Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Declarația Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia audierilor în vederea învestirii Guvernului Orban 2. UPDATE: Poziția AMR, AJADO și UNJR
20.02.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 20 februarie 2020, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) au dat publicitatii urmatorul comunicat, potrivit hotnews.ro:

„Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu a facut, in fata Comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului Romaniei, o serie de afirmatii prin care a dezinformat opinia publica

Ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu, a facut, in fata Comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului Romaniei din data de 18.02.2020, cu ocazia audierii pentru un nou mandat de ministru al justitiei, o serie de afirmatii nereale si incomplete prin care a dezinformat si manipulat opinia publica cu privire la probleme ce privesc sistemului judiciar din Romania.

In vederea corectei informari a opiniei publice si a combaterii dezinformarii cauzate de ministrul Catalin Predoiu, pe probleme importante pentru statutul magistratilor si independenta justitiei din Romania, subscrisele asociatii – AMR, AJADO si UNJR –, aduc urmatoarele precizari fata de o parte din declaratiile nereale si manipulatorii ale ministrului.

1. Referitor la avizul Consiliului Superior al Magistraturii privind Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, ministrul Predoiu a declarat: “Va reamintesc ca, atunci cand s-a discutat proiectul de lege privind infiintarea SIIJ, Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ. Nu mai tarziu de acum doua zile, Consiliul Superior al Magistraturii a dat un comunicat, a emis un comunicat, prin care se pronunta din nou in defavoarea sectiei. Vorbim de CSM.”

Ambele afirmatii sunt false.

Prima afirmatie, ca SIIJ a primit aviz negativ din partea CSM, este rostogolita repetat in spatiul public si, in ciuda precizarilor contrare facute inclusiv de catre CSM, este in continuare reluata, de fiecare data, ca argument fals si manipulator pentru desfiintarea sectiei.

In fapt, avizul negativ al CSM l-a primit proiectul de lege initiat de ministrul Tudorel Toader, ce cuprindea infiintarea unei Directii de anchetare a magistratilor pe model DNA, cu procuror sef numit politic. Acest proiect a fost abandonat, iar arhitectura institutionala a SIIJ este fundamental diferita de proiectul avizat negativ de CSM, cuprinzand garantii de independenta, prin competenta Plenului CSM, consacrata de lege, in recrutarea numirea procurorilor in functii de executie si de conducere la SIIJ, astfel cum a retinut Curtea Constitutionala. De altfel, competenta Plenului CSM, in acest sens, a fost expres salutata de Comisia de la Venetia.

In ceea ce priveste pretinsul comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii prin care se sustine ca acesta s-ar fi pronuntat in defavoarea SIIJ, acesta pur si simplu nu exista. Daca ministrul Predoiu se refera la comunicatul Sectiei pentru Procurori a CSM din data de 17.02.2020, ii reamintim ca, potrivit legii, magistratii nu se limiteaza la procurori si nici Consiliul Superior al Magistraturii nu se confunda cu Sectia pentru Procurori, iar ministrul justitiei ar trebui sa cunoasca aceste realitati ale sistemului judiciar.

2. Ministrul Predoiu a sustinut si explicat declaratiile secretarului de stat Lidia Barac, potrivit careia “magistratii onesti nu au nevoie de SIIJ”, aratand ca: “pana la urma, un magistrat daca este onest nu are a fi preocupat de faptul ca exista anchete judiciare in ceea ce il priveste. Asta a fost sensul celor spuse de doamna Barac. (…) Mi se pare exagerat sa o puneti in cauza pe doamna Barac, daca am avea mai multi ca dansa in minister nu ar fi rau deloc.”

Daca ministrului Predoiu este de acord ca afirmatii de genul “un magistrat daca este onest nu are a fi preocupat de faptul ca exista anchete judiciare in ceea ce il priveste” sunt adevarate, lansandu-le fara rezerve, inseamna ca, pe acelasi rationament, pornind de la comunicatul Sectiei pentru procurori a CSM, prin care acestia isi exprima indignarea fata de citarea a doi membri CSM in calitate de martori la SIIJ, respectivii procurori nu ar fi “onesti”, din moment ce, in mod evident, sunt preocupati de o ancheta in curs si fac publica aceasta preocupare.

Revenind pe fond la afirmatia ministrului Predoiu, magistratii onesti nu s-au preocupat de “anchetele judiciare in ceea ce ii priveste” pana cand a iesit la iveala modul abuziv in care DNA a condus anchetele contra multor colegi onesti de-ai lor.

Magistratii onesti au realizat tarziu – cand o mare parte din rau, uneori iremediabil, era facut – ca alti magistrati onesti au fost anchetati pentru solutiile pronuntate, ca secretul deliberarii era incalcat de procurorii DNA, ca alti magistrati onesti au fost trimisi in judecata si suspendati din functie pentru fapte nedeterminate sau pentru fapte ce nu exista ori pentru hotararile date, ca alti magistrati onesti au fost interceptati de procurorii DNA in timpul si in legatura cu cauzele pe care le aveau de solutionat, ca alti magistrati onesti si-au dat demisia din functiile avute pentru anchete ce priveau fapte care nu existau, ca alti magistrati onesti au fost purtati in anchete penale, imaginea si cariera fiindu-le terfelite, pentru ca, apoi, instanta sa pronunte hotarari definitive de achitare.

Preocuparea magistratilor onesti pentru modul in care se deruleaza anchetele judiciare este mai mult decat legitima, iar Hotararea Plenului CSM 225/2020, prin care s-a adoptat raportul IJ privind Respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta DNA sau in legatura cu acestea, este plina de exemple concrete, punctuale, in acest sens, vizand anchete care au reprezentat presiuni la adresa judecatorilor si procurorilor.

Toate numerele de dosare indicate in hotararea CSM reprezinta situatii ale unor magistrati onesti, anchetati abuziv de catre DNA, iar a pretinde ca acestea practic nu exista, asa cum a facut-o secretarul de stat Lidia Barac, sustinuta de minstrul Predoiu, este o sfidare nu doar a acestor magistrati, la nivel uman, ci si o sfidarea a deminitatii profesiei, demonstrand dispretul Ministrului Predoiu pentru garantarea independentei magistratilor.

3. “Nimic din ceea ce priveste sanctiunile disciplinare aflate acolo in ordonanta nu e diferit de ceea ce e deja in lege”, “acele principii din ordonanta, repet, nu sunt cu nimic diferite de ceea ce exista deja in lege”, a sustinut ministrul Predoiu, cu referire la OUG 23/2020.

Si aceasta afirmatie este complet falsa, fiind surprinzatoare insistenta cu care ministrul Predoiu a repetat-o in cadrul audierilor.

In realitate, abaterea disciplinara instituita prin OUG 23/2020 este fundamental diferita de cea prevazuta in Legea 303/2004. Astfel, prin prevederea din Legea 303/2004 (art. 99 lit. h), este sanctionata fapta culpabila a unui judecator de a tergiversa judecata cauzelor, fapta constand in “nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile”.

De partea cealalta, abaterea disciplinara impotriva judecatorilor reglementata intempensiv si fara avize, prin OUG 23/2020, este mult mai stricta, fiind sanctionata simpla nerespectare a termenelor fixate de Guvern, independent de conduita judecatorului sau circumstantele cauzei.

O asemenea prevedere incalca fara precedent independenta judecatorului de caz, care nu mai are libertatea de a decide cu privire la necesitatea probatoriului sau masurile ce trebuie dispuse, trebuind sa se supuna obligatiilor impuse de Guvern prin ordonanta de urgenta.

Mai mult, Curtea Constitutionala a stabilit deja, prin Decizia 45/2018, ca instituirea, ca abatere disciplinare, a depasirii unor termene, fara a se avea in vedere conduita judecatorului, este neconstitutionala.

Fie Ministrul Justitiei Catalin Predoiu nu cunoaste jurisprudenta Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor, nici macar pe cea de data recenta, fie dezinformeaza intentionat opinia publica, promovand explicatii pe care le cunoaste ca fiind eronate. Indiferent de cauza, manipularea opiniei publice facuta de ministrul Predoiu este reprobabila.

4. “Am fost in sedinta de Guvern in fata unei decizii: fie sa incerc sa blochez cumva initiativa colegilor, provocata de motiunea de cenzura, dar in acelasi timp sa pierd pentru sistemul judiciar cateva zeci de locuri de judecatori si mai ales de grefieri, foarte important acest lucru”, a explicat ministrul Predoiu sustinerea OUG 23/2020.

Informatia oferita de ministrul Predoiu este, din nou, falsa deoarece prin OUG 23/2020 nu este suplimentata schema de personal cu NICIUN POST de judecator, iar posturile de grefier – “zecile” de posturi fiind in realitate 25 – urmeaza sa fie suplimentate prin Hotarare de Guvern. Mai mult, nu era nevoie de nicio ordonanta de urgenta pentru suplimentarea de posturi in instante, asa cum fals sustine ministrul Predoiu. Art. 134 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara prevede ca “numarul maxim de posturi pentru instante si parchete se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.

Ca atare, daca Guvernul dorea intr-adevar sa sustina efortul instantelor pentru a asigura o judecata cu celeritate a cauzelor in domeniul achizitiilor publice, putea suplimenta numarul de posturi atat pentru grefieri, cat si pentru judecatori prin Hotarare de Guvern, fara a avea nevoie de o ordonanta de urgenta.

5. Despre comunicatul asociatiilor AMR, UNJR, APR si AJADO privind refacerea raportului MCV, ministrul Predoiu a declarat: “In ceea ce priveste raportul MCV, fireste ca nu pot accepta ideea ca intr-un astfel de raport sunt date care nu corespund realitatii. Dar, de aici si pana la a trage o concluzie cu privire la o pozitie pe care trebuie sa o aiba un minister e o cale lunga. Pe calea aceasta lunga, asociatiile respective trebuie sa vina sa dovedeasca exact ce anume si din ce cauza a fost, ma rog, alterat, continutul raportului. (…) Eu invit asociatiile sa vina sa spuna ce institutie, in ce contributie, in ce loc a relatat altceva decat e situatia.”

Invitatia ministrului Predoiu adresata subscriselor asociatii de a dovedi erorile din raportul MCV arata dezinteresul ministrului fata de acuratetea raportului MCV si fata de ceea ce au sustinut punctual si argumentat asociatiile profesionale. Dezinteresul vine in contextul in care, pe data de 30 octombrie 2019, asociatiile profesionale care sunt acum “invitate” sa aduca dovezi, au publicat un comunicat de presa prin care au aratat in mod clar ca denunta public neadevarurile flagrante din continutul Raportului final si al Raportului tehnic al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), date publicitatii in 22.10.2019, neadevaruri care nu pot decat sa ii revolte pe magistrati, avocati, pe cetateni si pe toti cei care cunosc realitatile din justitia din Romania. Aceste neadevaruri au fost prezentate in mod efectiv, cu trimitere la paginile din rapoarte in care neadevarurile/erorile se regasesc si cu expunerea argumentelor precise ce sustin punctul de vedere al asociatiilor profesionale semnatare.

De asemenea, la 17 ianuarie 2020, AMR, UNJR, APR, AJADO au transmis ministrului justitiei, ca raspuns la solicitarea acestuia, o analiza a rapoartelor MCV publicate de Comisia Europeana pe data de 22.10.2019. In preambulul analizei, asociatiile profesionale au aratat ca rapoartele analizate cuprind erori sistematice si de o gravitate ce ar trebui sa aiba ca efect invalidarea acestora, fiind demonstrate punct cu punct aceste erori/neadevaruri, in cuprinsul documentului trimis ministrului justitiei.

Prin urmare, este absolut suprinzatoare invitatia pe care ne-o adreseaza ministrul Predoiu de a dovedi exact ce e “alterat” in continutul raportului, cata vreme exact acest lucru l-am facut inca din luna octombrie 2019.

In ceea ce priveste pretentia de a spune exact ce institutie a relatat “altceva decat e situatia”, aceasta solicitare este pur si simplu sfidatoare, dat fiind ca, inca din iunie 2019, am cerut Ministerului Justitiei sa ne comunice toate observatiile/comentariile/informatiile transmise Comisiei Europene, pentru a verifica acuratetea acestora, insa cererea a ramas fara raspuns.

Dar, pentru ca ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a ridicat problema cauzelor erorilor din rapoartele MCV, ii reiteram solicitarea de a face publice toate informatiile si documentele trimise de catre Ministerul Justitiei tuturor institutiilor si organismelor europene care au redactat rapoarte ce privesc sistemul judiciar in ultimii trei ani.

