Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Actele emise de către Inginer (/Supervizor) în contractele de tip FIDIC. Natura juridică și aspecte de drept procesual
18.02.2020 | Alina LEFTER, Raluca-Daniela NIȚĂ

JURIDICE - In Law We Trust
Alina Lefter

Alina Lefter

Raluca-Daniela Niță

Raluca-Daniela Niță

Implementarea contractului de tip FIDIC in dreptul romanesc, dar mai ales interpretarea si aplicarea clauzelor acestui contract pare o istorie fara sfarsit. Diversele Ordine de Ministru, Hotarari de Guvern si acte administrative cu caracter normativ care s-au succedat in timp au implementat diverse variatiuni de contracte, fiecare incercand sa rezolve probleme punctuale, dar fara a rezolva aspectele fundamentale care privesc compatibilitatea acestui tip de contract cu normele din dreptul administrativ si nici cu legile speciale care guverneaza domeniul achizitiilor publice.

Jurisprudenta, la randul ei, este contradictorie si, in cea mai mare parte, centrata pe aspectele legate de competenta generala a instantelor de judecata versus jurisdictia privata a arbitrajului. Normele care reglementeaza contractul de tip FIDIC nu sunt armonizate cu normele din dreptul public, iar jurisprudenta, in mare masura arbitrala, mixeaza normele din dreptul comun cu cele din dreptul administrativ fara a se observa prioritatea celor din dreptul administrativ si fara a se analiza aspectele legate de compatibilitate.

Acest articol abordeaza punctual problema naturii juridice a actelor emise de catre Inginer in executarea unui contract de achizitie publica incheiat sub imperiul OUG 34/2016 si HG 1405/2010, dar si modul in care un tribunal arbitral poate examina actele Inginerului in raport de sub-clauza 20.6 si de prevederile Legii 554/2004.

Analiza este relationata la un contract de lucrari publice de tip FIDIC Rosu in care Beneficiar este o autoritate publica si in realizarea acestui demers de interpretare au fost avute in vedere si aspecte de practica, respectiv dezlegari date de catre tribunalul arbitral cu privire la problemele de drept ce vor fi abordate.

Apreciem ca aspectele dezbatute sunt de actualitate si in raport de noile reglementari intrucat logica sub-clauzei 20.6 din HG 1405/2010 se regaseste implementata si in cuprinsul HG nr 1/2018, in cadrul clauzei 70.

Problema de drept – natura juridica a hotararilor Inginerului de solutionare a revendicarilor Antreprenorului in contractele de achizitie publica cu Beneficiar Autoritate publica

Problema de drept care urmeaza a fi lamurita principial este cea relativa la natura actelor emise de catre Beneficiar prin Inginer in executarea Contractului de achizitie publica de lucrari, Contract in care Beneficiarul este o autoritate publica in sensul dispozitiilor Legii 554/2004 a contenciosului administrativ.

Contractul de achizitie publica este asimilat actului administrativ si, in consecinta, in interpretarea si aplicarea prevederilor acestui contract trebuie avute in vedere dispozitiile Legii 554/2004 si dispozitiile legilor speciale care guverneaza achizitiile publice, acte normative apartinand dreptului public si, numai in masura in care sunt compatibile cu raporturile de drept administrativ, vor fi avute in vedere prevederile dreptului comun, respectiv Codul Civil.

Contractul administrativ este definit doctrinar, ca fiind un acord de vointa dintre o autoritate publica aflata pe o pozitie de superioritate juridica, pe de o parte, si alte subiecte de drept, pe de alta parte prin care se urmareste satisfacerea unui interes general prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui bun public, supus unui regim de putere publica[1].

