Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Tratatul de la Trianon
27.01.2020 | Doru BĂJAN

Doru Băjan

Doru Băjan

Primul război mondial, cunoscut și ca “marele război”, a început prin bombardarea Belgradului la 28 iulie 1914 și s-a sfîrșit prin armistițiile încheiate la Salonic cu Bulgaria la 29 septembrie 1918, la Moudros cu Turcia la 30 octombrie 1918, la Belgrad cu Austro-Ungaria la 3 noiembrie 1918, la Compiègne cu Germania la 11 noiembrie 1918 și Convenția de la Belgrad cu Ungaria la 13 noiembrie 1918.

La sfîrșitul războiului au fost încheiate tratate de pace între puterile aliate și asociate și statele învinse. Tratatul de la Versailles a fost semnat la 28 iunie 1919 între Puterile aliate și asociate și Germania. Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye a fost semnat la 10 septembrie 1919 între Puterile aliate și asociate și Austria. Tratatul de la Neuilly-sur Seine a fost semnat la 27 noiembrie 1919 între Puterile aliate și asociate și Bulgaria. Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920 între Puterile aliate și asociate și Ungaria. Tratatul de la Sévres a fost semnat la 10 august 1920 între Puterile aliate și asociate și Turcia, el nu a fost ratificat și a fost înlocuit prin Tratatul de la Lausanne semnat la 24 iulie 1923.

Puteri aliate au fost considerate Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franța, Italia și Japonia. Puteri asociate au fost considerate Belgia, China, Cuba, Grecia, Nicaragua, Panama, Polonia, Portugalia, România, Statul sîrbo-croat-sloven, Siam, Cehoslovacia.

Statele învinse, în urma încheierii tratatelor de pace au suferit pierderi teritoriale, tratatele încheiate stabilind noile frontiere între state.

Germania pierde Alsacia și Lorena în favoarea Franței, Cantoanele Eupen și Malmédy în favoarea Belgiei, Schlesvig în favoarea Danemarcei, Posnania, Silezia-superioară și coridorul Dantzig în favoarea Poloniei, Insulele Marshall, Mariane și Caroline în favoarea Japoniei, Togo și Camerun în favoarea Franței, Sud-vestul african și Africa orientală în favoarea Imperiului Britanic.

Austria pierde Galicia în favoarea Poloniei, Boemia și Moravia în favoarea Cehoslovaciei, Trieste și Trentin în favoarea Italiei, Slovenia, Dalmația Bosnia-Herțegovina (Istria) în favoarea Iugoslaviei.

Ungaria pierde Transilvania în favoarea României, Slovacia și Rutenia în favoarea Cehoslovaciei, Croația în favoarea Iugoslaviei.

Bulgaria pierde Macedonia de Nord în favoarea Iugoslaviei, Dobrogea în favoarea României, Tracia centrală în favoarea Greciei.

Turcia pierde Tracia orientală și regiunea Smyrna din Asia-minor în favoarea Greciei, Armenia turcă și Kurdistanul urmau să dobîndească independența, Siria și Libanul reveneau Franței, în timpce Palestina, Transiordania, Irakul și Kuweitul reveneau Imperiului Britanic, în conformitate cu mandatele acordate de Societatea Națiunilor.

În afară de cele 5 tratate de pace menționate mai sus, între principalele Puteri aliate și alte Puteri aliate, beneficiare de teritorii transferate, precum Polonia, Cehoslovacia, România, Statul sîrbo-croat-sloven, Grecia, au fost încheiate tratate complementare, în scopul confirmării recunoașterii independenței statelor, garantarea drepturilor minorităților, asigurarea deschiderii la comerțul internațional.

Toate tratatele de pace încheiate reprezintă aplicarea celor 14 puncte din programul președintelui SUA Woodrow WILSON, între care menționez “oportunitatea dezvoltării autonome pentru popoarele din Austro-Ungaria”.

*

Almanahul Gotha a fost între 1763 și 1944 ghidul de referință al înaltei nobilimi și al familiilor regale europene. Ghislain de Diesbach scrie “Secretele Almanahului Gotha – Istoria caselor regale din Europa”. Prusia, devenită Imperiul German și România au în comun Casa de Hohenzollern.

