Secţiuni » Jurisprudenţă » CJUE
Jurisprudenţă CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene)
DezbateriProfesionişti

Instrucțiuni practice ref. cauzele cu care este sesizată CJUE


17.02.2020 | JURIDICE.ro
Secţiuni: CJUE, Content, Dreptul Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Lege 9
JURIDICE - In Law We Trust

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria LI-42/1 din 14 februarie 2020, au fost publicate Instrucțiunile practice pentru părți, referitoare la cauzele cu care este sesizată Curtea.

Instrucțiunile se referă la următoarele aspecte:

I. Dispoziții generale

1. Etapele procedurii în fața Curții și caracteristicile lor esențiale. Procedura în fața Curții cuprinde, ca regulă generală, o fază scrisă și o fază orală. Faza scrisă a procedurii are ca obiectiv să se expună Curții obiecțiile, motivele sau argumentele părților din procedură sau, în materie preliminară, observațiile pe care persoanele interesate înțeleg să le formuleze în legătură cu întrebările adresate de instanțele statelor membre ale Uniunii. Faza urmărește să permită Curții să aprofundeze cunoașterea cauzei prin eventuala audiere a acestor părți sau persoane interesate în cadrul unei ședințe de audiere a pledoariilor și, dacă este cazul, prin audierea concluziilor avocatului general.

2. Reprezentarea părților în fața Curții. Părțile din procedura aflată pe rolul Curții trebuie să fie obligatoriu reprezentate de o persoană autorizată în mod corespunzător în acest scop. De obicei sunt reprezentate de un avocat care are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE.

3. Cheltuielile cu procedura în fața Curții și asistența judiciară. Procedura în fața Curții este gratuită, acesteia nefiindu-i datorată nicio taxă pentru introducerea unei acțiuni sau pentru depunerea unui act de procedură.

4. Protecția datelor cu caracter personal. Curtea examinează de regulă cauzele preliminare în formă anonimizată. Această abordare implică în practică faptul că, cu excepția unor împrejurări particulare, Curtea procedează la ocultarea numelui și a prenumelui persoanelor fizice menționate în cererea de decizie preliminară și, dacă este cazul, a altor elemente susceptibile să permită reidentificarea acestora în cazul în care această operațiune nu a fost efectuată de instanța de trimitere înainte de transmiterea cererii sale.

II. Faza scrisă

1. Faza scrisă a procedurii în trimiterile preliminare. Dată fiind natura necontencioasă a procedurii în materie preliminară, depunerea de observații scrise de către persoanele interesate nu este supusă niciunui formalism particular. Atunci când o cerere de decizie preliminară le este notificată de Curte, persoanele interesate pot astfel să prezinte, dacă doresc, un memoriu în care să își expună punctul de vedere cu privire la cererea formulată de instanța de trimitere.

2. Faza scrisă a procedurii în acțiunile directe. Instrucțiunile cuprind prevederi cu referire la cererea introductivă (care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu o expunere sumară a motivelor invocate); memoriul în apărare (care trebuie să fie depus în termen de două luni de la notificare); replica și duplica (prin care reclamantul și pârâtul își pot completa argumentația); cererea de procedură accelerată și cererile de suspendare a executării sau de măsuri provizorii.

3. Faza scrisă a procedurii în recursuri. Sunt stipulate prevederi referitoare la cererea de recurs (care trebuie să fie îndreptat împotriva deciziei prin care Tribunalul s-a pronunțat asupra acțiunii formulate împotriva unui act al unei instituții, al unui organ, al unui oficiu sau al unei agenții a Uniunii); memoriul în răspuns; recursul incident (dacă, atunci când îi este notificat recursul, o parte din cauza relevantă care s-a aflat pe rolul Tribunalului dorește să conteste decizia acestuia din urmă cu privire la un aspect care nu a fost evocat în cererea de recurs, acea parte trebuie să formuleze un recurs incident împotriva deciziei Tribunalului); memoriul în răspuns la recursul incident; memoriile în replică și în duplică etc.

4. Intervenția în acțiunile directe și în recursuri. Se formulează instrucțiuni cu privire la cerera de intervenție (statele membre și instituțiile Uniunii, pe de o parte, statele terțe părți la Acordul privind SEE, Autoritatea de Supraveghere a AELS, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și orice altă persoană fizică sau juridică, pe de altă parte, pot interveni în litigiile supuse Curții pentru a susține, în tot sau în parte, concluziile uneia dintre părți); memoriul în intervenție; observațiile cu privire la memoriul în intervenție; excluderea intervenției în materia trimiterilor preliminare etc.

5. Forma și structura actelor de procedură. Instrucțiunile prevăd condițiile de formă ce urmează a fi respectate la depunerea memoriilor și observațiilor. Pe lângă aceste cerințe de formă, actele de procedură depuse în fața Curții trebuie să fie redactate în așa fel încât să fie posibil să se înțeleagă structura și conținutul lor încă de la primele pagini. Acte reprezintă baza de studiu al dosarului de către Curte și că trebuie, în general, să fie traduse de Curte sau de instituția de la care emană. Prin urmare, în interesul unei bune desfășurări a procedurii, precum și în interesul părților înseși, memoriile sau observațiile scrise trebuie redactate într-un limbaj simplu și precis, fără să se recurgă la termeni tehnici proprii unui sistem juridic național. Repetițiile trebuie evitate, iar frazele scurte trebuie să fie, pe cât posibil, preferate frazelor lungi și complexe, însoțite de incidente și de subordonate.

6. Depunerea și transmiterea actelor de procedură. Numai actele expres prevăzute de normele de procedură pot fi depuse la grefă. Modul de depunere recomandat de Curte este depunerea efectuată prin intermediul aplicației e-Curia.

III. Faza orală

Faza orală a procedurii cuprinde în esență două etape distincte: audierea părților sau a persoanelor interesate și prezentarea concluziilor avocatului general. Curtea poate totuși decide, în cazul în care consideră că respectiva cauză nu pune o problemă nouă de drept, ca aceasta să fie judecată fără concluziile avocatului general.

Deși desfășurarea unei ședințe poate varia în funcție de circumstanțele proprii fiecărei cauze, o ședință în fața Curții cuprinde, ca regulă generală, trei părți distincte: pledoariile propriu-zise, întrebările membrilor Curții și replicile.

1. Prima fază a ședinței: pledoariile. Ședința începe în mod obișnuit cu pledoariile părților sau ale persoanelor interesate. Timpul de susținere a pledoariei este stabilit de președintele completului de judecată, după consultarea judecătorului raportor și, dacă este cazul, a avocatului general însărcinat cu cauza. În principiu, acest timp de susținere a pledoariei este stabilit la 15 minute, indiferent de completul de judecată în fața căruia este trimisă cauza, această durată putând totuși să fie prelungită sau scurtată în funcție de natura sau de complexitatea deosebită a cauzei, de numărul și de statutul procedural al participanților la ședință, precum și de eventualele măsuri de organizare a procedurii.

Fără a aduce atingere posibilității statelor membre de a-și utiliza propria limbă oficială atunci când participă la o ședință de audiere a pledoariilor și nici posibilității statelor terțe de a utiliza una dintre limbile menționate la articolul 36 din Regulamentul de procedură atunci când participă la o procedură preliminară sau intervin într-un litigiu pendinte în fața Curții, celelalte părți din procedură sunt ținute să pledeze în limba de procedură.

2. A doua fază a ședinței: întrebările membrilor Curții. Pe lângă întrebările care pot fi adresate de membrii Curții înainte sau în cursul pledoariilor, pledanții pot fi invitați, la sfârșitul acestor pledoarii, să răspundă la întrebări suplimentare ale membrilor Curții. Aceste întrebări au ca obiect completarea cunoașterii dosarului de către aceștia din urmă și permit pledanților să clarifice sau să aprofundeze anumite aspecte care, după caz, mai necesită precizări suplimentare.

3. A treia fază a ședinței: replicile. La capătul dezbaterilor, reprezentanții părților sau ai persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din Statut au, în sfârșit, posibilitatea de a replica pe scurt, în cazul în care consideră necesar.

* Prezentele instrucțiuni practice abrogă și înlocuiesc Instrucțiunile practice pentru părți, referitoare la cauzele cu care este sesizată Curtea, din 25 noiembrie 2013.

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro