Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti
MOLOMAN LAZAR & ASOCIATII
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Protecţia şi promovarea drepturilor copilului
27.01.2020 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020 a fost publicată Decizia nr. 62/2019 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în Dosarul nr. 74/119/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a dispus, prin Încheierea din 1 august 2019, în Dosarul nr. 74/119/2019, sesizarea din oficiu a Înaltei Curți de Casație și Justiție în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sintagma „dacă își continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învățământ de zi” trebuie interpretată în sensul că persoana aflată în plasament care se înscrie la o facultate nu mai poate reveni pentru a se reînscrie la o altă specializare sau persoana aflată în situația respectivă se poate înscrie la o nouă facultate apreciindu-se că este vorba despre aceeași formă de învățământ, schimbându-se numai specializarea.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

59. Rezolvarea de principiu a chestiunii de drept presupune o corelare a normelor ce reglementează instituirea măsurilor de protecție specială prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu cele privind organizarea sistemului de învățământ din Legea educației naționale nr. 1/2011.

60. Sub acest aspect se poate observa că Legea educației naționale nr. 1/2011 face vorbire de învățământ preuniversitar, învățământ superior, învățământ postuniversitar.

61. Conform art. 22 alin. (2) din același act normativ, învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigură condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă.

62. Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 vine să detalieze care sunt nivelurile din învățământul preuniversitar, respectiv: a) educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani); b) învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV; c) învățământul secundar, care cuprinde: (i) învățământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învățământul secundar superior, care poate fi: – învățământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII; – învățământ profesional cu durata de minimum 3 ani; d) învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal.

63. Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt, conform art. 25 din Legea nr. 1/2011: învățământ cu frecvență și învățământ cu frecvență redusă.

64. În schimb, pentru învățământul superior, legiuitorul optează pentru împărțirea acestuia în „programe de studii”, și nu în „niveluri de învățământ”.

65. Astfel, conform art. 140 din Legea nr. 1/2011, în învățământul superior există programele de studii universitare de licență care se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță; programele de studii universitare de master ce se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență și cu frecvență redusă și programele de studii universitare de doctorat ce se pot organiza, de regulă, la forma de învățământ cu frecvență și, prin excepție, și la forma de învățământ cu frecvență redusă.

66. De altfel, în cadrul Legii nr. 1/2011, legiuitorul a arătat la art. 142 alin. (7) că persoana admisă la un program de studii universitare de licență, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe întreaga perioadă a prezenței sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare și până la susținerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai puțin pe perioadele de întrerupere a studiilor, aceste examene de finalizare a studiilor în învățământul superior fiind, conform art. 143 din aceeași lege: a) examen de licență, pentru ciclul de studii universitare de licență sau examen de diplomă pentru învățământul din domeniul științelor inginerești; b) examen de disertație, pentru ciclul de studii universitare de master; c) examen de susținere publică a tezei de doctorat; d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare; e) examen de selecție, care precedă examenul de licență, în cazul studenților/absolvenților care provin de la instituții de învățământ superior și/sau programe de studii care au intrat în lichidare.

67. Este cert, raportat la cele arătate anterior, că în speța avută spre soluționare de către instanța de trimitere persoana care reclamă beneficiul dispozițiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 nu a finalizat programul de studii universitare de licență, ci doar a schimbat specializarea/facultatea.

68. Având în vedere că în acest caz nu se poate reține că ar fi vorba de finalizarea unui program de studii universitare și înscrierea la un alt program de studii universitare – de licență, master ori doctorat, se poate concluziona că, în cauză, nu se pune problema schimbării formei de învățământ/programului de studiu/nivelului de învățământ, ci de schimbarea specializării pentru care s-a optat inițial în cadrul aceluiași program de studii universitare de licență, în forma de organizare – zi, fără ca cel început anterior să fie finalizat.

69. Trebuie observat că noțiunea „zi” din cadrul textului supus interpretării a fost inserată încă de la adoptarea Legii nr. 272/2004, care în forma inițială statua, la art. 51 alin. (2), următoarele: „La cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ de zi, protecția specială se acordă, în condițiile legii, pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăși vârsta de 26 de ani.”

70. La acel moment, conținutul textului era în deplină concordanță cu dispozițiile art. 15 alin. (10) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 84/1995) – în vigoare de la 30 august 1995 până la 8 februarie 2011, când a fost abrogată și înlocuită prin Legea nr. 1/2011 – potrivit cărora „formele de organizare a învățământului sunt: învățământ de zi, seral, cu frecvență redusă, la distanță,(…)”.

71. Conform considerentelor ce vor fi arătate în continuare, se impune concluzia că noțiunea „învățământ de zi” din Legea nr. 84/1995 își găsește corelarea în noțiunea „învățământ cu frecvență” din actul normativ ulterior.

72. Astfel, conform art. 139 din Legea nr. 1/2011, „Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecvență, caracterizată prin activități de învățământ și/sau de cercetare programate pe durata întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului și presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice și de cercetare; b) cu frecvență redusă, caracterizată prin activități dedicate mai ales unor cursuri de sinteză și pregătirii aplicative, programate în mod compact și periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învățământului la distanță; c) la distanță, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice, activități de autoînvățare și autoevaluare completate de activități specifice de tutorat”.

73. Dintre cele trei forme de organizare a învățământului, potrivit Legii nr. 1/2011, numai forma de învățământ „cu frecvență” presupune activități de învățământ pe durata întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic, care sunt echivalente formei de învățământ „zi” din reglementarea anterioară.

74. Singura modificare a conținutului textului supus analizei față de redactarea inițială s-a efectuat ulterior intrării în vigoare, la data de 9 februarie 2011, a Legii nr. 1/2011, prin art. I pct. 26 din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, care a introdus sintagma „dacă își continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învățământ de zi”.

75. Astfel, intenția legiuitorului este clară în contextul în care rezultă că se urmărește ca după finalizarea fiecărui nivel de învățământ preuniversitar sau program de studii universitare enunțat de Legea nr. 1/2011 să nu se mai poată urma încă o dată aceeași „formă de învățământ”.

76. Raționamentul este același cu cel al interpretării dispozițiilor art. 499 alin. (3) din Codul civil, dată de jurisprudență, și care rezultă implicit și din considerentele Deciziei nr. 65 din 1 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că obligația părinților de a întreține copiii majori aflați în continuarea studiilor (ca și ocrotirea copiilor majori aflați sub protecție specială – n.n.) decurge din starea de nevoie în care se află aceștia, când, urmând cursurile zilnice ale unei forme de învățământ, nu se pot angaja sau desfășura o activitate remunerată.

77. Or, câtă vreme au fost finalizate „o dată” nivelurile de învățământ preuniversitar/programele de studii universitare, prevăzute de lege, care ar permite accederea la un loc de muncă care să îi asigure persoanei ocrotite resursele necesare traiului, opțiunea de a începe o nouă „formă de învățământ”, de același fel, nu se mai circumscrie stării de nevoie, ca și condiție esențială a instituirii unei forme de protecție specială impusă de art. 55 din Legea nr. 272/2004.

78. Concluzionând, sintagma „o singură dată” se referă la parcurgerea, dar și finalizarea unei singure etape de studiu, la zi/cu frecvență, fără a putea fi reluată după finalizare aceeași etapă – nivel de învățământ preuniversitar/program de studii universitare, iar sintagma „fiecare formă de învățământ” se referă la nivelurile de învățământ/programele de studii (spre exemplu, liceal, postliceal, studii cu licență, de masterat, doctorat), în sensul că finalizarea unei etape de studiu nu exclude parcurgerea și a celorlalte (caz în care legiuitorul ar fi folosit expresii de genul „își continuă studiile o singură dată în una din formele de învățământ de zi” sau „își continuă studiile o dată într-o singură formă de învățământ de zi”).

79. Prin urmare, în înțelesul art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, persoana aflată în continuarea studiilor, care beneficiază de protecția specială prevăzută de lege, se poate înscrie la o nouă facultate/specializare în măsura în care programul de studii universitare de licență la care s-a înscris inițial nu este finalizat.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în Dosarul nr. 74/119/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sintagma „dacă își continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învățământ de zi” se interpretează în sensul că persoana aflată în continuarea studiilor care se înscrie la o nouă facultate/specializare beneficiază de protecție specială în condițiile prevăzute deart. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, în măsura în care programul corespunzător de studii universitare de licență, conform art. 140 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, la care s-a înscris inițial nu este finalizat.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2019.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.