Din aceasta definitie, se desprind urmatoarele trasaturi ale contractului administrativ:
a. Este o conventie, deci un acord de vointa incheiat intre mai multe parti;
b. Una dintre partile contractului este un subiect determinat, respectiv un organ care actioneaza in realizarea puterii publice, un organ administrativ sau alt subiect de drept autorizat de un organ administrativ[2].
c. Spre deosebire de contractul civil, unde partile se afla pe pozitie de egalitate juridica, in cazul contractului administrativ, partile nu se bucura de aceasta egalitate, una dintre ele, si anume subiectul determinat, are o pozitie de superioritate fata de celalalt subiect al contractului.
d. Obiectul contractului este determinat urmarind satisfacerea unui interes general si putand imbraca diverse forme: efectuarea unei lucrari publice, satisfacerea unui serviciu public etc.
e. Clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe cale conventionala, respectiv, partea conventionala este cea care face obiectul negocierii dintre autoritatea publica si subiectul de drept privat, in timp ce partea reglementara este aceea parte care este exprimata prin caietul de sarcini si care este un veritabil act administrativ. Partea reglementara este guvernata exclusiv de un regim juridic de drept public[3].
f. Pozitia de superioritate a autoritatii publice determina posibilitatea ca acesta sa modifice sau sa rezilieze unilateral contractului in cazurile si conditiile prevazute de lege.
g. Guvernarea contractului de un regim de putere publica;
h. Forma scrisa a contractului administrativ.

Considerand definitia doctrinara a contractului administrativ si trasaturile acestuia, rezulta ca, in masura in care o actiune este intemeiata pe clauzele si sub-clauzele contractuale care fac parte din partea reglementara a unui contract de lucrari publice, respectiv acea vointa a autoritatii publice care a fost impusa prin Caietul de Sarcini, aceste clauze si sub-clauze sunt guvernate de un regim juridic de drept public si nu de drept comun.

Cu referire la trasaturile actului administrativ din punct de vedere al naturii organului de la care emana, doctrina distinge intre actul administrativ tipic respectiv cel care este emis de autoritatea publica si actul emis prin delegatie, adica de catre alt subiect de drept autorizat de catre autoritatea publica, subiect de drept caruia i-au fost transferate anumite prerogative in scopul realizarii unor servicii publice[4].

In cadrul contractelor de lucrari de tip FIDIC, Beneficiarul, Autoritate publica, transfera din prerogativele sale catre o alta persoana juridica (Inginerul) selectata la randul ei in baza unui contract de achizitie publica (actul de autorizare).

Prerogativele transferate, care prezinta relevanta in analiza, sunt cele cuprinse in partea reglementara a contractului de achizitie publica de lucrari relative la:
– Autoritatea Inginerului de a emite hotarari prin care stabileste costurile cuvenite Antreprenorului in cazul extinderii duratei de executie, urmare a revendicarilor Antreprenorului;
– Autoritatea Inginerului de a emite certificate de plata prin care certifica pretul datorat de catre Beneficiar pentru lucrarile executate de Antreprenor si/sau costurile determinate prin hotararile Inginerului;
– Autoritatea Inginerului de a emite/stabili preturi pentru lucrarile din listele de cantitati;
– Autoritatea Inginerului de a emite instructiuni obligatorii cu privire la executarea lucrarii de catre Antreprenor.

Actele emise de catre Inginer, in conformitate cu partea reglementara, sunt acte administrative emise prin delegatie, supuse regimului de drept public.

Inginerul este persoana desemnata de catre Beneficiar pentru a actiona in scopurile Contractului si care face parte din personalul Beneficiarului (Sub-clauza 1.1.2.4[5] si 1.1.2.6[6]). De asemenea, Inginerul, conform Contractului se considera ca actioneaza in numele Beneficiarului de fiecare data cand isi indeplineste indatoririle sau isi exercita autoritatea (Sub-clauza 3.1[7]).

Din prevederile contractuale evocate, rezulta ca Inginerul este mandatarul Beneficiarului si, prin urmare, actele sale reprezentate de hotarari si certificate de plata sunt actele Beneficiarului insusi. Aceste acte juridice (hotarari, certificate, instructiuni) sunt reglementate de clauze contractuale care au fost stabilite pe cale reglementara, prin lege, vointa autoritatii fiind exprimata prin Caietul de Sarcini, veritabil act administrativ pe care s-a grefat contractul de achizitie publica, la randul sau act administrativ.

Hotararile si certificatele de plata obligatorii pentru Partile Contractului si pe care Inginerul le-a emis in numele Beneficiarului pentru indeplinirea scopului Contractului sunt acte administrative atipice, respectiv acte emise prin delegatie, de catre o entitate careia i-au fost transferate de catre autoritatea publica anumite prerogative prin actul de autorizare. Actul de autorizare se concretizeaza, la randul sau, intr-un un contract de achizitie publica de servicii, Beneficiarul fiind cel care selecteaza, urmare a unei proceduri de licitatie publica, un Inginer caruia ii transfera anumite prerogative care ii revin potrivit contractului de lucrari publice.

In concluzie, atat actele emise de catre Beneficiarul Autoritate publica in executarea Contractului, cat si cele emise prin delegatie, de catre Inginer, intemeiate pe partea reglementara a Contractului, sunt acte administrative carora le sunt aplicabile prevederile dreptului public si, numai in masura in care sunt compatibile cu raporturile de drept administrativ, se vor aplica prevederile dreptului comun.

I. Problema de drept – anularea hotararilor Inginerului poate fi invocata ca aparare de fond (exceptie de drept substantial) conform normelor din dreptul comun sau ca pretentie proprie, prin actiune sau cerere reconventionala, conform normelor din dreptul public.

Ceea ce trebuie lamurit este daca Beneficiarul autoritate publica poate obtine respingerea unei actiuni formulate de catre Antreprenor ca efect al invocarii pe cale de exceptie de drept substantial a nulitatii / anularii hotararilor pronuntate de catre Inginer, hotarari prin care au fost solutionate revendicarile Antreprenorului.

Din punct de vedere practic, existenta unui regim incert al posibilitatii invocarii sine die a nulitatii hotararilor emise de Antreprenor poate conduce la urmatoarea situatie profund inechitabila:

i. Prin hotarare a Inginerului, Beneficiarul este obligat la plata unor sume de bani catre Antreprenor;

ii. Hotararea inginerului este mentinuta (confirmata) prin hotararea Comisiei de Solutionare a Disputelor (CSD);

iii. Beneficiarul refuza plata sumelor la care este obligat prin hotararea Inginerului mentinuta de CSD, inclusiv in considerarea existentei unei practici judiciare neunitare asupra problemei posibilitatii de a pune in executare o astfel de decizie[8];

iv. In ipoteza in care este solicitata obligarea Beneficiarului la plata sumelor stabilite prin hotarare a Inginerului si certificate ulterior la plata de catre Inginer, Beneficiarul invoca, in mod convenabil pe cale de exceptie, nulitatea hotararilor inginerului.

Intr-o speta solutionata de catre tribunalul arbitral, Beneficiarul a solicitat prin concluziile scrise revizuirea si anularea unor Hotarari ale Inginerului prin care au fost stabilite costurile solicitate prin cererea de arbitraj, precum si anularea certificatelor interimare de plata prin care au fost certificate aceste costuri.

S-a invocat faptul ca aceste solicitari ale Beneficiarului reprezinta pretentii proprii care pot fi valorificate numai pe calea cererii reconventionale si in consecinta Beneficiarul este decazut din dreptul de a formula cerere reconventionala, in conformitate cu art. 209 alin (4) din Codul de procedura civila.

Tribunalul Arbitral a retinut urmatoarele: „[…] apreciaza ca precizarea formulata de catre reprezentantul Paratei este suficienta in a determina intentia reala a Paratei de a se apara pe fondul cauzei si nu de a formula, prin actul de procedura intitulat concluzii scrise, pretentii proprii cu privire la revizuirea sau anularea hotararilor Inginerului […]”. Astfel, Tribunalul Arbitral a constatat ca a ramas fara obiect exceptia decaderii invocata de catre Antreprenor si a considerat intemeiata apararea de fond relativa la anularea hotararilor Inginerului si a procedat la anularea in parte a acestor hotarari in temeiul sub-clauzei 20.6., respingand in parte actiunea Antreprenorului.

Conform prevederilor art. 1 alin 6 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, anularea actelor administrative emise de catre o autoritate publica se poate solicita numai pe cale de actiune in termen de 1 an de la data emiterii actului, astfel:
a. Revocare in cazul in care actul nu a intrat in circuitul civil;
b. Anulare in cazul in care actul a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice.

Termenul de 1 an a fost calificat in jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca fiind un termen de decadere de ordine publica. In consecinta, neexercitarea dreptului de a solicita revocarea / anularea actului de catre autoritatea publica emitenta inlauntrul termenului de 1 an de la data emiterii actului determina, conform prevederilor art. 2545 alin. 2 Cod Civil, pierderea dreptului subiectiv.

In raport de prevederile imperative ale normei legale cuprinse in art. 1 alin. 6 si in raport de prevederile art. 28 alin. 1 din Legea 554/2004, rezulta ca anularea unui act administrativ individual poate fi solicitata de catre autoritatea emitenta, Beneficiar intr-un contract de achizitie publica, numai pe cale de actiune si nu poate fi invocata pe cale de exceptie de drept substantial.

Interpretarea potrivit careia autoritatea emitenta a unui act administrativ individual poate sa invoce nulitatea actului pe calea unei aparari de fond (exceptie de drept substantial) incalca flagrant principiul general al stabilitatii si sigurantei civile si creeaza un regim discriminatoriu pentru celelalte subiecte de drept. Aceasta interpretare creeaza in mod clar un regim de favoare pentru autoritatea emitenta a actului administrativ intrucat, pe cale unei aparari de fond, poate obtine oricand anularea actului administrativ emis, act pe care nu l-a revocat sau anulat in termenele si conditiile prevazute de legea organica.

Din interpretarea sistematica a normelor imperative cuprinse in Legea 554/5004, pe de o parte si a prevederilor legilor speciale care guverneaza achizitiile publice, pe de alta parte, rezulta fara dubiu faptul ca intentia legiuitorului, in acest domeniu al dreptului public, nu a fost aceea de a acorda un drept imprescriptibil autoritatilor publice emitente de a invoca / solicita nulitatea propriilor acte administrative individuale emise in executarea contractului de achizitie publica. Daca legiuitorul ar fi avut aceasta intentie, atunci intentia sa ar fi fost materializata printr-o reglementare expresa cuprinsa intr-o lege organica si nu intr-o sub-clauza a unui contract.

Pe de alta parte, nu se poate retine o completare a normelor din Legea 554/2004 cu normele din dreptul comun care reglementeaza posibilitatea invocarii nulitatii actului juridic civil, atat pe cale de actiune cat si pe cale de exceptie, intrucat in acest caz s-ar ajunge la situatia in care norma imperativa speciala cuprinsa in art. 1 alin 6 din Legea 554/2004 ar fi complet anihilata (inlaturata de la aplicare) si s-ar incalca principiul potrivit caruia norma speciala deroga de la norma generala.

Normele din dreptul comun care reglementeaza regimul juridic al nulitatii actelor juridice civile sub aspectul tipurilor de nulitate si modului in care poate fi invocata aceasta sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte. Prin urmare, nici din acest punct de vedere nu se poate sustine teoria potrivit careia autoritatea publica emitent a actului administrativ poate invoca nulitatea acestuia pe cale de aparare, in conformitate cu prevederile din dreptul comun (Codul Civil).

Consideratiile juridice evocate conduc la urmatoarele concluzii:

Beneficiarul Autoritate publica nu poate solicita/ invoca anularea propriilor acte administrative reprezentate de hotarari si certificate de plata ca aparare de fond (exceptie de drept substantial) in conformitate cu prevederile Codului Civil si subclauzei 20.6 din Conditiile de contract FIDIC;

Beneficiarul Autoritate publica, poate solicita anularea propriilor acte administrative reprezentate de hotarari si certificate de plata numai pe cale de actiune sau cerere reconventionala, dupa caz, inlauntrul termenului de decadere de 1 an de la data emiterii;

Numai in masura in care tribunalul arbitral este investit cu o actiune sau cerere reconventionala se poate pronunta in temeiul sub-clauzei 20.6 cu privire la anularea / revizuirea hotararilor certificatelor de plata emise de catre Inginer.

