Protecția datelor personale procesate în ancheta penală – de la teorie la practică

Alexandru Frunză-Nicolescu

Discutăm din ce în ce mai des despre protecţia datelor personale şi acest aspect este foarte îmbucurător, pentru că, prin aceste discuţii, contribuim la întărirea unui drept individual fundamental protejat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi anume dreptul la viaţă privată.

Însă, cel mai frecvent, discuţiile se poartă din prisma protejării drepturilor individuale cu privire la procesarea datelor personale doar din perspectiva Regulamentului General privind protecţia datelor (GDPR) si nu şi a Directivei 2016/680, transpusă în legislaţia românească prin intermediul Legii 363/2018, cu toate că cele două instrumente legislative europene au fost adoptate la pachet în cursul anului 2016.

Colectarea și utilizarea legală a datelor cu caracter personal în scopul aplicării legii sunt cruciale pentru prevenirea si combaterea savârșirii de infracțiuni sau menținerii ordinii publice, însă acest proces constituie o ingerință în dreptul la viață privată și la protecția datelor personale, astfel că, trebuie să se bazeze pe lege (clară, previzibilă și accesibilă), să urmărească un scop legitim și să fie limitată la ceea ce este necesar și proporțional cu acest obiectiv urmărit.

Cu ocazia dezbaterii gazduite de Societatea de Științe Juridice cu tema “Protecția datelor personale procesate în ancheta penală – de la teorie la practică“, am încercat împreună cu mai mulţi colegi avocaţi să analizăm care este statusul protecţiei drepturilor individuale in acest domeniu.

Discuțiile au fost ample și au abordat aspecte diverse referitoare la procesarea datelor personale, plecând de la principiile si cadrul legal ce guvernează aceste procese, continuând cu drepturile persoanelor vizate şi aplicarea in practică a acestor drepturi, cu rolul responsabilului cu protecţia datelor, cu diferitele tipuri de transferuri de date in interiorul şi în afara teritoriului Uniunii Europene şi terminând cu rolul pe care actorii din afara organelor judiciare, respectiv Autoritatea de supraveghere, părţile, subiecţii procesuali sau avocaţii îl au în ceea ce privește procesarea acestor date personale.

Am susţinut necesitatea dezvoltării la nivelul autorităţilor judiciare și de ordine publică care sunt operatori de date personale a unor ghiduri, proceduri sau modele de bune practici, care să ajute la corecta punere în aplicare a prevederilor Legii 363/2018. Totodată, am considerat oportună publicarea acestor materiale pe site-urile operatorilor de date în vederea asigurării unei transparenţe si predictibilităţi atât de necesare pentru exercitarea efectivă a drepturilor individuale protejate de Legea 363/2018.

În final, am încurajat toate parţile interesate să aiba un rol activ și să contribuie la implementarea și dezvoltarea unor proceduri, practici și mecanisme care să asigure protejarea efectivă a drepturilor individuale cu privire la datele personale procesate în cadrul anchetelor penale.

Procuror Alexandru Frunză-Nicolescu
Parchetul de pe lângă Tribunalul București

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Protecția datelor personale procesate în ancheta penală – de la teorie la practică”, ediția 328, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Citeşte mai mult despre Alexandru Frunză Nicolescu, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Daniela Slapciu, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, procuror, protecția datelor personale! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.