Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

TUE. T 42/19, Volkswagen/EUIPO (CROSS). Marcă a Uniunii Europene. Motive absolute de refuz. Lipsă de caracter distinctiv. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător raportor
30.01.2020 | JURIDICE.ro

Marcă a Uniunii Europene. Motive absolute de refuz. Caracter descriptiv. Lipsă de caracter distinctiv. Articolul 7 alin. (1) lit. b) și c) din Regulamentul (UE) 2017/1001

Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei a fost judecător raportor

La data de 14 februarie 2017, reclamanta Volkswagen AG a solicitat Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) înregistrarea ca marcă a semnului verbal CROSS, pentru produse din clasele 12 și 28 și servicii din clasele 35 și 37, în sensul Aranjamentului de la Nisa[1], lista acestora fiind, ulterior, limitată în fața Camerei de recurs.

Prin decizia din 25 octombrie 2017, examinatorul a respins cererea de înregistrare a mărcii. Prin decizia din 14 noiembrie 2018, prima Cameră de recurs din cadrul EUIPO a admis, în parte, recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei examinatorului, reținând, însă, incidența dispozițiilor articolului 7 alin. (1) lit. b) și c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 pentru o parte din produse și servicii, corespunzătoare clasei 12 (vizând, printre altele, vehicule de transport pe pământ) clasei 35 (vizând, printre altele, servicii de vânzare cu amănuntul a vehiculelor) și clasei 37 (vizând, printre altele, servicii de transformare, reparație, demontare, întreținere a vehiculelor).

Prin hotărârea pronunțată în data de 29 ianuarie 2020, Tribunalul a respins recursul declarat de reclamantă împotriva acestei din urmă decizii, analizând, cu prioritate, motivul prevăzut de articolul 7 alin. (1) lit. c) și reținând, în esență, următoarele:

Aprecierea caracterului distinctiv al mărcii se face, pe de o parte, în raport de produsele sau serviciile vizate și, pe de altă parte, în raport de percepția publicului relevant.

În cazul de față, publicul relevant este, astfel cum a stabilit Camera de recurs, un public specializat, cu un nivel de atenție ridicat. Având în vedere că marca este alcătuită din cuvântul în limba engleză „CROSS”, care este cunoscut la nivel internațional în domeniul automobilelor, se poate prezuma că majoritatea consumatorilor din acest sector, aflați în teritorii anglofone și, de asemenea, în Germania, cunosc acest termen.

În plus, după cum, pe bună dreptate, a considerat Camera de recurs, în conformitate cu versiunile digitală și tipărită ale dicționarului german Duden din anul 2005, cuvântul „CROSS”, ca abreviere a cuvântului „cross-country”, este utilizat pentru mai multe tipuri de sport, cum ar fi curse „cross-country” pentru motociclete, denumite și „motocross” sau curse de ciclism. În plus, potrivit versiunii tipărite a dicționarului englez Oxford Dictionary English din anul 2003, cuvântul „cross-country”, ca adjectiv provenit din limba engleză, semnifică „pe câmp”, în sens opus față de „pe drumuri”, „pe circuite”.

Cuvântul „CROSS” nu este limitat la o categorie specifică de activități, ci poate fi folosit în diverse domenii, întrucât evocă ideea de activitate pe un teren accidentat. Prin urmare, publicul relevant este susceptibil de a percepe marca solicitată ca descriind o caracteristică a produselor din clasa 12, constând în aptitudinea vehiculelor terestre, motorizate sau nu, precum și a pieselor acestora, de a permite conducerea pe un teren dificil, cu obstacole.

Argumentul că termenul „CROSS” are și alte semnificații este inoperant, având în vedere că pentru a fi refuzat la înregistrare, este suficient ca termenul să fie descriptiv pentru produsele vizate în una din semnificațiile sale.

Prin urmare, semnul „CROSS” prezintă o legătură suficient de directă și de concretă cu produsele din clasele 12, 35 și 37, de natură a permite publicului relevant să perceapă, imediat și fără o reflecție suplimentară, care este destinația produselor, respectiv aceea de a permite conducerea pe un teren dificil, variat.

În ceea ce privește motivul prevăzut de articolul 7 alin. (1) lit. b), reclamanta a reproșat Camerei de recurs că a ajuns la concluzia că marca este lipsită de caracter distinctiv pe motiv că ar fi descriptivă și că atât timp cât condițiile articolului 7 alin. (1) lit. c) nu sunt îndeplinite în cauză, concluzia Camerei de recurs referitoare la lipsa caracterului distinctiv a mărcii în discuție este eronată. La această critică, reclamanta a mai adăugat cu titlu „pur preventiv” că nu există nici un alt motiv care să permită concluzia că marca solicitată la înregistrare ar fi lipsită de caracterul distinctiv necesar.

În acest sens, Tribunalul a arătat că astfel cum rezultă din articolul 7 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001, este suficient ca unul din motivele absolute de refuz enumerate în această dispoziție să fie incident pentru ca semnul în cauză să nu poată fi înregistrat ca marcă a Uniunii Europene (Ordonanţa din 13 februarie 2008, Indorata-Serviços e Gestão/OAPI, C‑212/07 P, nepublicată, EU:C:2008:83, paragraf 27; Hotărârea din 8 mai 2019, Battelle Memorial Institute/EUIPO (HEATCOAT), T‑469/18, nepublicată, EU:T:2019:302, paragraf 44 și jurisprudența citată).

În speță, atât timp cât s-a constatat că semnul solicitat este descriptiv pentru produsele și serviciile în cauză și că, în consecință, nu poate fi înregistrat ca marcă a Uniunii Europene, incidența motivului prevăzut de articolul 7 alin. (1) lit. c) face să nu mai fie necesară examinarea celui de-al doilea motiv prevăzut de articolul 7 alin. (1) lit. b).

Pe de altă parte, contrar criticilor reclamantei, Camera de recurs nu a ajuns la concluzia că semnul este lipsit de distinctivitate bazându-se exclusiv pe existența caracterului descriptiv.

Față de această situație, Tribunalul a stabilit că și în ipoteza în care nu ar fi considerat descriptiv, nu este mai puțin adevărat că termenul „CROSS” este uzual prin raportare la produsele și serviciile în discuție. De asemenea, nu este însoțit de nici un element suplimentar, neobișnuit sau surprinzător, care să permită mărcii să identifice originea comercială a produselor sau serviciilor. Față de aceste argumente, Tribunalul a reținut și incidența articolului 7 alin. (1) lit. b), respectiv că semnul „CROSS” este lipsit de caracter distinctiv.

Hotărârea, cu referința T‑42/19, Volkswagen/EUIPO (CROSS), nepublicată, EU:T:2020:15, poate fi consultată pe site-ul Curia integral în limba franceză aici.


[1] Clasificarea Nisa, instituită prin Aranjamentul adoptat la Conferința diplomatică de la Nisa la 15 iunie 1957, revizuit ultima dată la Geneva la 13 mai 1977 și modificat la 28 septembrie 1979 (Recueil des traités des Nations unies, vol. 1154, nr. I-18200, p. 89), este o clasificare internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor. Clasificarea de la Nisa este gestionată de Biroul internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI). Lista claselor acestei clasificări cuprinde, de la 1 ianuarie 2002, 34 de clase de produse și 11 clase de servicii. Fiecare clasă este desemnată printr-una sau mai multe indicații generale, denumite în mod curent „titlul clasei”, care indică în manieră generală domeniile în care se încadrează în principiu produsele sau serviciile din această clasă. Lista alfabetică a produselor și serviciilor cuprinde aproximativ 12000 de poziții. Clasificarea de la Nisa este revizuită o dată la cinci ani de un comitet de experți. La 1 ianuarie 2017 a fost publicată cea de a unsprezecea ediție, care poate fi consultată în limbile franceză sau engleză aici.



Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.