« Flux noutăţi
Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesioniştiBarouriCovid-19 Legal ReactInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatExecutoriReviste juridiceSistemul judiciarUniversitariaCitate juridiceJURIDICE MOLDOVALaw Flaws ProjectLegal Soft SkillsNoul Cod comercial român
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
6 comentarii

CSM a organizat Conferința de lansare a Îndrumarului de bune practici privind activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media/platformele online
23.01.2020 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 23 ianuarie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a informat că a organizat în data de 20 ianuarie 2020, la București, conferința de lansare a Îndrumarului de bune practici privind activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media/platformele online elaborat în cadrul proiectului TAEJ- Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului, potrivit unui comunicat.

În cadrul conferinței, jud. Evelina Oprina, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii și managerul proiectului, a subliniat faptul că judecătorii și procurorii trebuie să dovedească echilibru și cumpătare atunci când postează pe rețelele de socializare, întrucât opiniile lor influențează percepția societății asupra sistemului judiciar, fiind datori să se abțină de la manifestări care le-ar știrbi autoritatea profesională, care le-ar impieta o judecată dreaptă și corectă, arătând totodată că magistrații ar trebui să fie conștienți de consecințele pe care activitățile lor extraprofesionale le au în privința modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, jud. Nicoleta Ţînţ, a atras atenția asupra faptului că activitatea magistraților în spațiul social media este mai complexă decât pare, existând situații, de-a lungul timpului, în care magistrații au fost percepuți de către colegi sau de către opinia publică drept părtinitori sau supuși unor influențe exterioare în urma modului în care au ales să se exprime în social media. De asemenea, președintele Consiliului a subliniat că asigurarea independenței justiției nu este un concept abstract, ci o necesitate concretă, la care fiecare dintre magistrați are datoria să contribuie, analizând-și şi ajustându-și propriul comportament, atitudinea și exprimarea nu doar în interacțiunea pe care activitatea profesională o presupune, ci și în cea virtuală.

Jud. Adrian Emil Hancaş, reprezentând Înalta Curte de Casație și Justiție, a arătat că prezența magistraților în social media dovedește că aceștia sunt ancorați în realitate și înțeleg ce se întâmplă în jur, iar Îndrumarul este deosebit de util pentru înlăturarea oricăror confuzii în utilizarea rețelelor de socializare și uniformizarea comportamentului magistraților în cadrul acestor platforme, adresând totodată un îndemn spre echilibru şi prudență.

Jud. Lucian Netejoru, inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, prin alocuțiunea adresată și-a exprimat convingerea că realitatea ultimilor ani a demonstrat faptul că folosirea rețelelor de comunicare, inclusiv la nivel instituțional, a devenit o necesitate, iar Îndrumarul adoptat de către Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă, în opinia sa, cel mai consistent demers în prevenirea apariției unor situații de natura abaterilor disciplinare vizând activitatea în social media a judecătorilor şi procurorilor.

Jud. Cristina Rotaru Radu, directorul Institutului Național al Magistraturii, a întărit necesitatea și importanța Îndrumarului de bune practici privind activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media/platformele online pentru viitorii magistrați, asigurând Consiliul Superior al Magistraturii de întregul aport al Institutului în derularea proiectului.

Jud. Andrei-Dorin Băncilă, directorul Școlii Naționale de Grefieri, a subliniat faptul că Îndrumarul realizează un just echilibru între libertatea de exprimare şi restricțiile pe care statutul magistratului le impune, fiind un instrument pe care realitatea l-a dovedit a fi necesar și deosebit de util.

Aprecieri cu privire la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii în adoptarea Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media şi conținutului acestuia a transmis și av. Traian Briciu, Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România.

La conferință au participat atât reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi judecători şi procurori, alături de reprezentanți ai instituțiilor din sistemul judiciar. Principalele teme abordate în cadrul evenimentului de către experți au fost:
– Deontologia magistratului şi social media
– Importanța reglementării utilizării rețelelor de socializare de către judecători şi procurori
– Provocările etice ale social media pentru sistemul judiciar
– Comunicarea instituțională în cadrul autorității judecătorești în social media
– Specificități în comunicarea magistraților pe rețelele sociale
– Comunicarea nonverbală a magistratului în social media.

Fotografii de la eveniment pot fi accesate aici.

 
Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “CSM a organizat Conferința de lansare a Îndrumarului de bune practici privind activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media/platformele online

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Îndrumar… e, pur şi simplu, penibil.
    Dar să reglementeze numărul maxim de pagini pe care îl poate conţine o cerere adresată instanţei, de această chestiune mult mai utilă nu îşi găsesc timp astfel încât, noi, în practică (aceea care contează, nu sclifoselile adiacente) stăm şi… „cetim” – să nu mai amintesc aici că ni se reproşează, când e vorba de vreo evaluare (pentru Înalta, spre exemplu), faptul că nu „sintetizăm”, adică nu facem o treabă care ne mănâncă aproximativ acelaşi timp cu motivarea soluţiei în sine – pierzând, efectiv, vremea, zeci de pagini în care una bucată idee e rostogolită, tăvălită semantic de atât de multe ori până ajunge să te exaspereze.
    Şi asta pentru că cineva facturează onorariu la număr de pagini sau pentru că altcineva nu are limite în exprimarea repetitivă sau irelevantă pentru speţa, probleme de drept dedusă judecăţii.
    În schimb, alcătuim „îndrumare” despre ce ai voie să scrii sau nu, ce emoticoane îţi scapă la click pe reţelele de socializare!

    Şi cum o să fie îndrumarul acesta?
    O naraţiune, pe capitole, despre vorba cuviincioasă sau pe litere, adică o să deschid la litera „s” să văd dacă pot comenta ceva într-o discuţie, să zicem, exempli gratia, despre sex, deşi cred că pentru litera „p” – vă rog, nu vă gândiţi la aspecte necuviincioase, eu jur că nu m-am gândit, cel puţin nu acum – e gândit acest Îndreptar.
    Genul acesta de îndrumare, dacă nu vizează chestiuni tehnice, aspecte pur ştiinţifice, unde se justifică pe deplin, e modalitatea, să-i spunem elegantă, de a pune opritor exprimării, respectiv să le vină mănuşă posibilitatea de a cita… din îndrumar când aplică vreo sancţiune şi nu au cum, Doamne iartă-mă, să o justifice (sau nu sunt „mulţumiţi” de cele deja înscrise în motivarea vreunei sancţiuni aplicate) pe legislaţia existentă în prezent.

    Îmi displac profund oamenii care trăiesc din îndrumare, cred sincer că e suficient să te uiţi în oglindă, dar sincer şi nu pentru a verifica rimelul, fardul pleoapei, rujul sau barba, ca să vezi cine eşti şi ce poţi spune sau nu.
    Dar e ceva subiectiv, desigur.

    • Bună ziua doamna judecător,

      Eu vreau să știu forța juridică a acestui Ghid. Pentru că vreau să știu dacă soft law-ul devine mai tare ca hard law-ul și în baza căror argumente.
      Totodată, chiar mă îngrijorez când magistrații acceptă astfel de reguli fără să se întrebe de ce? cum? și ce forță au? (Sau mă înșel și s-au făcut dezbateri apriorice care au răspuns la aceste întrebări?)
      Sunt ele precum recomandările MCV, mai obligatorii decât a noastră Constituție (sau cel puțin așa argumentează o parte dintre juriști pe rolul CJUE)?
      Trebuie aflat, fie numai pentru previzibilitate și securitate juridică pro futuro.
      În plus, chiar și eu mă întreb de ce nu se reglementează (am zis reglementează și nu ghidonează) numărul de pagini ale diferitelor acte introductive de instanță?

      • Ioan BUCSA spune:

        Chestiunea cu reglementatul paginilor pentru diferite cereri în instanţă ar fi utilă (cum e la întrebările preliminare), dar e sensibilă… din practică am observat că dacă o casă de avocatură e mai mare, mai cunoscută, cu atât nr paginilor este mai mare, antetul şi mai mare, pentru cereri care s-ar putea rezuma la 2-3 pagini. Se începe cu un scurt istoric (care numai scurt nu este), apoi cu motive (ale cererii, apelului, recursului) la care se adaugă multe-multe argumente şi citate din legi şi doctrină, unele subliniate, alte bolduite ca să te ameţească. A… şi sunt indicate multe cauze CEDO/CJUE (probabil copy-paste din articole luate de pe google), dar fără să se arate exact de ce este incidentă situaţiei de fapt din speţă, care anume pasaje sunt relevante pentru soluţie. Asta e! Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul.

        • Vă spun eu că din ce am citit, treaba cu reglementarea numărului de pagini e mult mai ușoară decât stabilirea printr-un Ghid a unor norme comportamentale pe facebook în legătură cu care nu prea le știm forța juridică și care de facto pot realiza o perversă răsturnare a sarcinii probei spre detrimentul magistratului înfierat că nu ar fi respectat acel Ghid. Zic „perversă” deoarece de facto va impune o probatio diabolica și astfel vor fi victime sigure ale alegerii – ce astfel devine arbitrară- a IJ/CSM. Dar unde nu e voință, nu e cică nici putință (of, din disperare ajung să vorbesc în maxime ce implică, de multe ori, erori logice elementare). Evident că în această situație cu Ghidul nu le este deloc, dar absolut deloc, afectată independența via sancțiuni disciplinare care din cauza lipsei de previzibilitate și a inversării sarcinii probei (adică se cam prezumă că o făcuși de oaie dacă nu respectași Ghidul, și după, tu trebuie să dovedești – prin raportare la niște percepții ce ar putea lua naștere în mintea unui „justițiabil mediu” abstract – că nu ai făcut-o de oaie!, adică hop-țop probatio diabolica) devin arbitrare și deci ridică gradul riscului de abuz prin șicanare.

          Cât despre durerea cu jurisprudența CEDO, să știți că la mine e și mai mare când o observ în cărțile de drept scrise de reputați profesori universitari din .ro, sau în chiar jurisprudența CCR ce citează, de exemplu, opinii concurente ale unui judecător CEDO spre a susține că, de fapt, hotărârea CEDO – la care acel judecător CEDO a făcut opinie concurentă – impune ceva, așa, printre rânduri, adică fu timidă CEDO să zică direct și expressis verbis … dar ce noroc pe capul lui CCR că a salvat-o judecătorul cu opinia concurentă și astfel CCR a putut să zică contrar a ce zisese ÎCCJ … în numele cică al jurisprudenței CEDO reprezentată de opinia concurentă a unui judecător CEDO … 🙁 (a se vedea Decizia CCR cu privire la lex mitior nr. 265/2014 (Doamne apără și păzește! … sau despre cum să invoci eronat CEDO în chiar contra drepturilor fundamentale ale celui judecat în penal și în favoarea căruia se pronunțase deja ÎCCJ – asta da previzibilitate! asta da utilizare eficientă a drepturilor fundamentale! fix împotriva celui pentru care se inventară drepturile fundamentale ca o garanție împotriva exercitării puterii represive a statului într-un mod arbitrar)

    • Darius MARCU spune:

      „să reglementeze numărul maxim de pagini pe care îl poate conţine o cerere adresată instanţei”? Dupa ce criterii?

      • eu la fiecare competiție de moot la care am participat am avut reglementat numărul de pagini. Adică din facultate m-am obișnuit să mă limitez la un număr de maxim 20 de pagini (de regulă). Anexat puteai anexa, dar acelea erau documente la care trimiteai în cele 20 de pagini. Și erau probleme complexe, că la moot numai din acestea se dau. De-ți frige creierul, și unde ești rugat să faci o parte în apărare, și apoi o alta în acuzare (că de, de aceea ești jurist, să poți argumenta și într-o direcție, și în alta, încadrat de numărul maxim de pagini, iar nota o primești după persuasiune (cu criterii obiective prestabilite – barem), nu după memorare, că doar asta încearcă să facă litigiile: să convingă o parte, fără violență și țipete și aroganță, că nu a avut dreptate) – bine, în .ro încearcă să te convingă la vreun an, doi, după ce primești soluția, adică la un an – doi după ce ai aflat că nu ai avut dreptate fără să știi însă de ce (garantat nu te îmbolnăvești de inimă!) – pentru că nici măcar în legătură cu motivarea în aceeași zi cu condamnarea definitivă (din penal) nu se poate reglementa obligatoriu. Vă dați seama? (dar divagai …)

        Revenind, doream să spun că sigur reușim să găsim și criterii obiective. Ați încercat?

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD