Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





TUE. T-559/19 Julius Sämann/EUIPO – Maharishi Vedic University (Reprezentarea unui arbore). Marcă a Uniunii Europene. Motive relative de refuz la înregistrare. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului
31.01.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Marcă a Uniunii Europene. Marcă figurativă. Motive relative de refuz la înregistrare. Articolul 8 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001. Absența similarității semnelor.

Din complet a făcut parte jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător român la Tribunalul Uniunii Europene.

La data de 18 iulie 2016, Maharishi Vedic University Ltd a solicitat Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) înregistrarea semnului figurativ  pentru produse din clasele 3 și 5 în sensul Aranjamentului de la Nisa.

La data de 22 februarie 2017, reclamanta Julius Sämann Ltd a formulat opoziție, întemeiată pe articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 207/2009 (devenit articolul 46 din Regulamentul (UE) 2017/1001), prin care a invocat existența unui risc de confuzie cu marca figurativă , înregistrată atât ca marcă a Uniunii Europene, cât și ca marcă internațională (cu teritoriu desemnat Uniunea Europeană) pentru produse de împrospătare a aerului din clasa 5, precum și cu marca figurativă  înregistrată ca marcă internațională (cu teritoriu desemnat Uniunea Europeană) pentru produse cosmetice și dezinfectanți din clasa 3 și produse de odorizare a aerului și dezinfectanți din clasa 5. Motivele invocate de reclamantă au vizat incidența articolului 8 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 207/2009 (devenit articolul 8 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001).

Divizia de opoziții din cadrul EUIPO a respins, în întregime, opoziția, iar Camera de recurs a EUIPO a respins recursul. Împotriva celei din urmă decizii a declarat recurs reclamanta Julius Sämann Ltd, susținând, în esență, că în mod greșit s-a considerat că semnele în conflict sunt diferite.

Prin hotărârea pronunțată în data de 30 ianuarie 2020, Tribunalul a respins recursul reținând că, într-adevăr, semnele în conflict nu sunt similare din punct de vedere vizual, fonetic și conceptual.

În ceea ce privește similaritatea vizuală, Tribunalul a amintit că nu poate fi considerat ca un element total neglijabil în ochii consumatorilor faptul că o marcă este înregistrată într-o culoare sau, dimpotrivă, nu desemnează nicio culoare în mod particular (Hotărârea din 9 aprilie 2014, Pico Food/OAPI – Sobieraj (MILANÓWEK CREAM FUDGE), T‑623/11, EU:T:2014:199, paragraf 38 și Hotărârea din 18 martie 2015, Intermark/OAPI – Coca-Cola (RIENERGY Cola), T‑384/13, nepublicată, EU:T:2015:158, paragraf 44). În cazul de față, este important de menționat că elementul figurativ al mărcilor anterioare, reprezentând un brad, este negru, pe când elementele figurative ale mărcii solicitate, reprezentând un arbore de foioase, desenat cu linii groase și așezat într-un cerc, sunt colorate în alb, maro, galben și diferite nuanțe de albastru.

Pe de altă parte, semnele în conflict conțin și alte diferențe: semnul solicitat reprezintă un arbore de foioase cu coroană largă, trunchi drept, rădăcini mari și ramuri acoperite cu frunze, dintre care patru au un cerc care seamănă cu un fruct sau o floare. Mărcile anterioare, la rândul lor, reprezintă un brad cu trunchiul scurt, așezat pe o bază dreptunghiulară, cea de-a doua marcă având și un dreptunghi alb cu elementul verbal „arbore magic”.

În ceea ce privește similaritatea fonetică, rezultă din jurisprudență că o comparație fonetică a semnelor în conflict este lipsită de pertinență în cadrul examinării similarității unei mărci pur figurative cu o altă marcă. O marcă figurativă fără elemente verbale nu poate fi pronunțată ca atare. În plus, conținutul său vizual sau conceptual poate fi descris oral, o astfel de descriere suprapunându-se în mod necesar fie pe o percepție vizuală, fie pe una conceptuală. În consecință, nu se poate examina în mod autonom percepția fonetică a unei mărci figurative care nu conține elemente verbale și nici nu se poate compara cu percepția fonetică a celorlalte mărci (Hotărârea din 7 februarie 2012, Dosenbach-Ochsner/OAPI – Sisma (Représentation d’éléphants dans un rectangle), T‑424/10, EU:T:2012:58, paragraf 46).

Cu toate acestea, dacă, astfel cum susține reclamanta, o marcă pur figurativă reprezintă o formă care este ușor de recunoscut și de asociat cu un cuvânt precis și concret, în timp ce o marcă figurativă conține și un element verbal, în principiu, publicul se va referi la acest element verbal când va utiliza cea din urmă marcă (Hotărârea din 7 mai 2015, Cosmowell/OAPI – Haw Par (GELENKGOLD), T‑599/13, EU:T:2015:262, paragraful 53). Cu toate acestea, trebuie ca marca pur figurativă să poată fi imediat asociată cu un cuvânt precis și concret (Hotărârea din 3 mai 2017, Environmental Manufacturing/EUIPO – Société Elmar Wolf (Reprezentarea unui cap de lup), T‑681/15, nepublicată, EU:T:2017:296, paragraf 53 și jurisprudența citată).

