Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 
7 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

CCR pendinte: art. 278 alin. (5) din Codul de procedură fiscală
13.02.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL, Andrei Alexandru MARCU

Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Andrei Alexandru Marcu

Andrei Alexandru Marcu

În data de 12.02.2020 s-a constituit un nou dosar (232D/2020) pe rolul Curţii Constituţionale, urmând a fi analizate dispoziţiile art. 278 alin. (5) din Codul de procedură fiscală (notă MMB, 10 pm, 13.02.2020: o versiune anterioară preciza – doar în titlu – faptul că era vorba despre Codul de procedură civilă, în loc de cel de procedură fiscală cum era corect redat în interiorul articolului. Mulțumim doamnei judecător-cititor, Roxana Stanciu, că ne-a atras atenția asupra acestei erori. Nu apreciem însă manieră de a adăuga și următoarea remarcă: „Cine știe, mai și cunoaște!”, fiind evident faptul că a fost doar o eroare materială.) (cauza Agroprest Service S.R.L.).

Conform motorului de căutare de pe pagina Curții Constituționale, acesta este primul dosar în care această dispoziție formează obiectul unei excepții de neconstituționalitate.

Instanţa de trimitere este Curtea de Apel Suceava, care ulterior sesizării Curții Constituționale a respins recursul ca nefondat.

Nici pe portalul instanţei de trimitere, şi nici pe portalul Curţii Constituţionale nu se precizează în raport de ce dispoziţii din Constituţie se va realiza controlul de constituţionalitate.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut normativ:

Art. 278 (extras)
(5) Suspendarea executării actului administrativ fiscal dispusă potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, încetează de drept şi fără nicio formalitate dacă acţiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluţionare a contestaţiei.

Andrei Alexandru Marcu (text și selecție)
Avocat – Baroul Constanța

dr. Mihaela Mazilu-Babel (coordonator)


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “CCR pendinte: art. 278 alin. (5) din Codul de procedură fiscală”

  1. Roxana STANCIU spune:

    Din respect pt cititori, poate rectificati… e Codul de procedura fiscala. Cine stie, mai si cunoaste!

  2. „Nu apreciem însă manieră de a adăuga și următoarea remarcă: „Cine știe, mai și cunoaște!”

    Vă luaţi la mişto cititorii mai nou?

    • Nu.
      2. Eu niciodată nu iau la mișto pe nimeni. Iar dacă ad absurdum ar fi să iau, oricum aș preciza la final că iau la mișto (luatul la mișto mi se pare o irosire de timp și energie și știu că nu conduce la nimic constructiv și cred că reprezintă doar o refulare a celor ce nu-și permit un psiholog)
      3. Prezumția cu luatul la mișto introdusă într-un dialog e oricum o eroare logică, ce îndreaptă atenția de la cele afirmate, la cele simțite, deturnând conversația și punând în sarcina mea o probatio diabolica (cum pot eu proba că nu am luat la mișto?). De aceea, cel care afirmă așa ceva nu are voie să o facă prin procedeul întrebării retorice (mai ales), pentru că e în sarcina lui să dovedească luatul la mișto, nu în sarcina mea să dovedesc că nu am luat la mișto (de aceea, în drept, uneori, avem inversarea sarcinii probei – tocmai ca să nu avem situații de probatio diabolica în sarcina celui de partea căruia se află totuși adevărul).

      Exempli gratia: Elevul afirmă că este deranjat de ceva ce a spus învătătorul, și chiar motivând.
      Învățătorul răspunde: Cum de-ți permiți, obrăznicătură mică, să mă iei acum și la mișto? (a se observa că învățătorul nu mai răspunde pe fond la cele afirmate de elev, iar elevul poate chiar să aibă dreptate, dar asta nu va mai conta, pentru că elevul oricum e pus la colț și înjosit de un învățător care interpretează un comentariu al elevului ca fiind un atac la persoană)

      Bănuiesc că știm cu toții că persoanele care se comportă astfel nu sunt profesioniste, și sper că e evidentă eroarea logică fără să mai fiu nevoită să citez din cărți de specialitate.

      PS: îmi asum riscul ca și acest comentariu să fie parat cu ideea ce va apărea spontan în mintea cititorului, bazată și ea pe o ditamai eroare logică, dar la modă încă de prin vremea comunismului: „cine se scuză, se acuză!”

      PS2: la fel, „vorba multă, sărăcia omului” (aceasta fiind de multe ori utilizată ca frază gen QED în contexte cu privire la care ea nu s-ar aplica și pentru care ea nu fusese utilizată în popor). Adică această expresie, atunci când e utilizată eronat, lasă impresia că e sărăcia înțelepților faptul că se chinuie să scoată o piatră din baltă: ‘un prost aruncă o piatră-n baltă și zece înțelepți se chinuie s-o scoată’ – ceea ce e evident neadevărat, noi bucurându-ne că mai există înțelepți ce doresc să repare ceva ce a fost foarte ușor realizat de altcineva.

      PS3: și utilizarea de astfel de maxime nu reprezintă decât o altă eroare logică, mai ales când nu sunt urmate de un „pentru că” sau „adică”.

  3. Roxana STANCIU spune:

    Ma bucur ca am facut impreuna celebra o sesizare cu putine sanse de reusita. Apreciez publicitatea, de asemenea.
    Daca JURIDICE e ce cred eu, adica o platforma cu si pentru profesionisti, atunci nu isi permite 3 erori materiale in acelasi post, una in titlu si 2 in continut.
    PS (am vazut ca are priza chestia asta cu PS-ul): fereasca Sfantul ca un judecator sa fi facut o astfel de eroare materiala intr-o hotarare, ca tare l-ar mai fi infierat d-na Mazilu Babel. Si mai rau chiar, sa mai fi si ajuns pe masa CEDO hotararea cu eroarea impricinata. Judecatorii care nu fac si nu dreg… Bine ca e doar un PS de cosmar, nu? Judecatorii romani mai au o sansa!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.