O concluzie contrara concluziilor anterioare ar incalca urmatoarele dispozitii legale imperative:

– Art. 1 alin 6 si art. 28 alin 1 din Legea 554/2004 – Beneficiarul nu poate sa obtina anularea propriilor acte pe calea unei aparari de fond (exceptie de drept substantial) in conformitate cu prevederile din dreptul comun (Codul Civil) intrucat se anihileaza complet prevederile art. 1 alin 6 din Legea 554/2004;

a. Art. 11 din Codul Civil – prin Sub-clauza 20.6 nu se poate deroga de la prevederile imperative ale Legii 554/2004 si de la bunele moravuri prin consacrarea pe cale conventionala a unui drept de anulare / revizuire imprescriptibil cu privire la actele administrative emise de catre o autoritate publica, Beneficiar intr-un contract de achizitie publica;

b. Art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Principiul sigurantei circuitului civil – nu se poate institui conventional posibilitatea de a se anula, fara o limita de timp, hotararile si certificatele de plata emise de catre Inginer in executarea unui contract de achizitie publica, acte al caror regim juridic este guvernat prin lege organica;

c. Principiul neinvocarii propriei culpe ca temei de anulare a actului emis – Beneficiarul nu poate invoca propria culpa pe calea exceptiei de drept substantial, intrucat Inginerul face parte din personalul Beneficiarului caruia i-au fost delegate de catre Beneficiar, prin clauze reglementare, prerogative in scopul indeplinirii contractului;

d. Principiul increderii legitime a Antreprenorului in caracterul obligatoriu al hotararilor si certificatelor interimare de plata emise de catre Inginer– nu pot fi anulate pe calea unei aparari de fond hotarari si certificate care nu au fost invalidate in termenele legale pe niciuna din caile legale sau contractuale si care au nascut obligatii bugetare in sarcina Antreprenorului;

e. Normele morale – nu se poate crea un regim de favoare Beneficiarului Autoritate publica care poate sta in pasivitate multi ani de la data emiterii actelor si ulterior, pe calea ocolita a apararilor de fond obtine anularea propriilor acte.

II. Problema de drept – sub-clauza 20.6 nu instituie un drept imprescriptibil in favoarea Beneficiarului Autoritate publica de a solicita anularea hotararilor Inginerului.

Ceea ce trebuie lamurit este daca in cazul contractelor de lucrari de tip FIDIC, prin sub-clauza 20.6 s-a dat dreptul Beneficiarului Autoritate publica de a invoca oricand nulitatea / revizuirea propriilor acte emise direct sau prin intermediul Inginerului, adica daca dreptul Beneficiarului Autoritate publica a devenit imprescriptibil ca rezultat al unei sub-clauze reglementare.

Printr-o hotarare arbitrala, Tribunalul Arbitral a apreciat ca poate purcede la a anularea hotararilor Inginerului in temeiul Sub-clauzei 20.6, chiar daca s-a implinit termenul de un an de la data emiterii acestor acte de catre Inginer si chiar daca acesta nu a fost investit cu o cerere reconventionala. Potrivit acestei Sub-clauze „arbitrul (arbitrii) va (vor) avea autoritatea deplina de a deschide, analiza si revizui orice certificat, stabilire a modului de solutionare, instructiune, opinie sau evaluare facuta de Inginer si orice decizie a CAD, relevante in privinta disputei”.

Aceasta dezlegare jurisprudentiala apare ca fiind contrara dispozitiilor art. 11 din Codul Civil, dispozitii potrivit carora nu se poate deroga prin conventii de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri. Conceptul de ordine publica nu este definit de lege, insa se poate vorbi de o definitie doctrinara a acestuia, in sensul in care ordinea publica vizeaza acele legi care asigura respectarea drepturilor fundamentale si principiului securitatii juridice si increderii legitime.

Atat prin legile speciale care guverneaza achizitiile publice, cat si prin Legea 554/2004 (legea generala) sunt reglementate termene speciale in care se poate invoca nulitatea contractului de achizitie publica si anularea actelor administrative emise de catre autoritatea publica in procedura de achizitie publica a unui contract de lucrari publice, dar si in executarea contractului de achizitie publica. Existenta acestor termene legale de decadere este motivata pe necesitatea respectarii principiului securitatii juridice si protectiei increderii legitime.

Potrivit unei jurisprudente constante a Curtii de Justitie a Uniunii Europene: „principiile securitatii si protectiei increderii legitime trebuie sa fie respectate de institutiile Uniunii Europene dar si de statele membre in exercitarea competentelor care le sunt conferite prin directivele Uniunii (a se vedea in acest sens in special Hotararea Gemeente Leusden si Holin Groep, C487/01 si C7/02, EU:C:2004:263, punctul 57, Hotararea „Goed Wonen”, C376/02, EU:C:2005:251, punctul 32, precum si Hotararea Elmeka NE, C181/04-C183/04, EU:C:2006:563, punctul 31) ”[9].

De asemenea, CJUE a statuat ca acest principiu al securitatii juridice se impune „cu o rigoare deosebita atunci cand este vorba despre o reglementare care poate sa aiba consecinte financiare, pentru a permite persoanelor interesate sa cunoasca in mod exact intinderea obligatiilor pe care aceasta leo impune (Hotararea Irlanda/Comisia, 325/85, EU:C:1987:546, punctul 18)”.

Astfel, jurisprudenta europeana statueaza ca dreptul autoritatii privind anularea propriului act nu poate fi considerat imprescriptibil intrucat s-ar incalca principiile generale de drept, respectiv principiul securitatii juridice, principiul neinvocarii propriei culpe, dar si principiul increderii legitime a beneficiarului actului care a crezut in aparenta de legalitate a acestuia.

De asemenea, dreptul de anula, fara o limita de timp, hotararile si certificatele interimare de plata emise de catre Inginer si intrate in circuitul civil constituie o nesocotire flagranta a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

In dreptul intern, aceste principii sunt concretizate in dispozitiile art. 1 alin (6) din Legea 554/2004 potrivit careia anularea actelor emise de catre autoritatea publica poate fi solicitata in termen de un an de la data emiterii actului. Astfel printr-o lege organica a fost stabilit un termen de decadere pentru exercitarea dreptului autoritatii publice de a solicita / invoca anularea propriilor acte.

Interpretarea este sustinuta si de jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cu titlu de exemplu, prin Decizia 3070/2006, s-au retinut urmatoarele: „Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca in mod judicios instanta de fond a retinut incidenta in cauza a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea 554/2004 si a concluzionat in sensul ca actiunea formulata la data de 14 decembrie 2005 pentru constatarea nulitatii absolute a unui ordin ministerial emis la 25 noiembrie 2004 este tardiva. O astfel de interpretare este concordanta si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a considerat ca prin neimpunerea unui termen inauntrul caruia sa poata fi exercitata o actiune se incalca principiul securitatii raporturilor juridice (cauza Brumarescu contra Romaniei).

In concluzie, dreptul subiectiv al autoritatii publice, Beneficiar intr-un contract de achizitie publica de lucrari, nu poate subzista nelimitat in timp ca rezultat al aplicarii sub-clauzei 20.6. si in consecinta arbitrii pot purcede la analiza sau revizuirea hotararilor si certificatelor de plata emise de catre Inginer in temeiul sub-clauzei 20.6 numai in cazul in care sunt legal investiti prin actiune sau cerere reconventionala inlauntrul termenului legal de 1 an de la data emiterii acestora.

III. Modul de invocare de catre parat a exceptiilor de drept substantial (aparari de fond) relative la nulitatea hotararilor Inginerului.

Intr-o speta, Tribunalul Arbitral a concluzionat ca: „[…] aceasta exceptie de nulitate nu este o exceptie procesuala ci o aparare de fond intrucat nu vizeaza un act de procedura ci acte de drept substantial […]”. Mai mult, Tribunalul Arbitral a concluzionat ca „Singura diferenta intre invocarea nulitatii pe cale de aparare si invocarea acesteia pe calea cererii reconventionale se manifesta sub aspectul pronuntarii in dispozitiv.” In consecinta Tribunalul Arbitral a concluzionat ca nulitatea hotararilor Inginerului poate fi invocata direct prin concluziile scrise, intrucat este o aparare de fond.

Nu impartasim aceasta dezlegare jurisprudentiala intrucat cererea de arbitrare si intampinarea sunt actele de procedura care determina obiectul si limitele procesului si, in consecinta, in raport de obiectul si limitele stabilite prin actele de procedura enuntate se pot solicita, incuviinta si administra probe de catre partile unui litigiu.

Daca se admite totusi ca in materia contractelor de achizitie publica, autoritatile publice au dreptul de a invoca, in temeiul sub-clauzelor reglementare, ca aparare de fond, nulitatea propriilor acte care au intrat in circuitul civil, atunci aceasta exceptie de drept substantial / aparare trebuie formulata prin intampinare. Exceptia trebuie pusa in discutia partilor cu respectarea dreptului la aparare dandu-se posibilitatea sa se administreze probe cu privire la cauzele de nulitate si posibile confirmari tacite ale acestor acte.

Cu titlu de exemplu, in cazul in care nu s-a invocat o cauza de nulitate si nu este posibila determinarea naturii acesteia, Codul Civil instituie prezumtia unei nulitati relative susceptibile de confirmare. Astfel, Antreprenorul impotriva careia se invoca exceptia de nulitate relativa poate sa invoce confirmari tacite ale hotararilor Inginerului concretizate fara a se limita la:
– Nerevocarea actelor de catre Beneficiar inainte ca acestea sa intre in circuitul civil conform mecanismelor contractuale stabilite prin clauze reglementare;
– Neformularea de catre Beneficiar a actiunii in anulare inlauntrul termenului de 1 an de la data emiterii hotararii;
– Neformularea cererii de revizuire a hotararilor Inginerului in fata Comisiei de Solutionare a Disputelor conform mecanismului contractual, cu respectarea termenelor de decadere stabilite prin norme imperative in legislatia speciala de drept public.
– Emiterea certificatelor de plata pentru sumele determinate prin hotarari de catre Inginer.

Orice cauza, inclusiv cele supuse jurisdictiei private a arbitrajului trebuie examinata in lumina art. 6 para. 1 dinConventia Europeana a Drepturilor Omului care inglobeaza principiul egalitatii armelor si dreptul fundamental la caracterul de contradictorialitate al procedurii. Or, aceasta din urma implica in parte facultatea de a lua cunostinta de apararile formulate si de a le discuta in contradictoriu (Hotararea 23.07.1993 – Plenul CEDO).

Egalitatea armelor, element inerent al unui proces echitabil implica obligatia de a oferi fiecarei parti o posibilitate rezonabila de a-si prezenta cauza in conditii care sa nu o plaseze in situatii de dezavantaj in comparatie cu adversarul sau (Hotararea din 19.12.1994 – Camera Curtii Europene a Drepturilor Omului cauza: Strau si Stratis Andretis c Grecia).

De asemenea, Curtea Constitutionala, prin decizia din 16.04.2002 publicata in M. Of 370/31.05.2002, analizand scopul intampinarii, a statuat ca prin intampinare reclamantul este pus in situatia de a cunoaste apararea si dovezile pe care se sprijina paratul inlaturandu-se astfel surpriza si realizandu-se egalitatea in ceea ce priveste pozitia procesuala a partilor.

In concluzie, exceptia de nulitate a hotararilor inginerului trebuie sa fie formulata prin intampinare, acesta fiind actul de procedura care impreuna cu cererea de chemare in judecata fixeaza cadrul procesual si asigura respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil reglementate de art. 8, 9, 13 si 14 din Codul de Procedura Civila, principii deopotriva aplicabile si jurisdictiilor private.


[1] Drept Administrativ – Vigina Verdinas, editia VIII-a, pagina 138.
[2] Decizia ICCJ 14/18.02.2008 publicata in M.Of. 853/18.12.2008.
[3] Drept Administrativ – Vigina Verdinas, editia VIII-a, pagina 139.
[4] Drept Administrativ – Vigina Verdinas, editia VIII-a, pagina 97.
[5] Sub-clauza 1.1.2.4 “Inginer inseamna persoana desemnata de catre Beneficiar sa actioneze ca Inginer in scopurile Contractului si care este nominalizata in Anexa la Oferta, sau alta persoana desemnata uneori de catre Beneficiar si notificata Antreprenorului, potrivit Sub-Clauzei 3.4 [Inlocuirea Inginerului].”
[6] Sub-clauza 1.1.2.6 “Personalul Beneficiarului inseamna Inginerul, asistentii la care face referire in Sub-clauza 3.2 [Delegarea de catre Inginer] si tot restul personalului, forta de munca si alti angajati ai Inginerului sau ai Beneficiarului si orice alt personal notificat Antreprenorului, de catre Beneficiar sau Inginer, ca Personal al Beneficiarului.”
[7] Sub-clauza 3.1 Responsabilitatile si autoritatea Inginerului.
Beneficiarul va numi un Inginer care va indeplini indatoririle care ii revin potrivit prevederilor Contractului.
Inginerul nu are autoritatea de a amenda Contractul.
Inginerul va exercita autoritatea atribuita Inginerului conform celor specificate in, sau care rezulta in mod necesar din, Contract.
Daca, pentru anumite atributii, Inginerul trebuie sa obtina aprobarea Beneficiarului inainte de a-si exercita autoritatea, aceste cerinte vor fi specificate in Conditiile Speciale. Beneficiarul se obliga sa nu impuna alte constrangeri asupra autoritatii Inginerului, cu exceptia celor convenite cu Antreprenorul.
Totusi, de fiecare data cand Inginerul isi exercita o autoritate specifica pentru care este necesara aprobarea Beneficiarului, se va considera (pentru scopurile Contractului) ca aprobarea Beneficiarului a fost data.
Cu exceptia cazului in care se specificaa altfel in prezentele Conditii:
(a) de fiecare data cand isi indeplineste indatoririle sau isi exercita autoritatea, specificata in sau care rezulta in mod necesar din Contract, se va considera ca Inginerul actioneaza in numele Beneficiarului;
(b) Inginerul nu are autoritatea de a absolvi nicio Parte de orice indatoriti, obligatii sau raspunderi prevazute in Contract; si
(c) orice aprobare, verificare, certificat, consimtamant, examinare, inspectie, dispozitie, instiintare, propunere, solicitare, test sau alte actiuni similare ale Inginerului (inclusiv lista dezaprobarii) nu va absolvi Antreprenorul de nicio raspundere pe care acesta o are potrivit prevederilor Contractului, inclusiv raspunderea pentru erori, omisiuni, discrepante si neconformitati.
Beneficiarul va asigura, anterior inceperii oricaror activitati reglementate de prevederile urmatoarelor Sub-clauze ale prezentelor Conditii, aprobari exprese dupa cum urmeaza:
Sub-Clauza 10.1: aprobarea expresa a Beneficiarului este necesara inainte de emieterea Certificatului de Receptie la Terminarea Lucrarilor;
Sub-Clauza 11.9: aprobarea expresa a Beneficiarului este necesara inainte de emieterea Certificatului de Receptie Finala;
Sub-Clauza 13.1.: aprobarea expresa a Beneficiarului este necesara inainte de dispunerea sau aprobarea oricarei Modificari care ar face ca Pretul Contractului sa depaseasca Valoarea de Contract Acceptata sau orice valoare de contract convenita ulterior de Beneficiar si Antreprenor in cadrul unor acte aditionale la Contract.
[8] Chestiune tratata in numeroase articole de specialitate si a carei corecta solutionare nu pare pe deplin decantata in jurisprudenta nationala. Cu titlu de exemplu, problema este analizata pe larg, cu exemple de jurisprudenta contradictorie, in articolul „Consideratii privind posibilitatea de a pune in executare o decizie DAB obligatorie dar nedefinitiva, prin intermediul unei hotarari arbitrale provizorii sau partiale analizata din perspectiva dreptului procedural roman”, autori V. M. Ciobanu, C. Vasile, din data de 09.05.2014, disponibil pe www.juridice.ro.
[9] Hotararea C-183/14 Radu Florin Salomie,Nicolae Vasile Oltean impotriva Directiei Generale a Finantelor Publice Cluj.


Avocat Alina Lefter, Dragomir și Asociații
Avocat Raluca-Daniela Niță, Dragomir și Asociații


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.