Subscrisele asociatii vor intreprinde toate demersurile necesare pentru a le solicita oficialilor europeni sa corecteze erorile din raportul MCV privind Romania, demers ce ar fi trebuit initiat sau macar sustinut de oficialitatile romane, inclusiv ministrul justitiei, Catalin Predoiu.”

***

Miercuri, 19 februarie 2020, Ministerul Justitiei a dat publicitatii declaratia Ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, cu ocazia audierilor in comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului in vederea investirii Guvernului Orban 2, potrivit unui comunicat.

Declaratia integrala:

„Doamnelor si domnilor,

In data de 30.10.2019, cu ocazia precedentelor audieri, am afirmat ca principiile pe care le voi urma in exercitarea mandatului sunt urmatoarele:
a. Prioritizarea actiunii ministeriale in functie de durata scurta a mandatului si urgentele aflate pe agenda ministerului;
b. Pacificarea sistemului judiciar;
c. Dialogul politic pentru a evita atacurile la justitie si subminarea acesteia;
d. Dialogul politic si cooperarea onesta, de partea ambelor parti, cu Comisia Europeana, statele membre ale UE si statele membre ale NATO; reluarea relatiei cu Comisia Europeana in cadrul MCV si consolidarea increderii reciproce cu obiectivul comun al ridicarii acestui mecanism la o data previzibila.

1. Bilantul mandatului incheiat

Iata, pe scurt, bilantul actiunii ministeriale desfasurate pe baza acestor principii, indicat intr-o ordine cronologica a adoptarii subiectelor, ordine impusa de urgenta lor.

1.1 Problematica CEDO, conditiile din penitenciare si recursul compensatoriu

Prima problema cu caracter de urgenta gasita pe agenda ministerului a fost aceea a recursului compensatoriu. Starea precara a conditiilor din penitenciare este cronica si imi era cunoscuta.

Cunosteam viciile instrumentului legislativ prin care s-a incercat compensarea acestor conditii, pentru ca am participat la dezbaterile din Parlament in Comisia juridica si am votat impotriva in plen. Cunosteam, de asemenea, presiunea din Parlament pentru abrogarea acestei reglementari, ca urmare a valului de violente din lunile precedente si a emotiei produse de acestea asupra cetatenilor.

In fine, am luat act de faptul ca planul de masuri adoptat de guvernul anterior pentru remedierea conditiilor din penitenciare este mult ramas in urma.

Pe de alta parte, la data de 29.11.2019 am primit o infograma diplomatica prin care eram incunostiintat despre ingrijorarea Consiliului de Ministri – formatul Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, privind iminenta abrogare a recursului compensatoriu de catre Parlamentul Romaniei si, in consecinta, programata adoptarea unei Rezolutii dure de condamnare a Romaniei pentru lipsa masurilor de remediere a conditiilor din penitenciare si intentia de a elimina orice masura compensatorie. Va citez din aceasta infograma, care nu are caracter de informatie clasificata: ”…reactia delegatiilor a fost ferma si pe alocuri neprietenoasa, reamintindu-se volumul foarte mare de cauze la CEDO … (care) ar putea paraliza temporar activitatea Curtii (Europene a Drepturilor Omului) … preconizam o abordare mai dura din partea statelor … etc”.

Prin urmare, pe de o parte, exista presiunea opiniei publice si a Parlamentului de a abroga masurile compensatorii, pe de alta parte, persistenta conditiilor precare din penitenciare, sub standardele CEDO, in fine, pe de alta alta parte, iminenta condamnarii Romaniei printr-o Rezolutie a Comitetului de Ministri a Consiliului Europei, determinate de iminenta abrogare a masurilor compensatorii.

In acest context, am emis un semnal public declarand ca nu putem abroga recursul compensatoriu fara sa punem ceva in loc, prin ”ceva in loc” intelegand conditii mai bune in penitenciare. A fost un semnal catre Strasbourg, pentru a da asigurari ca nu lasam lucrurile asa cum sunt. Acest semnal a fost bine primit la Consiliul Europei si a mai calmat spiritele, dar a fost distorsionat primit in tara, gresit interpretandu-se ca MJ se va opune abrogarii masurilor compensatorii, desi erau in programul de guvernare.

La instructiunea Primului Ministru, m-am deplasat la Strasbourg la reuniunea Comitetului de Ministri, unde am aratat in Plenul reuniunii ministeriale, care au fost motivele pentru care Parlamentul Romaniei, in unanimitate, a votat abrogarea recursului compensatoriu. Interventia a fost bine primita si Rezolutia de condamnare a Romaniei, redactata deja si pregatita pentru vot, a fost schimbata in sala, la sfarsitul reuniunii, cu o Rezolutie de recomandare, fapt fara precedent in sesiunile Consiliului de Ministri.

Reintors acasa, am facut deindata un plan de ameliorare urgenta a conditiilor din penitenciare si l-am pus in aplicare, pe trei directii de actiune pe termen scurt: igienizarea a aproximativ 2000 de camere de detentie, redistribuirea de detinuti intre penitenciare, pentru a echilibra gradul de ocupare intre acestea si extinderea capacitatilor de cazare pentru a scadea rata de ocupare. In paralel, am obtinut aprobarea unui Memorandum in Guvern prin care se suplimenta aparatul de Probatiune cu 611 inspectori de probatiune, parte din locuri sunt deja bugetate si scoase la concurs. Planul este in curs cu bune rezultate, noua directie a ANP mobilizandu-se serios. In urma cu cateva zile, am trimis Serviciului de Executari Penale a hotararilor CEDO o scrisoare in care am descris acest progres, ieri am primit deja un raspuns incurajator in perspectiva urmatoarelor reuniuni.

1.2 CSM

La preluarea mandatului, CSM se pregatea pentru alegerea noului Presedinte. Jumatate dintre membrii CSM doreau alegerea unui judecator in persoana actualei presedinte, cealalta jumatate respingea aceasta propunere. Votul ministerului era, deci, decisiv.

Am optat sa nu votez in Plen pentru respingerea candidaturii votate deja in Sectia pentru judecatori, intrucat s-ar fi creat un blocaj institutional pe termen lung. Astfel, daca ar fi fost respinsa in Plen candidatura, s-ar fi intors la Sectia pentru judecatori, de unde ar fi revenit revalidata recurent, pe scurt, candidatura votata in sectie urma sa fie respinsa in Plen, revotata in sectie pentru a fi respinsa in Plen si tot astfel pe durata nelimitata.

Blocajul ar fi adancit conflictul, la orizont se aflau decizii de luat, proiecte de avizat, vizita delegatiei Comisiei Europene si aceasta stare de conflict si blocaj nu ar fi folosit nimanui, pe langa faptul ca ar fi adancit falia din CSM si din sistemul judiciar, subminand increderea in aceasta institutie si in justitie, in general.

Am optat in prima faza sa nu votez in Plen nici pentru validarea candidaturii, pentru ca ar fi rezultat ca ministerul, deci un factor politic, ar fi determinat alegerea presedintelui CSM, ceea ce am gasit ca nu serveste legitimitatii acestuia pe termen lung.

De aceea, la o prima sedinta a Plenului am optat pentru anularea votului si mentinerea CSM intr-un balotaj, pentru a da timp membrilor magistrati sa discute intre dansii si sa genereze o majoritate larga, ceea ce s-a si intamplat, o saptamana mai tarziu.

Ministerul a fost blamat pentru ca nu a inclinat balanta in favoarea uneia dintre curentele din CSM, dar realitatea este ca ministerul a catalizat alegerea Presedintelui CSM prin votul majoritatii membrilor magistrati din CSM. Astazi, aceasta institutie are presedinte ales si functioneaza. Fireste, nu asteptam multumiri din partea nimanui, dar consider ca este drept sa se cunoasca deplin ratiunile actiunii ministerului.

1.3 SIIJ

Desfiintarea SIIJ a fost si este un obiectiv in cadrul programului de guvernare. Cel precedent a fost votat de Parlament odata cu lista guvernului.

Am afirmat in fata dvs ca nu voi initia desfiintarea SIIJ prin ordonanta de urgenta. Exact astfel am procedat.

Am propus, in schimb, Guvernului, un Memorandum prin care acesta aproba desfiintarea SIIJ, pentru a stabili institutional care este pozitia Ministerului Justitiei fata de acest subiect, pe langa programul de guvernare aprobat de Parlament.

Plecand de la acest Memorandum aprobat de Guvern, am redactat un proiect de lege pe care l-am trimis CSM pentru dezbatere si avizare.

Prin urmare, am procedat institutional strict pe baza legii si prin mijloacele procedurale pe care le-am avut la dispozitie, alegand dintre toate variantele pe aceea a unui proiect de lege.

In final, Parlamentul va decide.

1.4 Propunerile de procurori de rang inalt

13 pozitii de procurori de rang inalt erau vacante, unele de ani de zile la nivelul conducerii Parchetului General, DNA si DIICOT. Astazi, dupa 3 luni de mandat, 70% dintre acestea, intre care toate din cele de varf, sunt in procedura de ocupare, ca urmare a initierii procedurilor prevazute de lege de catre Ministerul Justitiei. Pentru pozitiile pentru care nu am initiat procedura de propunere, interviurile pot fi reluate in martie sau aprilie anul curent.

Potrivit legii, propunerea de numire se face de catre ministrul Justitiei, numirea de catre Presedintele Romaniei. CSM Sectia pentru procurori avizeaza consultativ.

Prin urmare, legea nu spune nimic despre modalitatea in care ministrul isi formeaza optiunea de propunere, lasand la totala putere de decizie a ministrului ce propunere va face.

Cu toate acestea, am organizat interviuri publice transmise pe pagina de internet a ministerului, in fata unei comisii de interviu formate din reprezentanti ai MJ, dar si din afara MJ, din partea CSM Sectia pentru procurori, INM si ASE.

Membrii comisiei de interviu au formulat liber orice intrebari au dorit si si-au exprimat ulterior, in fata ministrului, propria analiza tehnica asupra raspunsurilor si planurilor manageriale. Am facut, de asemenea, propria evaluare a acestor planuri si a raspunsurilor, analizand si evaluand real si serios inclusiv raspunsurile la intrebarile celorlalti membri ai comisiei de interviu si analiza acestora. Decizia de propunere mi-a apartinut insa, exact asa cum prevede legea.

A fi procedat altfel, ar fi insemnat o derobare de responsabilitate si o adaugare la lege, care nu pune decat in dreptul ministrului acest drept de a decide propunerea.

Cu toate acestea, pentru o completa informare, pot sa precizez ca niciuna dintre evaluarile mele nu a fost departe de evaluarile membrilor comisiei. Si mai adaug faptul ca acest exercitiu a fost de un real folos, drept pentru care mai multumesc inca o data institutiilor care au desemnat reprezentanti in comisia de interviu si, personal, membrilor acesteia, pentru travaliul si profesionalismul demonstrat.

1.5 Buget

Am preluat mandatul in preajma rectificarii bugetare. Fondurile alocate initial pentru Justitie fiind insuficiente, am transmis institutional o scrisoare ministrului de Finante si am cerut sa am o intalnire cu acesta, in care am aratat consecintele nealocarii de fonduri suficiente, inclusiv pentru plata drepturilor salariale restante. Rectificarea a rezolvat restantele pentru toate capitolele bugetare ale ministerului pe anul 2019, dar probleme bugetare serioase se pun in continuare.

Acestea au fost principalele subiecte cu care s-a confruntat Ministerul Justitiei in cele trei luni precedente, au fost si alte directii de actiune, cu o masa critica mai mica, dar la fel de importante. Le voi dezvolta, eventual, la intrebari.

2. Obiectivele mandatului

Obiectivele ministerului decurg din programul de guvernare si vor tine cont de durata pana la alegerile generale.

2.1 Legile justitiei si Codurile penale

Imi mentin optiunea de a nu discuta legile justitiei si codurile penale in Parlament in plina perioada electorala pentru ca atentia multor parlamentari va fi indreptata spre campaniile electorale si substanta dezbaterilor poate fi afectata de intensitatea confruntarilor politice.

De aceea, va solicit sa amanam aceste legi pana dupa incheierea campaniei electorale si alegerea noului Parlament, indiferent daca vorbim de alegeri anticipate sau la termen.

Dar, nu vom pierde insa timpul acesta la nivel de minister, de aceea il declar un obiectiv. Vom continua munca in grupuri tehnice de lucru cu larga reprezentare institutionala, la care orice parlamentar din comisiile juridice este oricand bine venit pentru a observa ce se lucreaza si a exprima opinii.

Se impun cateva exceptii de la acest principiu, in care trebuie ca Parlamentul sa adopte urgent reglementari.

2.1.1 Prevederile privind INM

Imi reconfirm opinia ca orice schimbare de paradigma privind durata de scolarizare sa aiba la baza un minim studiu de impact. De aceea, am sustinut amanarea aplicarii prevederii, nu pentru ca INM nu a luat masuri, ci pentru ca trebuie sa facem un serios studiu de resurse umane si o consultare a profesiilor juridice si a altor institutii privind disponibilitatea si capacitatea de a prelua cursanti INM in practica. In subsidiar, daca Parlamentul va insista sa mareasca durata de scolarizare, sper cel putin ca aceasta sa fie limitata la 3 ani in loc de 4, cum s-a modificat recent. Sunt deschis pentru consultari cu membrii comisiilor juridice.

2.1.2 Prevederi care trebuie rapid modificate in aplicarea deciziilor CCR

Exista 36 de decizii ale CCR care ar trebui receptate in codurile penale. Aceste interventii punctuale nu trebuie insa extinse prin interventii colaterale prin amendamente atasate pe parcurs, pentru ca reforma penala trebuie facuta pe indelete, de catre un Parlament proaspat legitimat prin vot popular.

2.1.3 Prevederi care trebuie receptate din dreptul Uniunii Europene

Ministerul Justitiei a initiat recent aplicarea unor prevederi pentru receptarea in dreptul intern a unei directive privind combaterea pornografiei infantile si a traficului de persoane. Consideram ca astfel de masuri nu sufera amanare, mai ales in cazuri de infrigement.

2.1.4 Prevederi in legile Justitiei care prezinta caracter de urgenta

CSM nu a semnalat Ministerului Justitiei, dar inteleg ca exista o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile Justitiei care prezinta caracter de urgenta pentru eliminarea unor blocaje. Nu cunosc la aceasta ora care sunt aceste prevederi, insa raman deschis pentru consultari.

2.2 Decizia – pilot Rezmives si altii contra Romaniei

Sunt in permanenta legatura cu Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, Serviciul de Executari Penale si CEDO. In perioada urmatoare un numar de aproximativ 300 de cauze vor fi comunicate Ministerului de Externe pentru a fi inchise prin intelegeri amiabile. E un pas constructiv pentru care multumesc CEDO.

In paralel, vom continua planurile pentru ameliorarea conditiilor din penitenciare, prin masuri pe termen scurt si lung. Cele pe termen scurt vizeaza reparatii si extinderi ale capacitatilor de cazare si redistribuiri de detinuti intre penitenciare pentru a echilibra gradul de ocupare intre acestea. Cele pe termen lung vizeaza constructia noilor penitenciare, deja lansate, inclusiv in cadrul Mecanismului Norvegian cu fonduri nerambursabile.

2.3 Logistica

In ultimii ani, Legislativul si Executivul s-au concentrat pe legile justitiei si codurile penale. Desigur, acestea trebuie aduse la zi, dupa cum am aratat.

Insa cred ca cel putin in egala masura trebuie sa ne concentram pe logistica si pe pregatirea profesionala a magistratilor si grefierilor.

Schemele de personal din justitie sunt incomplet acoperite, avem instante si parchete care lucreaza in conditii imobiliare precare, dotarile tehnice, de la birotica la mijloace tehnice de ancheta, lipsesc.

Bugetul de investitii al MJ este acoperit in proportie de 21% pe 2020. Desigur, vor urma rectificari, dar totusi e de retinut.

Schema de personal a Ministerului Public include aproximativ 800 posturi neocupate, la instante avem aproximativ 600, pensionarile s-au inmultit, mai ales in contextul polemicilor politice privind pensiile de serviciu.

In acest timp, grupurile organizate de infractori se doteaza cu tehnica, de la aparatura de bruiaj la drone si microfoane ambientale pentru a preveni si paraliza actiunea echipelor de ancheta, ceea ce este grav. In ultimii ani, crima organizata s-a modernizat mai mult decat parchetele. In acest context, devine legitima intrebarea ce fel de stat vrem sa fim?!

Se lucreaza pe o strategie de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020 din care s-au realizat aproximativ 16% din masuri, 16%… . Concret, din 153 de masuri prevazute in Strategie, 24 sunt aplicate, restul nerealizate sau neinitiate. Asta inseamna, pe cifre si masuri, ca din 2016 incoace s-a batut pasul pe loc sau s-a dat inapoi. Ne place sau nu, s-au pierdut ultimii 4 ani pentru dezvoltarea sistemului judiciar.

Pe langa schemele de personal, sediile si dotarile logistice, avem o perfecta dezordine in sistemul salarial din justitie. Guvernele au pierdut treptat din mana politica salariala in domeniul Justitiei. Legi necorelate si prost scrise in domeniul salarial au deschis calea actiunilor in instanta pentru recuperarea a tot felul de sporuri, lamuriri de dispozitiv, aplicarea venitului de referinta sectorial, dobanzi, penalizari si asa mai departe. La randul lor, aceste hotarari s-au rulat precum un bulgare de zapada care a devenit urias in ciuda interventiilor legislative de esalonare. Spre exemplu, numai in 2015 au fost alocate si cheltuite in acest sens aproximativ 110 milioane euro, in 2016 18,3 milioane euro, in 2017 63 milioane euro, in 2018 38 milioane euro, in 2019 65 milioane euro. Sunt bani datorati si platiti de Guvern, rezultati din legi necorelate care au oferit oportunitati legale satisfacute judiciar. Estimarile noastre, pe baza datelor pe care le avem din institutiile pentru care MJ este ordonator principal de credite, sunt in sensul ca, pentru perioada 2020 – 2024, se vor plati aproximativ 390,2 milioane euro pentru drepturi salariale stabilite prin hotarari judecatoresti.

Drepturi si avantaje sociale cum ar fi diurne, transport, chirii etc., acordate de-a lungul vremii, au marit factura. Numai in 2019, MJ, MAN – IM, MP, ICCJ au alocat si cheltuit 45 milioane euro pe astfel de drepturi. Nu avem date de la CSM in acest sens.

Pe de alta parte, justitia este un serviciu public care genereaza sume uriase la bugetul de stat din taxele de timbru. Pe langa aceasta, ca orice serviciu public, genereaza efecte economice si sociale care nu pot fi comensurate financiar. Nimic nu poate functiona fara serviciul public al Justitiei.

Deci, nu vreau sa las impresia ca privesc justitia exclusiv in paradigma cost financiar – beneficiu financiar, spun doar ca trebuie sa luam si acest lucru in calcul si sa eficientizam lucrurile. In fine, daca e sa masuram cu acest criteriu, sa nu uitam ca rezultatele depind si de cat investesti in Justitie, nu numai in salarii, ci si in dotari logistice.

In concluzie, se impun cateva constatari. 

E nevoie de ordine legislativa urgenta in domeniul salarial in domeniul Justitiei si MJ se va ocupa de acest subiect, astfel incat, odata, cu instalarea noului Parlament, sa avem toate datele pentru a rezolva acesta problema. Personal, cred ca e nevoie de o lege salariala destinata exclusiv puterii judecatoresti, corelata desigur cu intreg sistemul de salarizare in sistemul public. Aceasta lege trebuie sa puna ordine in politica salariala, sa elimine necorelarile, inechitatile, sa stopeze valul de procese pentru drepturi salariale, sa esaloneze restantele, sa stabileasca un grafic unitar de plati pentru hotararile care vin si sa constituie un stimulent pentru atragerea de juristi de elita in magistratura. Pensionarile anticipate au devenit o vulnerabilitate pentru Justitie, pe langa deficitiul de personal, e si o pierdere de expertiza.

In al doilea rand, se impun investitii serioase si constante in sistemul judiciar, cel penitenciar si de probatiune in urmatorii ani, in sedii si dotari logistice, in acoperirea schemelor de personal si pregatirea personalului de specialitate.

Pe scurt, ordine in lege, ordine in organizare, calitate in pregatirea profesionala si investitii in logistica imobiliara si mobiliara.

Nicio lege a justitiei si niciun cod penal nu pot suplini aceste conditii.

Reteta succesului nu e complicata: legi clare, investitii constante si oameni pregatiti profesional si psihologic. Primele doua elemente sunt la dispozitia puterii legislative si executive, ultimul element, cel mai important, pregatirea personalului, este in responsabilitatea CSM.

Va multumesc!”

Secţiuni: Content, Drepturile omului, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO