Secţiuni » Jurisprudenţă » CJUE
Jurisprudenţă CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene)
DezbateriProfesionişti

CJUE. C-515/17 P și C-561/17 P. Tribunalul a săvârșit o eroare de drept statuând că existența unui contract privind activitatea didactică între o parte și avocatul său aduce atingere cerinței de independență a reprezentantului în fața instanțelor Uniunii
04.02.2020 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Jurisprudență
JURIDICE - In Law We Trust

În Hotărârea Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA (cauzele conexate C-515/17P și C- 561/17 P), pronunțată la 4 februarie 2020, Curtea, întrunită în Marea Cameră, a anulat ordonanța Tribunalului[1] care respinsese ca vădit inadmisibilă acțiunea introdusă de Universitatea din Wrocław împotriva unor decizii ale Agenției Executive pentru Cercetare (REA) pentru motivul că consilierul juridic care reprezintă această universitate nu îndeplinește condiția de independență impusă de Statutul[2] Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”).

În cadrul unui program de cercetare, REA a încheiat cu Universitatea din Wrocław o convenție de subvenționare. S-a dovedit însă că universitatea nu respecta prevederile acestei convenții, astfel încât REA a pus capăt respectivei convenții și a adresat trei note de debit pe care Universitatea din Wrocław le-a achitat.

Universitatea din Wrocław a introdus apoi o acțiune la Tribunal având ca obiect anularea deciziilor REA de reziliere a convenției de subvenționare și obligarea acesteia de a rambursa o parte din subvențiile plătite. Întrucât consilierul juridic care reprezenta universitatea era legat de aceasta printr-un contract privind activitatea didactică, Tribunalul a respins această acțiune ca fiind vădit inadmisibilă.

Sesizată cu recursuri formulate de Universitatea din Wrocław (cauza C-515/17 P) și de Republica Polonă (cauza C-561/17 P), Curtea a amintit că articolul 19 din statut cuprinde două condiții distincte și cumulative în ceea ce privește reprezentarea, în cadrul unor acțiuni directe formulate în fața instanțelor Uniunii, unei părți care nu este prevăzută la primele două paragrafe ale acestui articol. Prima[3] impune obligația unei astfel de părți de a fi reprezentată în fața instanțelor Uniunii de un „avocat”. A doua[4] prevede că avocatul care reprezintă această parte trebuie să fie abilitat să practice în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European (SEE).

Arătând că a doua condiție era respectată de consilierul juridic al Universității din Wrocław, Curtea a examinat dacă prima condiție era îndeplinită în speță.

Ea a amintit mai întâi că, în lipsa unei trimiteri făcute la dreptul național al statelor membre, noțiunea de „avocat” de la articolul 19 din statut trebuie interpretată în mod autonom și uniform, ținând seama nu numai de modul de redactare a acestei dispoziții, ci și de contextul și de obiectivul său. În această privință, ea a subliniat că, conform modului de redactare a acestui articol, o „parte” care nu este prevăzută la primele două paragrafe ale acestui articol nu este autorizată să acționeze ea însăși în fața unei instanțe a Uniunii, ci trebuie să recurgă la serviciile unui terț, și mai precis ale unui avocat, spre deosebire de părțile prevăzute la aceste prime două paragrafe, care pot, în ce le privește, să fie reprezentate de un agent. Curtea a precizat că obiectivul misiunii de reprezentare de către un avocat vizate la articolul 19 din statut constă mai ales în protejarea și în apărarea în condiții optime a intereselor mandantului, în deplină independență, precum și cu respectarea legii și a normelor profesionale și deontologice. Ea a amintit că noțiunea de independență a avocatului, în contextul specific al acestui articol al statutului, se definește nu numai în mod negativ, și anume prin lipsa unui raport de muncă, ci și în mod pozitiv, și anume prin referire la disciplina profesională. În acest context, obligația de independență care revine avocatului nu înseamnă lipsa oricărei legături cu clientul său, ci a unor legături care aduc în mod vădit atingere capacității sale de a-și asigura misiunea de apărare servind în condiții optime interesele clientului său.

Curtea a amintit, în această privință, că nu este suficient de independent de persoana juridică pe care o reprezintă avocatul care este învestit cu competențe administrative și financiare importante în cadrul acestei persoane juridice, care îi plasează funcția la un nivel executiv ridicat în cadrul său, de natură să compromită calitatea sa de terț independent, avocatul care ocupă funcții înalte de conducere în cadrul persoanei juridice pe care o reprezintă sau avocatul care deține acțiuni ale societății pe care o reprezintă și al cărei consiliu de administrație îl conduce.

Cu toate acestea, nu poate fi asimilată unor asemenea situații cea în care consilierul juridic nu numai că nu asigura apărarea intereselor Universității din Wrocław în cadrul unui raport de subordonare cu aceasta, ci, în plus, era pur și simplu legat de această universitate printr-un contract privind activitatea didactică din cadrul său. În opinia Curții, o asemenea legătură este insuficientă pentru a permite să se considere că acest consilier juridic se afla într-o situație care aduce în mod vădit atingere capacității sale de a apăra în cel mai bun mod și în deplină independență interesele clientului său.

În consecință, Curtea a considerat că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a statuat că simpla existență, între Universitatea din Wrocław și consilierul juridic care o reprezintă, a unui contract de drept civil privind sarcini didactice era susceptibilă să influențeze independența acestui consilier dată fiind existența unui risc ca opinia sa profesională să fie, cel puțin în parte, influențată de mediul său profesional. Prin urmare, Curtea a anulat ordonanța atacată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunal.


[1] Ordonanța din 13 iunie 2017, Uniwersytet Wrocławski/REA (T-137/16, nepublicată, EU:T:2017:407).
[2] Articolul 19 din statut.
[3] Enunțată la al treilea paragraf al articolului 19 din statut.
[4] Enunțată la al patrulea paragraf al articolului 19 din statut.


Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti