Secţiuni » Arii de practică » Business » Gambling
Gambling
Secţiune dezvoltată cu sprijinul MAX BET
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Jocuri de noroc, Opinii, SELECTED

Lista neagră a ONJN sau cum „casa” nu câștigă întotdeauna

10 aprilie 2023 | Sergiu CREȚU
Sergiu Crețu

Sergiu Crețu

Activitatea ilegală de jocuri de noroc a fost și rămâne un fenomen ce, fără îndoială, necesită intervenția statului pentru prevenirea, stoparea și sancționarea sa. În acest sens, legislația românească prevede o serie de sancțiuni și restricții pentru entitățile implicate în operarea ilicită a jocurilor de noroc.

Spre exemplu, pentru a preveni și sancționa operarea jocurilor de noroc online fără licență de operare/autorizație de exploatare, legiuitorul român a implementat un mecanism de sancționare bazat pe o listă neagră, subiect pe care îl voi aborda în cele ce urmează.

1. Lista neagră – concept

Sistemul bazat pe lista neagră poate fi rezumat după cum urmează:

– Entitățile care au desfășurat jocuri de noroc online pe teritoriul României fără a deține licențele relevante și, în consecință, fără a plăti taxele relevante datorate în conformitate cu legislația jocurilor de noroc nu pot obține o licență/autorizație de jocuri de noroc. În acest scop, Art. 15 alin. (4) din OUG nr. 77/2009 (în forma sa de până la 18.07.2022) prevedea că site-urile unor astfel de entități vor fi incluse pe lista neagră a site-urilor de jocuri de noroc care au operat pe teritoriul României fără licență până la clarificarea situației şi vor fi scoase din lista neagră doar prin decizia Comitetului de Supraveghere al ONJN.

– Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. 77/2009, lista neagră este un document întocmit de ONJN, în care sunt incluse domeniile de internet, precum și persoanele fizice sau juridice care au desfășurat sau desfășoară în România activități conexe în domeniul jocurilor de noroc fără licență.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

JURIDICE by Night

– Domeniul de aplicare al listei negre a fost extins în mod semnificativ începând cu data de 18.07.2022, iar acum include: (i) site-urile web, aplicațiile, platformele, mărcile, brandurile și logo-urile entităților care exploatează sau au exploatat jocuri de noroc la distanță fără o licență/autorizație corespunzătoare și fără a plăti taxele aferente; și (ii) site-urile web, aplicațiile, platformele, brandurile, mărcile comerciale și logo-urile entităților care promovează activități de jocuri de noroc neautorizate în România.

– Procedura de înscriere și de eliminare a site-urilor web, a aplicațiilor, a platformelor, a mărcilor și a brandurilor de pe lista neagră ar trebui să fie detaliată prin ordin al președintelui ONJN. Până în prezent, doar procesul de includere a site-urilor web pe lista neagră a fost reglementat prin Ordinul Președintelui ONJN nr. 147/ 2015. În schimb, ONJN nu a reglementat încă mecanismul de eliminare a site-urilor web de pe lista neagră (deși au trecut mai mult de 8 ani de la intrarea în vigoare a acestui sistem de sancțiuni) și nici mecanismul de introducere și/sau eliminare a aplicațiilor, platformelor, brandurilor și mărcilor comerciale, astfel cum prevede versiunea actualizată a Art. 15 alin. (4) din OUG nr. 77/2009.

2. Dilema solicitanților de licențe/autorizații ce doresc să utilizeze active identice/similare celor utilizate de operatorii sancționați

Interesului statului român de a împiedica operatorii care au oferit în mod ilicit servicii de jocuri de noroc jucătorilor români să poată obține licențe / autorizații de jocuri de noroc este de înțeles desigur. Totuși, caracterul ambiguu al legislației primare și absența unei legislații secundare menite să detalieze și să articuleze în mod corespunzător domeniul de aplicare și limitele regimului de sancționare pe baza listei negre, generează riscul unor interpretări și aplicări inconsecvente și discriminatorii.

Nu voi analiza toate problemele date de modul de reglementare a mecanismului de sancțiuni bazat pe lista neagră, ci mă voi opri asupra unui aspect particular ce afectează solicitanții care ar dori să exploateze active identice/similare celor utilizate de un operator sancționat prin includerea pe lista neagră.

Luând exemplul site-urilor aflate pe lista neagră, în lipsa unei proceduri de scoatere de pe lista neagră, până acum, în practică, nu au fost acordate licențe/autorizații de organizare/operare a jocurilor de noroc la distanță accesate prin intermediul unor domenii de internet aflate pe lista neagră, aceasta chiar dacă solicitanții nu ar fi fost implicați în operarea activității ilegale de jocuri de noroc pe teritoriul României.

Cum nu există încă procedură de scoatere de pe lista neagră, entitățile neimplicate în activitatea ilicită de jocuri de noroc ce au intenția să exploateze unul sau mai multe domenii incluse pe lista neagră sunt împiedicate sine die să intre pe piață jocurilor de noroc online, în măsura în care ar dori să utilizeze astfel de domenii de internet. Singura lor opțiune pentru a obține licența /autorizația de jocuri de noroc rămâne utilizarea unui domeniu diferit de cele incluse pe lista neagră.

Odată cu extinderea domeniului de aplicare al sistemului de sancțiuni bazat pe lista neagră, lucrurile par să se complice și mai mult pentru solicitanți.

Se știe că pentru a putea opera platforme de jocuri de noroc online, operatorii trebuie să facă investiții semnificative în tehnologie (i.e. domenii, web site-uri, platforme) și semene distinctive pentru promovarea afacerii (i.e. mărci, logo-uri). Dacă abordarea de până acum a ONJN cu privire la domeniile de internet s-ar extinde și cu privire la celelalte categorii de active ce pot fi incluse pe lista neagră a ONJN (mărci/branduri/platforme/aplicații), consecințele pentru solicitanții care ar achiziționa drepturile privind tehnologiile / semnele distinctive de la operatorii incluși pe lista neagră ar putea fi destul de neplăcute.

Desigur, acești operatori au o serie de soluții juridice / economice pentru a se proteja de eventualele prejudicii ca urmare a piedicilor în exploatarea activelor achiziționate (e.g. due-diligence preliminar achiziționării activelor cu privire la modul în care au fost exploatate pe teritoriul României, includerea unor clauze de răspundere contractuală, obținerea unor garanții financiare din partea furnizorului de tehnologii / drepturi de proprietate intelectuală cu privire la semnele distinctive ce se doresc a fi utilizate etc.).

Dincolo de aceste mecanisme de protecție, rămâne totuși întrebarea dacă o astfel de abordare a autorităților publice ar fi corectă din punct de vedere juridic. Este oare echitabil să fie instituite/menținute astfel de piedici pentru solicitanții de licențe/autorizații de jocuri de noroc online?

3. Ce argumente ar avea operatorii cinstiți ce doresc să intre pe piața din România cu active identice/similare celor incluse pe lista neagră

În primul rând, trebuie menționat că răspunderea pentru operarea ilicită a jocurilor de noroc este una personală. Fiecare persoană/entitate este responsabilă doar pentru propriile acțiuni. Acesta este un principiu general aplicabil regimului sancționator de drept penal, precum și contravențional din dreptul administrativ. Ca atare, solicitantul, un terț față de acțiunile operatorului inclus pe lista neagră, nu ar trebui să fie sancționat (cu un eventual refuz de emitere a licenței/autorizației de jocuri de noroc) pentru acțiunile operatorului vinovat pentru activitatea ilicită.

În plus, sistemul de sancțiuni bazat pe lista neagră ar trebui să ia în considerare regimul juridic aplicabil activelor utilizate pentru operarea jocurilor de noroc online, precum și posibilele situații în care s-ar putea afla o terță entitate care dorește să opereze respectivele active. Mai jos sunt prezentate câteva exemple de astfel de situații:

1) atât platforma, cât și aplicațiile sunt, în esență, active informatice (adică o suită de active hardware și/sau software) care pot fi cedate sau licențiate oferite atât operatorului aflat pe lista neagră, cât și solicitantului de către o terță parte;

2) mărcile comerciale, mărcile și logo-urile sunt active necorporale care pot fi deținute de o entitate, dar utilizate de o altă entitate (de exemplu, în baza unei licențe) sau pot fi transferate de la o entitate la alta. În astfel de cazuri, un solicitant ar putea fi (i) un nou proprietar al mărcii / brandului / logo-ului utilizat anterior de un operator de pe lista neagră fără licență sau (ii) un licențiat al unor astfel de mărci comerciale / logo-uri / branduri ca și operatorul aflat pe lista neagră.

3) de asemenea, numele de domeniu poate fi atribuit și utilizat inițial de o entitate, iar aceasta poate ceda dreptul de utilizare a domeniului unei terțe entități care poate să opereze propriile site-uri utilizând respectivul domeniu de internet;

4) nu în ultimul rând, dreptul de utilizare a unui nume de domeniu nu este perpetuu, ci este supus unui drept de reînnoire periodică. În cazul în care procedura de reînnoire nu este urmată, titularul poate pierde dreptul asupra numelui de domeniu, iar acesta poate fi ulterior alocat unei alte entități (e.g. terțului solicitant al licenței/autorizației de jocuri de noroc în România).

Exemplele precedente arată că un solicitant care utilizează active identice / similare cu cele ale operatorului aflat pe lista neagră (nume de domeniu, platformă, aplicații, mărci comerciale) poate, în mod obiectiv, să nu aibă nicio legătură cu activitatea ilicită desfășurată de operatorul de pe lista neagră.

Drept urmare, simpla înscriere pe lista neagră a site-urilor web / platformelor / mărcilor / brandurilor / logo-urilor / aplicațiilor, fără a fi dispuse sancțiuni asigurătorii sau alte sancțiuni specifice ce vizează activele respective de către organele de urmărire penală / instanțele de judecată, nu ar trebui să împiedice un terț (fără legătură cu activitatea operatorilor sancționați) să obțină o licență / autorizație de jocuri de noroc online, chiar dacă dorește să utilizeze aceleași nume de domenii / platforme / mărci / branduri / logo-uri / aplicații precum cele utilizate de operatorii incluși pe lista neagră. În caz contrar, s-ar putea susține că se încalcă o serie de principii / drepturi fundamentale, precum principiul proporționalității și nediscriminării sau dreptul de proprietate și libertatea de a desfășura o activitate economică.

Prin urmare, orice astfel de situații ar trebui să fie adresate în mod corespunzător de către autoritatea de reglementare în ordinul care va reglementa procesul de înscriere și de eliminare a site-urilor web / platformelor / mărcilor / brandurilor / logo-urilor / aplicațiilor de pe lista neagră.

ONJN a încercat să emită un proiect de ordin cu privire la procedura de înscriere pe lista neagră și de eliminare de pe lista neagră (proiectul de ordin a fost publicat pentru consultare publică la data de 08.12.2022), proces care nu s-a finalizat încă. Față de modificările introduse în grabă în vara anului 2022, autoritatea de reglementare pare că încă are dificultăți în a identifica niște reguli de aplicare adecvate, coerente și proporționale pentru sistemul de sancțiune bazat pe lista neagră.

Rămâne astfel de văzut care va fi răspunsul ONJN la aceste provocări.

4. Concluzii

Voci critice vor spune că industria jocurilor de noroc este o activitate periculoasă pentru societate, iar orice măsură de suprimare a accesului la această industrie ar fi binevenită. Ne place sau nu, jocurile de noroc fac parte din peisajul economic, social și juridic din România, iar regulile după care joacă industria jocurilor de noroc, inclusiv regimul sancționator, trebuie reglementate și aplicate respectându-se o serie de principii constituționale.

Impunerea unor restricții largi și nediscriminatorii pentru entitățile care doresc să intre pe piața din România, nu va stopa fenomenul jocurilor de noroc online ilicite, ci va face piața românească mai puțin atractivă și competitivă (cu impact indirect negativ și pentru jucătorii români). Nu în ultimul rând, trebuie menționat aici și un argument utilitarist. Operatorii de jocuri de noroc contribuie cu sume importante la bugetul de stat (având în vedere nivelul ridicat al taxelor aferente veniturilor din jocurile de noroc, precum și al celor pentru obținerea și menținerea în vigoare a licențelor/autorizațiilor de jocuri de noroc online), iar printr-o abordare agresivă față de operatorii cinstiți, statul român va rata ocazia de a colecta aceste venituri suplimentare la bugetul de stat.

Sergiu Crețu, Managing Associate ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII

* Ideile și opiniile prezentate în acest articol aparțin exclusiv autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere sau politica organizației în care acesta lucrează.

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories