fie reintegraţi în funcţie, pentru a nu subzista discriminarea menţionată.

Când ridici o problemă este onest să propui şi o soluţie.

Soluţia pe care înţelegem să o propunem noi Legiuitorului, pentru a fi preântâmpinată, cum am spus anterior, legiferarea unei discriminări, este aceea de a fi menţinute, în favoarea magistraţilor în funcţie, a prevederilor actuale privitoare la posibilitatea pensionării lor, opţional la cerere, la împlinirea vechimii de 25 de ani de magistratură, fără limită de vârstă.

În loc de concluzii, finalizăm prezentul demers cu citatul lui Thomas Henry Huxley „Important nu este cine are dreptate, ci ce este drept”.

Jud. Doina Liliana Ciuban
Judecătoria Arad

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti