Secţiuni » Jurisprudenţă
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legii
Curţi de apelTribunaleJudecătorii
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
CărţiProfesionişti
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

CEDO. Buturugă împotriva României. Autoritățile române nu au răspuns reclamațiilor unei femei care s-a plâns de violența în familie și de cyber-violența din partea fostului soț. Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în completul de judecată
11.02.2020 | JURIDICE.ro

Marți, 11 februarie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Buturugă împotriva României.

Prof. univ. dr. Iulia Motoc, judecătorul României la CEDO a fost membru în completul de judecată.

Cazul se referă la acuzații de violență conjugală și la încălcarea secretului corespondenței electronice de către fostul soț al reclamantei; doamna Buturugă s-a plâns despre ineficienta sistemului de protecție a victimelor acestui tip de violențe.

În hotărârea Camerei, pronunțată în cauza Buturugă c. România (cererea n° 56867/15), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate: încălcarea articolelor 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și 8 (dreptul la respectul vieții private, de familie și a corespondenței) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin prisma încălcărilor, de către statul roman, a obligațiilor pozitive care decurg din aceste articole.

Curtea a menționat, în special, că autoritățile naționale nu au abordat ancheta penală sub aspectul problemei specifice a violenței domestice și că, astfel, nu au reușit sa dea un răspuns adecvat gravității faptelor denunțate de către doamna Buturugă. Ancheta pentru actele de violență a fost deficitara si nu s-a analizat deloc temeinicia plângerii pentru încălcarea secretului corespondenței, care era strâns legată de plângerea pentru violențe.

Cu această ocazie, Curtea a clarificat faptul că cyber-violența este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor și fetelor și că poate apărea sub diferite forme, inclusiv sub forma încălcării confidențialității informatice, a intruziunii în computerul victimei și a preluării, distribuirii și manipulării de date și imagini cu caracter personal.

Faptele principale

Reclamanta, Gina-Aurelia Buturugă, este de națională română, s-a născut în 1970 și locuiește în Tulcea (România). În decembrie 2013, doamna Buturugă a depus o plângere împotriva soțului ei, afirmând că a fost victima violenței domestice. Ea a susținut că a primit amenințări cu moartea și a prezentat un certificat medical care atestă rănile suferite. Luna următoare, doamna Buturugă a depus o a doua plângere, afirmând că a făcut obiectul unor noi amenințări și violențe din partea soțului său, in scopul de a o convinge să-și retragă prima plângere. La sfârșitul lunii ianuarie 2014, cuplul a divorțat.

În martie 2014, doamna Buturugă a solicitat o percheziție electronică a computerului familiei, susținând că fostul ei soț a consultat în mod abuziv conturile sale electronice – inclusiv contul Facebook – și a făcut copii ale conversațiilor sale private, ale documentelor și ale fotografiilor. Apoi, în septembrie 2014, doamna Buturugă a depus o a treia plângere pentru încălcarea secretului corespondenței sale.

În februarie 2015, parchetul a clasat cauza, constatând că doamna Buturugă fusese amenințată cu moartea, dar că comportamentul fostului ei soț nu ar fi fost suficient de grav pentru a se califica drept infracțiune. De asemenea, parchetul a decis să respingă, ca tardiva, plângerea doamnei Buturugă cu privire la încălcarea secretului corespondenței sale. În cele din urmă, a aplicat o amendă administrativă (aproximativ 250 de euro (EUR) fostului soț al reclamantei. Doamna Buturugă a contestat, fără succes, ordonanța procurorului, în fața parchetului și apoi în fața judecătoriei.

În plus, la 13 martie 2014, judecătoria, la cererea doamnei Buturugă, a emis un ordin de protecție valabil timp de șase luni. Reclamanta susține că poliția a implementat acest ordin cu întârziere și că fostul ei soț nu l-a respectat. Guvernul indică faptul că doamna Buturugă nu a solicitat o reînnoire a ordinului după termenul de șase luni inițial. În plus, doamna

Buturugă susținea că fostul ei soț a urmărit-o pe stradă pe 29 octombrie 2015. Guvernul a indicat, cu ocazia observațiilor sale din iulie 2017, că o procedura penala privind hartuirea era pendinte.

Plângerile, procedura și componența Curții

Bazându-se în special pe Articolele 3 (interzicerea torturii, a tratamentului inuman sau degradant) și 8 (dreptul la respectarea vieții private, de familie și a corespondenței), doamna Buturugă s-a plâns de lipsa de eficacitate a anchetei penale cu privire la actele de violență conjugala exercitate asupra ei. De asemenea, s-a plâns că siguranța personală nu a fost protejată în mod adecvat in cazul sau și a criticat refuzul autorităților de a examina plângerea sa cu privire la încălcarea secretului corespondenței sale de către fostul soț.

Cererea a fost introdusa în fața Curții Europene a Drepturilor Omului la 11 noiembrie 2015.

Hotărârea a fost pronunțată de o cameră compusa din șapte judecători:
Jon Fridrik Kjølbro (Danemarca), președinte,
Faris Vehabović (Bosnia și Herțegovina),
Iulia Antoanella Motoc (România),
Branko Lubarda (Serbia),
Carlo Ranzoni (Liechtenstein),
Georges Ravarani (Luxemburg),
Jolien Schukking (Olanda),
Asistați de către Andrea Tamietti, grefier

Decizia Curtii

Articolele 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și 8 (dreptul la respectarea vieții private, de familie și a corespondenței).

În ceea ce privește ancheta cu privire la acuzațiile de rele tratamente, Curtea a observat că doamna Buturugă avea la dispoziție un cadru legal pentru a denunța actele de violenta a căror victima a fost și pentru a solicita protecția autorităților. Curtea verifică dacă aceste reguli și practici au funcționat și notează, printre altele, următoarele:

În primul rând, autoritățile naționale nu au abordat faptele din perspectiva violenței domestice. Deciziile lor s-au bazat pe prevederile codului penal care sancționează violența între persoane și nu pe dispozițiile care sancționează mult mai sever violența conjugala.

În al doilea rând, Curtea precizează că particularitățile actelor de violență în familie, recunoscute de către Convenția de la Istanbul, trebuie luate în considerare în contextul procedurilor interne. Cu toate acestea, în acest caz, ancheta nu a ținut cont de aceste particularitati. 

În al treilea rând, concluziile la care a ajuns judecatoria nu par a fi fiabile. Instanța a concluzionat că amenințările la adresa doamnei Buturugă nu erau suficient de grave pentru a fi calificate drept infracțiune și că nu existau dovezi directe care să ateste că rănile ar fi fost cauzate de fostul ei soț. Cu toate acestea, nici un element al anchetei nu a permis identificarea persoanei responsabile pentru vătămări, a căror gravitate și realitate nu au fost contestate.

În al patrulea rând, având în vedere faptul că ordinul de protecție a fost emis pentru o perioadă ulterioară incidentelor raportate, efectele sale nu au avut nicio consecința asupra eficacității anchetei penale. 

În ceea ce privește ancheta privind încălcarea secretului corespondenței, Curtea a menționat că legislația naționala (codul penal român) pedepsește în mod expres infracțiunea de încălcare a secretului corespondenței de care s-a plâns doamna Buturugă în timpul procesului penal. În acest sens, Curtea specifică în special că cyber-violența este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor și fetelor și poate avea diverse forme, inclusiv încălcări ale confidențialității de către computer, intruziuni în computerul victimei și preluarea, distribuirea și manipularea datelor și imaginilor, inclusiv a datelor cu caracter personal. În contextul violenței în familie, cyber-supravegherea este adesea efectuata de parteneri intimi. În consecință, Curtea acceptă argumentul doamnei Buturugă potrivit căruia acțiuni precum monitorizarea, accesarea sau salvarea corespondenței soțului, fără drept, pot fi luate în considerare atunci când autoritățile naționale investighează acte de violență conjugala.

Cu toate acestea, în cazul de față, plângerea penală a doamnei Buturugă pentru încălcarea secretului corespondenței nu a fost examinată pe fond de către autoritățile interne. Solicitarea sa pentru percheziția electronică a computerului familiei a fost respinsă pe motiv că materialul susceptibil de a fi colectat în acest mod nu avea legătură cu amenințările și actele de violență atribuite fostului soț. Plângerea sa penală pentru încălcarea secretului corespondenței a fost respinsă ca tardiva. Curtea a concluzionat ca, procedând astfel, autoritățile interne au dat dovada de un formalism excesiv, cu atât mai mult cu cat noul cod penal permitea sesizarea din oficiu a autorităților în cazul interceptării neautorizate a unei conversații purtate prin orice mijloc electronic de comunicare, condiția unei plângeri prealabile fiind prevăzuta doar pentru deschiderea, scoaterea, distrugerea ilegală sau păstrarea corespondenței adresate altora.

În plus, judecătoria a reținut că plângerea doamnei Buturugă privind presupusa încălcare a secretului corespondenței nu avea legătură cu obiectul cauzei și că datele publicate pe rețelele de socializare erau publice. Totuși, astfel de afirmații cer o examinare pe fond din partea autorităților, pentru a putea înțelege în întregime fenomenul violenței domestice sub toate formele sale. Doamna Buturugă a susținut că fostul soț a consultat în mod abuziv conturile sale electronice, inclusiv contul său de Facebook și că a făcut copii ale conversațiilor private, ale documentelor și ale fotografiilor sale. Curtea a dedus că doamna Buturugă se referea la un set de date și documente electronice care nu erau limitate la datele pe care ea le-ar fi publicat pe rețelele sociale. În consecință, concluzia instanței de judecată potrivit căreia datele în cauză erau publice este problematică în măsura în care autoritățile naționale nu au efectuat o examinare de fond a acuzațiilor reclamantei pentru a putea caracteriza natura datelor și a comunicațiilor vizate. 

În consecință, Curtea a concluzionat că afirmațiile reclamantei potrivit cărora fostul ei soț a interceptat, a consultat și a salvat în mod abuziv comunicațiile sale electronice nu au fost examinate pe fond de către autoritățile naționale. Autoritățile interne nu au efectuat acte  procedurale pentru a colecta probe in scopul stabilirii realității faptelor sau calificării legale a acestora. Prin urmare, autoritățile au dat dovada de un formalism excesiv în respingerea oricărei legături cu actele de violență domestică pe care doamna Buturugă le-a sesizat și astfel nu au luat în considerație diferitele forme pe care le poate prezenta violența conjugala.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea obligațiilor pozitive ale statului in sensul articolelor 3 și 8 din Convenție și, prin urmare, încălcarea acestor dispoziții. 

Satisfacția echitabilă (articolul 41)

Curtea a declarat că România trebuie să plătească doamnei Buturugă 10.000 de euro (EUR) pentru daune morale și 457 EUR pentru cheltuieli de judecată.

:: Hotărârea (în limba franceză)


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “CEDO. Buturugă împotriva României. Autoritățile române nu au răspuns reclamațiilor unei femei care s-a plâns de violența în familie și de cyber-violența din partea fostului soț. Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în completul de judecată”

  1. Tristă fapta instanțelor din Tulcea evidențiată de CEDO.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.