Alina Gaja
Curtea de Apel București a reținut că fixarea primului termen de judecată are în actuala reglementare o anumită semnificație, marcând momentul finalizării etapei preliminare a procesului, ce cuprinde verificarea cererii de chemare în judecată și regularizarea acesteia, precum și comunicarea pretențiilor reciproce ale părților. O situație deosebită este aceea în care s-a dispus citarea părților, pentru că etapa preliminară a procesului a fost considerată finalizată, dar ulterior au fost constatate neregularități în desfășurarea acesteia, impunându-se acoperirea lor. Având în vedere modul în care legiuitorul a înțeles să reglementeze desfășurarea procesului civil în două etape, cea preliminară și cea publică, se ajunge la concluzia că rezolvarea tuturor aspectelor ce țin de cea de-a doua etapă este condiționată de finalizarea celei dintâi cu respectarea dispozițiilor legale. Se consideră astfel că numai după ce și-au comunicat reciproc cererile și apărările părțile sunt în măsură să-și exercite efectiv dreptul la apărare cu privire la toate chestiunile de drept care se pot discuta în cauză în etapa publică. Astfel, se impune interpretarea sistematică a sintagmei „primul termen de judecată”, astfel că art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă are în vedere nu primul termen de judecată înțeles literal, ci primul termen după finalizarea în mod real a etapei preliminare , așa cum rezultă din dispozițiile art. 201 alin. 3 Cod procedură civilă. (Decizia civilă nr. 816A din 4 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București)
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.