Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





TUE. T-573/18 – Hickies/EUIPO. Marcă a Uniunii Europene constând în forma produsului. Motiv absolut de refuz. Formă care nu diferă semnificativ de norma sau obiceiurile sectorului. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător raportor
06.02.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Marcă a Uniunii Europene constând în forma produsului. Motiv absolut de refuz. Formă care nu diferă semnificativ de norma sau obiceiurile sectorului. Lipsă de caracter distinctiv. Articolul 7 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2017/1001. Protecția anterioară ca model a aceluiași produs. Criterii diferite de acordare a protecției.

Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător raportor.

La data de 5 iulie 2017, reclamanta Hickies Inc. a solicitat Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) înregistrarea ca marcă a semnului figurativ reprezentat mai jos:

pentru produse din clasa 26, în sensul Aranjamentului de la Nisa, corespunzând următoarei descrieri: „șireturi de încălțăminte; ornamente realizate din plastic pentru încălțăminte; ceaprazuri pentru încălțăminte; accesorii pentru îmbrăcăminte, articole de cusut și articole decorative din materiale textile; cheotori pentru încălțăminte, sisteme de fixare pentru încălțăminte, urechi pentru șireturi de încălțăminte, sisteme de fixare pentru încălțăminte”.

Prin decizia din 19 octombrie 2017, examinatorul a respins cererea de înregistrare a mărcii, în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001. Prin decizia din 28 iunie 2018, Camera a cincea de recurs a EUIPO a admis în parte recursul, a anulat decizia examinatorului în ceea ce privește „cheotorile pentru încălțăminte” și „urechile pentru șireturi de încălțăminte” și a respins recursul în ceea ce privește celelalte produse, pentru care a considerat că semnul figurativ este lipsit de distinctivitate.

Prin hotărârea pronunțată în data de 5 februarie 2020, Tribunalul a respins recursul declarat de reclamantă împotriva acestei din urmă decizii, reținând, în esență, următoarele:

Aprecierea caracterului distinctiv al mărcii se face, pe de o parte, în raport de produsele sau serviciile vizate și, pe de altă parte, în raport de percepția publicului relevant.

În ceea ce privește publicul relevant, Camera de recurs a apreciat că produsele desemnate prin semnul solicitat la înregistrare sunt destinate, pe de o parte publicului larg și, pe de altă parte, publicului specializat, de exemplu colaboratorilor industriei de încălțăminte. De asemenea, Camera a considerat că publicul relevant este cel situat pe teritoriul Uniunii Europene și că având în vedere că aceste produse sunt de uz cotidian și ieftine, publicul relevant este prezumat a avea un nivel de atenție mediu. Având în vedere că prin recursul formulat, reclamanta nu a contestat nici explicit, nici implicit această apreciere, Tribunalul a considerat motivul referitor la greșita stabilire de către Camera de recurs a nivelului de atenție a publicului relevant ca fiind invocat pentru prima dată cu ocazia dezbaterilor orale, astfel încât l-a respins ca inadmisibil.

Criteriile de apreciere a caracterului distinctiv al mărcilor tridimensionale alcătuite din însăși forma produsului nu sunt diferite de cele aplicabile altor categorii de mărci. Cu toate acestea, în cadrul aplicării acestor criterii, percepția consumatorului mediu nu este în mod necesar aceeași în cazul unei mărci tridimensionale, alcătuită din aspectul produsului însuși, ca în cazul unei mărci verbale sau figurative, care constă într-un semn independent de aspectul produselor pe care le desemnează. Într-adevăr, consumatorul mediu nu obișnuiește să prezume originea produselor pe baza formei sau a ambalajului, în absența oricărui element grafic sau verbal și, prin urmare, s-ar putea dovedi mai dificilă stabilirea caracterului distinctiv al unei mărci tridimensionale, decât a caracterului distinctiv al unei mărci verbale sau figurative (Hotărârea din 7 octombrie 2004, Mag Instrument/OAPI, C‑136/02 P, EU:C:2004:592, paragraf 30, Hotărârea din 20 octombrie 2011, Freixenet/OAPI, C‑344/10 P și C‑345/10 P, EU:C:2011:680, paragrafele 45 și 46).

Conform jurisprudenței, cu cât forma solicitată la înregistrare ca marcă se apropie de forma pe care, cel mai posibil, o va lua produsul în cauză, cu atât este mai probabil ca forma respectivă să fie lipsită de caracter distinctiv, în sensul articolului 7 alin. (1) lit. b). În aceste condiții, numai un semn care, de manieră semnificativă, se abate de la normă sau de la obiceiurile sectorului din care face parte și, prin aceasta, este susceptibil să îndeplinească funcția sa esențială de indicare a originii, nu este lipsit de caracter distinctiv în sensul dispoziției arătate (Hotărârea din 7 octombrie 2004, Mag Instrument/OAPI, C‑136/02 P, EU:C:2004:592, paragraf 31).

Tribunalul a constatat că, astfel cum a arătat Camera de recurs, în esență, marca solicitată este o marcă tridimensională, care se prezintă sub forma unei legături, care este reprezentată în patru ilustrații, din unghiuri diferite. La una dintre extremitățile legăturii menționate se află o cheotoare în care poate fi introdusă capsa plasată la cealaltă extremitate, pentru a închide legătura menționată. În prima dintre ilustrații, legătura este reprezentată închisă, iar combinația dintre cheotoare și capsa introdusă în acesta constituie o formă ovală convexă. În următoarele trei ilustrații, legătura este reprezentată deschisă, văzută de sus, de jos și din profil. În plus, trebuie menționat că tipul de material din care este constituită legătura descrisă nu reiese din ilustrarea cererii de înregistrare.

Cu privire la susținerea reclamantei potrivit căreia semnul solicitat la înregistrare nu este nici un șiret de încălțăminte, nici o variantă a unui asemenea șiret, care ar fi, prin definiție, folosit pentru a lega încălțămintea prin trecerea în cheotori, Tribunalul a arătat că potrivit extraselor din Oxford English Dictionary furnizate de reclamantă, un șiret de încălțăminte este definit ca fiind „un cordon utilizat pentru a lega o încălțăminte prin trecerea prin cheotori” sau „un cordon sau o bandă din piele folosit pentru a trage marginile opuse una spre cealaltă (în principal la un articol de îmbrăcăminte sau încălțăminte) trecându-le prin interiorul și exteriorul cheotorilor sau în jurul urechilor (…), trăgându-le ferm și legându-le”. De asemenea, conform versiunii electronice a Oxford English Dictionary, un șiret de încălțăminte este definit ca fiind „un cordon sau o bandă de piele trecută prin cheotori sau urechi pe părțile opuse ale unui pantof (…) strâns și legat”, iar conform versiunii electronice a Collins English Dictionary, acesta este definit ca fiind „un cordon sau un șiret pentru legarea încălțămintei”.

Rezultă, așadar, din aceste definiții că, pe de o parte, funcția unui șiret de încălțăminte este de a apropia cele două părți de deasupra ale unui pantof și de a le păstra legate, iar pe de altă parte, contrar afirmației reclamantei, faptul de a lega un astfel de șiret nu reprezintă una din caracteristicile sale esențiale. Prin urmare, contrar susținerilor reclamantei, forma reprezentând semnul depus la înregistrare corespunde definițiilor susmenționate ale șireturilor de încălțăminte.

În susținerea caracterului distinctiv al semnului, reclamanta a arătat că produsul a cărui formă este înglobat în semnul solicitat la înregistrare are caracter nou, că ideea acestui produs a fost lansată la nivel mondial în anul 2012, urmată de lansarea produsului însuși în Uniune în anul 2014 și că forma produsului a fost înregistrată ca desen sau model la nivelul Uniunii Europene. Referitor la aceste argumente, Tribunalul a arătat că presupunând că s-ar stabili noutatea produsului, acest fapt nu implică în mod necesar distinctivitatea semnului. De asemenea, este important de precizat că încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală invocată de reclamantă prin comercializarea produselor care au o formă similară celei care corespunde semnului solicitat la înregistrare, nu are incidență asupra analizei caracterului distinctiv intrinsec al semnului.

Așadar protecția unui drept asupra unui desen sau model nu implică, drept consecință, caracterul distinctiv al semnului solicitat, deoarece criteriile de examinare a celor două drepturi diferă fundamental. Protecția unui drept referitor la un desen sau model privește aspectul exterior al unui produs, care se evidențiază față de patrimoniul existent și se bazează pe noutatea respectivului desen sau model, respectiv lipsa de divulgare a unui desen sau model identic, precum și pe caracterul individual. În schimb, în cazul unei mărci, dacă pentru a avea caracter distinctiv, forma ce alcătuiește semnul solicitat la înregistrare trebuie să se delimiteze în mod semnificativ de norma și de uzanțele din sectorul în cauză, doar noutatea acestei forme nu este suficientă pentru a conchide în sensul că forma în discuție are caracter distinctiv, criteriul determinant fiind capacitatea sa de a îndeplini funcția de indicare a originii comerciale.

În susținerea caracterului distinctiv, reclamanta a mai invocat obținerea de premii pentru crearea formei ce alcătuiește semnul solicitat la înregistrare. Cu privire la această susținere, Tribunalul a arătat că potrivit jurisprudenței, circumstanța potrivit căreia produsele au un design de calitate nu implică în mod necesar că o marcă alcătuită din forma tridimensională a produselor respective permite ab initio distingerea produselor desemnate de cele ale altor întreprinderi, în sensul articolului 7 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 (Hotărârea din 12 septembrie 2007, Neumann/OAPI (Forme d’une tête de microphone), T‑358/04, EU:T:2007:263, paragraf 64 și jurisprudența citată). De asemenea, după cum a argumentat și EUIPO, experții care conferă astfel de premii pot fi chemați să se concentreze pe diferențe infime, în timp ce publicul relevant, care are un nivel de atenție mediu în cauza de față, nu va proceda la un examen analitic al formei în cauză.

Tribunalul a conchis că, după cum pe bună dreptate a arătat Camera de recurs, există dovezi concrete că la data de depozit a cererii de înregistrare a semnului figurativ, publicul relevant era obișnuit cu existența unor forme similare cu cele ale semnului și care nu diferă în mod semnificativ de norma sau obiceiurile din sectorul în cauză. Și chiar presupunând că, astfel cum afirmă reclamanta, publicul relevant ar putea, eventual, percepe forma în discuție ca fiind un tip inovator de încheiere a încălțămintei, nu este mai puțin adevărat, așa cum a arătat Camera de recurs, că publicul o va percepe doar ca pe o formă de șireturi de încălțăminte lipsite de elemente particulare susceptibile de identificare a originii comerciale.

În plus, cheotoarea și capsa plasată la fiecare dintre extremitățile șiretului, care prezintă o formă ovală convexă prin care capsa este inserată în cheotoare cu scopul de a încheia șiretul, vor fi percepute de publicul relevant ca fiind elemente funcționale sau decorative, dar care nu vor conferi un caracter distinctiv semnului solicitat.

Astfel, semnul solicitat la înregistrare nu este susceptibil de a îndeplini funcția sa esențială de indicare a originii și de a permite publicului relevant, a cărui nivel de atenție a fost calificat ca fiind mediu, de a distinge, fără a proceda la o analiză și fără a face dovada unei atenții particulare, produsele desemnate de cele ale altor întreprinderi. Semnul trebuie, așadar, considerat lipsit de caracter distinctiv în sensul articolului 7 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2017/1001.

Hotărârea, cu referința T‑573/18, Hickies/EUIPO (Forme d’un lacet de chaussure), EU:T:2020:32, poate fi consultată pe site-ul Curia integral în limba franceză aici și în extras în limba română aici.


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.