Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti
MOLOMAN LAZAR & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

CEDO. Cînța împotriva României. Restricționarea contactului reclamantului cu fiica sa din cauza unei boli mintale. Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în completul de judecată
18.02.2020 | JURIDICE.ro

Marți, 18 februarie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Cînța împotriva României.

Prof. univ. dr. Iulia Motoc, judecătorul României la CEDO a fost membru în completul de judecată.

În Hotărârea de astăzi a Camerei a patra în cazul Cînța împotriva României (cererea nr. 3891/19), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu cinci voturi pentru două, că a existat o încălcare a articolului 14
(interzicerea discriminării) coroborat cu articolul 8 din Convenția Europeană.

Cazul se referea la restricții privind contactul reclamantului cu fiica sa. Curtea a constatat în special că deciziile interne de restricționare a contactului reclamantului s-au bazat parțial pe faptul că acesta avea o boală mintală. Instanțele au ordonat ca reclamantul să contacteze fiica doar de două ori pe săptămână în prezența fostei sale soțiii, cu care copilul urma să locuiască.

Cu toate acestea, instanțele nu au reușit să efectueze nicio evaluare semnificativă pentru a explica de ce sănătatea sa mintală ar trebui să fie un motiv pentru a reduce drepturile de contact, chiar dacă nu au existat dovezi care să demonstreze că nu poate avea grijă de fiica sa. De asemenea, instanțele nu au examinat în mod corespunzător acuzațiile potrivit cărora copilul nu poate fi sigur în prezența și grija reclamantului și nu au au arătat în ce fel au luat în considerare interesul superior al copilului și modalități alternative de contact.

Curtea a considerat că faptul că suferea de o boală mintală nu ar putea justifica, în sine, să-l trateze pe reclamant diferit față de alți părinți care doresc contact cu copiii lor. Drepturile de contact ale acestuia au fost restrânse după ce instanțele judecătorești au făcut o distincție bazată pe sănătatea sa mintală, pentru care nu au prezentat motive relevante și suficiente.

Reclamantul s-a plâns de un caz de discriminare prima facie, pe care statul pârât nu l-a putut respinge și astfel a existat o încălcare a articolului 14 coroborat cu articolul 8.

:: Hotărârea (în limba engleză)


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.