Sunt puțin cunoscute publicului larg aranjamentele internaționale secrete cu state din Europa, premergătoare izbucnirii primului război mondial, aranjamente care, la izbucnirea războiului obligau România să devină parte beligerantă. Voi prezenta un inventar al tratatelor.

La 30 octombrie 1883, la Viena este încheiat Tratatul (secret) de alianță între România și Austro-Ungaria. Tratatul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani, iar în lipsa unei denunțări cu un an înainte de expirare, se reînnoiește pe 3 ani.

La 30 octombrie 1883 se încheie la Viena Tratatul secret pentru accesiunea Germaniei la Tratatul de alianță din aceeași dată între Austro-Ungaria și România. Este semnat de România, Austro-Ungaria și Germania.

La 15 mai 1888 se încheie la Viena Tratatul secret pentru accesiunea Italiei la Tratatul de alianță încheiat la 30 octombrie 1883 între Austro-Ungaria și România. Tratatul este semnat de Austro-Ungaria și Italia.

La 13/25 iulie 1892 se încheie la Sinaia Tratatul secret de alianță între România și Austro-Ungaria. Tratatul rămîne în vigoare 4 ani de la schimbul ratificărilor. În lipsa unei denunțări cu un an înainte de expirare, se reînnoiește pe 3 ani. Prin acest Tratat se reînnoiește Tratatul din 1883.

La 11/23 noiembrie 1892 la București se încheie Tratatul secret pentru accesiunea Germaniei la Tratatul de alianță din 13/25 iulie 1892 între România și Austro-Ungaria, semnatari fiind România, Austro-Ungaria și Germania.

La 28 noiembrie 1892 la București se încheie Tratatul secret pentru accesiunea Italiei la Tratatul de alianță din 13/25 iulie 1892 între Austro-Ungaria și România, semnatari România și Italia.

La 28 noiembrie 1892 se încheie la București Tratatul secret pentru accesiunea Italiei la Tratatul de alianță încheiat la 13/25 iulie 1892 între Austro-Ungaria și România, semnatari Austro-Ungaria și Italia.

La 18/30 septembrie 1896 la Sinaia se încheie Protocolul secret pentru prelungirea Tratatului de alianță din 13/25 Iulie 1892 între Austro-Ungaria și România, semnatari Austro-Ungaria și România. Tratatul este prelungit pînă la 25 Iulie 1903.

La 4/17 aprilie 1902 se încheie la București Tratatul secret pentru reînnoirea Tratatului de alianță din 13/25 iulie 1892 (prelungit la 18/30 Septembrie 1896), semnatari Austro-Ungaria și România. Stipulațiile Tratatului vor rămîne în vigoare pînă la 25 iulie 1908. Nedenunțat cu un an înainte de expirare, se reînnoiește prin tacită reconducțiune.

La 12/25 aprilie 1902 se încheie la Sinaia Tratatul secret de accesiune a Germaniei la Tratatul de alianță între Austro-Ungaria și România din 4/17 aprilie 1902, semnatari România, Austro-Ungaria și Germania.

La 12 decembrie 1902 se încheie la București Tratatul secret de accesiune a Italiei la Tratatul de alianță dintre Austro-Ungaria și România din 4/17 aprilie 1902.

La 5 februarie 1913 se încheie la București Tratatul secret pentru prelungirea Tratatului de alianță încheiat la 25 iulie 1892 și prelungit prin Tratatele din 30 septembrie 1896 și 17 aprilie 1902, între România și Austro-Ungaria, semnatari fiind România și Austro-Ungaria. Se stipulează că Tratatul rămîne în vigoare pînă la 8 iulie 1920.

La 13/26 februarie 1913 se încheie la București Tratatul secret de accesiune a Germaniei la Tratatul de alianță din 5 februarie 1913 între România și Austro-Ungaria, semnatari fiind România, Austro-Ungaria și Germania.

La 27 februarie 1913 se încheie la București tratatul secret de accesiune a Italiei la Tratatul de alianță din 5 februarie 1913 între România și Austro-Ungaria.

*

Regele Carol a decedat la 10 octombrie 1914, după începerea primului război mondial. Consiliul de Coroană s-a opus intrării României în război alături de Puterile Centrale, conform alianțelor existente. Perioada 1914-1918 este cunoscută din manualele și scrierile istorice, mai noi sau mai vechi, mai ales cele mai vechi. Nu mi-am propus să fac o prezentare, în cadrul articolului, a acestei perioade, însă recomand cititorilor articolului o lucrare excepțională aparținînd lui Horia Vladimir Ursu intitulată “Tratatele de pace ale României (1918-1920)”, apărută în anul 2014. Dacă aș fi fost un factor decident politic în anul 2018, cînd s-a aniversat împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, una dintre activitățile culturale pe care le-aș fi finanțat ar fi fost acordarea gratuită, fiecărui cursant de gimnaziu și de liceu, a acestui manual de istorie.

Cunoscute fiind intențiile guvernului român de a intra în război de partea Antantei, la 16/29 iulie 1916 la Pless-Silezia este încheiată Convenția militară secretă austro-germană-bulgară, care conținea un plan de atac contra României.

La 4/17 august 1916 la București este încheiat Tratatul de alianță între România, Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia.

Tot la 4/17 august 1916 se încheie la București Convenția militară următoare Tratatului de alianță încheiat la 4/17 august 1916 între România, Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia.

Tratatul de alianță prevedea ca la sfîrșitul războiului România să primească Transilvania, dar obliga România să nu încheie pace separată cu adversarii militari, în acest caz pierzînd statutul de putere aliată.

În condițiile în care aliații nu și-au ținut promisiunile făcute la încheierea Tratatului, România s-a aflat într-un clește militar, la nord armatele germană și austro-ungară, la sud armatele germană, turcă și bulgară. Învinsă succesiv, armata română a rezistat ofensivei Puterilor Centrale pe aliniamentul Mărășești-Mărăști-Oituz, Regele și Guvernul mutîndu-se în Moldova.

Fără sprijinul aliaților, România încheie la 27 noiembrie/9 decembrie 1917, la Focșani, Convenția de armistițiu între România și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia.

La 5 martie 1918 la Buftea sunt semnate Preliminariile de pace între România și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia.

La 6 aprilie 1918 la București se încheie Convenția între Germania și Austro-Ungaria privitoare la industria petrolului în România.

La 7 mai 1918 la București se încheie Tratatul de pace între România și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia. Tratatul conținea 23 de anexa cuprinzînd Convenții consulare și economice, precum și Tratate juridice și politice cu Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia.

Regele Ferdinand a amînat cît a putut ratificarea Tratatului de Parlamentul României.

La 9 noiembrie 1918 România reintra în război, avînd astfel statutul de țară cobeligerantă.

La 9 decembrie 1919 la Paris este încheiat Tratatul între principalele Puteri aliate și asociate și România asupra minorităților.

La 28 octombrie 1920 este încheiat la Paris Tratatul pentru recunoașterea alipirii Basarabiei la România.

*

Tratatul de la Trianon are 14 părți. Partea I conține Pactul Societății Națiunilor. Partea a II-a reglementează frontierele Ungariei. Partea a III-a conține clauze politice europene. Partea a IV-a reglementează interesele maghiare în afara Europei. Partea a V-a conține clauze militare, navale și aeriene. Partea a VI-a reglementează prizonierii de război și cimitirile. Partea a VII-a prevede sancțiuni. Partea a VIII-a prevede reparații. Partea a IX-a conține clauze financiare. Partea a X-a conține clauze economice. Partea a XI-a conține prevederi referitoare la navigația aeriană. Partea a XII-a conține prevederi referitoare la porturi, căi de navigație și căile ferate. Partea a XIII-a conține prevederi referitoare la aplicarea normelor internaționale stabilite de Organizația Internațională a Muncii. Partea a XIV-a conține clauze diverse. Cei interesați pot găsi versiunea originală a Tratatului, în limba franceză pe Digithèque MJP – Grand Guerre – Traité de paix entre lea puissences alliées et associéeset la Hongrie.

La momentul actual, cel mai important articol din Tratatul de la Trianon este 74 prin care Ungaria recunoaște frontierele cu România stabilite prin Tratat. Părțile Tratatului sunt standardizate, conforme cu celelalte tratate încheiate.

Pentru cei interesați, pentru cultura generală, este interesant de studiat un astfel de tratat. Se spune că învingătorii au întotdeauna dreptate. Este adevărat. Dar se mai spune și vai victimelor. În cazul de față victimele nu sunt complet nevinovate.

Avocat Doru Băjan


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.