În cazul de față, dacă semnului solicitat la înregistrare nu i se poate atribui, cu exactitate, nici un cuvânt precis, în ceea ce privește marca anterioară înregistrată internațional, publicul relevant se va referi la ea prin elementul verbal „arbore magic”.

Presupunând că s-ar putea proceda la o comparație fonetică a semnelor în conflict care implică pronunțarea cuvintelor (chiar dacă faptul de a recunoaște sau asocia o formă prin/cu un cuvânt nu înseamnă că acel cuvânt va fi pronunțat), în mod corect a considerat Camera de recurs că nu se poate trage concluzia că semnele în conflict ar fi desemnate prin cuvântul generic „arbore”. Prin urmare, semnele nu sunt similare nici din punct de vedere fonetic.

În final, potrivit jurisprudenței, similitudinea conceptuală rezultă din faptul că două mărci utilizează imagini care coincid în conținutul lor semantic, de o asemenea manieră încât aceste imagini sugerează aceeași idee sau același concept (Hotărârea din 11 aprilie 2019, Užstato sistemos administratorius/EUIPO – DPG Deutsche Pfandsystem (Reprezentarea unei sticle cu o săgeată), T‑477/18, nepublicată, EU:T:2019:240, paragraf 45 și jurisprudența citată; Hotărârea din 11 noiembrie 1997, SABEL, C‑251/95, EU:C:1997:528, paragraf 24 și Hotărârea din 20 septembrie 2017, Jordi Nogues/EUIPO – Grupo Osborne (BADTORO), T‑386/15, EU:T:2017:632, nepublicată, paragraf 76).

Or, în speță, trebuie constatat, asemenea Camerei de recurs, că semnele în conflict nu se referă la același concept. În ceea ce privește mărcile anterioare, elementul figurativ evocă ideea unui brad, iar elementul verbal din cea de-a doua marcă evocă publicului relevant ideea unui „arbore magic”. În ceea ce privește semnul depus la înregistrare, publicul relevant îl va percepe ca pe un arbore de foioase, reprezentând un simbol al „arborelui vieții”. Prin urmare, semnele sunt alcătuite din elemente figurative și, în particular, un element verbal care evocă diferențe clare, pe care publicul relevant le va percepe fără dificultăți.

După cum bine a subliniat Camera de recurs, simplul fapt că există un termen generic, „arbore” care permite descrierea conținutului semantic al semnelor în conflict nu este de natură a le conferi acestora o similitudine conceptuală. În această privință, trebuie constatat că semnele evocă ideea de arbore doar de o manieră indirectă, respectiv, pe de o parte un brad sau un „arbore magic” și, pe de altă parte un arbore de foioase, simbol al „arborelui vieții”.

Riscul de confuzie presupune identitate sau similaritate a semnelor în conflict și identitate sau similaritate a produselor sau serviciilor pe care acestea le desemnează, condițiile fiind cumulative. Având în vedere că una din condițiile prevăzute de articolul 8 alin. (1) lit. b) nu este îndeplinită, Camera de recurs a respins, în mod corect, a recursul.

Reclamanta a invocat, de asemenea, încălcarea articolului 8 alin. (5), potrivit căruia se respinge înregistrarea unei mărci atunci când este identică sau similară cu o marcă anterioară, destinată unor produse sau servicii care nu sunt similare cu cele pentru care este înregistrată marca anterioară, atunci când, în cazul unei mărci a Uniunii Europene anterioare, aceasta se bucură de un renume în Uniune sau, în cazul unei mărci naționale anterioare, aceasta se bucură de un renume în respectivul stat membru, precum și atunci când utilizarea fără un motiv întemeiat a mărcii solicitate ar genera un profit necuvenit de pe urma caracterului distinctiv sau a renumelui mărcii anterioare sau ar aduce atingere acestuia.

Cu privire la acest motiv, Tribunalul a subliniat că identitatea sau similitudinea semnelor în conflict este o condiție comună atât pentru aplicarea articolului 8 alin. (1) lit. b) cât și pentru articolul 8 alin. (5) (Hotărârea din 10 decembrie 2015, El Corte Inglés/OAPI, C‑603/14 P, EU:C:2015:807, paragraf 38). Or, rezultă din cele de mai sus că una din condițiile pentru aplicarea și a acestui din urmă motiv nu este îndeplinită în speță, motiv pentru care nu poate fi reținut ca fiind incident în cauză.

Hotărârea, cu referința T‑559/19, Julius Sämann/EUIPO – Maharishi Vedic University (Représentation d’un arbre), nepublicată, EU:T:2020:19, poate fi consultată pe site-ul Curia integral în limba franceză aici.


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.