Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
Print Friendly, PDF & Email

RIL admis. Inaplicabilitatea OUG nr. 156/2007 în cazul soluționării cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme
21.02.2020 | Andrei PAP

Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2020, a fost publicată Decizia nr. 5/2020 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ce face obiectul Dosarului nr. 885/1/2019.

1. Obiectul recursului în interesul legii

La data de 26 martie 2019, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea recursului în interesul legii privind existența și întinderea dreptului titularilor de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme de a obține din partea C.E.C. Bank – S.A. și a statului român despăgubiri pentru sumele depuse pe aceste mijloace de economisire, despăgubiri constând în restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate în raport cu indicele de inflație.

2. Practica instanţelor de judecată

Din examinarea hotărârilor judecătorești transmise a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale cu privire la problema de drept supusă dezlegării prin prezentul recurs în interesul legii.

A) Astfel, o primă orientare, majoritară, este în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunilor deținătorilor de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, acțiuni formulate împotriva C.E.C. Bank – S.A. (Banca) și a statului român.

Soluția este fundamentată pe considerente precum cele menționate în continuare:

Prin emiterea libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, între C.E.C. și reclamanți a intervenit un contract de depozit neregulat căruia îi sunt aplicabile prevederile dreptului comun (Codul civil).

În urma apariției Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 348/2004), s-a stabilit că, începând cu data de 1 iulie 2005, moneda națională a României, leul, se denominează, astfel încât 10.000 lei vechi, aflați în circulație la acea dată, erau preschimbați pentru 1 leu nou.

În perioada cuprinsă între data depunerii acestor sume de bani și data denominării, Banca a calculat și a adăugat soldului inițial sumele aferente dobânzii aplicabile acestor instrumente de economisire. În urma denominării monedei naționale, sumele aferente acestor instrumente de economisire s-au diminuat. S-a perceput apoi de către Bancă un comision de administrare de 0,1 RON/cont/lună și astfel aceste conturi au ajuns la sold zero, aspecte față de care acțiunea apare ca vădit neîntemeiată.

S-a argumentat că depozitarul (C.E.C. Bank – S.A.) nu este responsabil pentru scăderea puterii de cumpărare a sumelor depuse, determinată de inflație, și nici pentru denominarea operată prin Legea nr. 348/2004. În virtutea contractului de depozit și în baza principiului nominalismului monetar (art. 1604 din Codul civil din 1864), Banca nu avea obligația de a indexa sau actualiza sumele depuse, ci numai de a le restitui oricând, la cererea deponenților, exact în moneda în care le-a primit, indiferent de creșterea sau scăderea valorii acesteia. Lipsa de diligentă a reclamanților, în condițiile în care cunoșteau efectele inflației, dar și ale denominării realizate la data de 1 iulie 2005, nu poate fi imputată instituției bancare, neexistând nicio dispoziție legală care să instituie în sarcina băncii obligația de a acoperi riscurile inflaționiste determinate de evoluțiile economice.

Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 nu sunt aplicabile în cazul libretelor C.E.C. cu dobândă și câștiguri în autoturisme, deoarece acestea sunt produse bancare diferite de depozitele constituite în vederea achiziționării unui autoturism. Așadar, majoritatea instanțelor de judecată au respins acțiunile formulate împotriva C.E.C. Bank – S.A. și a statului român, vizând restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate cu rata inflației, apreciind că acestea nu sunt întemeiate nici prin raportare la legea specială (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007), nici prin raportare la dreptul comun (Codul civil).

B) În a doua orientare jurisprudențială, minoritară, instanțele au admis acțiunile cu acest obiect cu diverse motivări.

O instanță de judecată a considerat că C.E.C. Bank – S.A. trebuie să plătească reclamanților, persoane fizice care au constituit depozite pe librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, sumele depuse de către aceștia, care să fie actualizate cu indicele de inflație, motivat de faptul că, prin depunerea sumelor pe librete, s-au constituit contracte de depozit între deponenți și Bancă, iar, potrivit art. 969 din Codul civil din 1864, aceste contracte reprezintă legea părților și trebuie să fie executate cu bună-credință.

Astfel, s-a apreciat că, la fiecare dată a depunerilor, între reclamant și pârâtă s-au născut raporturi juridice contractuale de depozit și mandat care, potrivit art. 969 din Codul civil din 1864, reprezintă legea părților și pe care acestea trebuie să le execute cu bună-credință.

S-a mai reținut că reclamantul și-a executat obligațiile asumate, prin aceea că a respectat condițiile specifice ale acestui fel de contract, anume că nu a efectuat mișcări de solduri din aceste conturi pe toată perioada, sumele depozitate rămânând la dispoziția pârâtei, care, în baza aceluiași contract, le-a folosit pe toată perioada, iar faptul că pe parcurs pârâta a modificat unilateral regimul juridic al acestor tipuri de depozite, fără acordul celeilalte părți contractante, nu prezintă relevanță juridică față de reclamant, întrucât, potrivit art. 969 alin. (2) din Codul civil din 1864, convențiile legale pot fi revocate prin consimțământul mutual al ambelor părți.

O altă instanță a admis acțiunea în pretenții formulată de persoana fizică titulară de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme și a obligat Banca să plătească reclamantei în solidar cu statul român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice sumele depuse de aceasta, care să fie actualizate cu indicele de inflație, motivat de faptul că reclamantul are dreptul să primească același gen de despăgubiri ca și persoanele care au efectuat depuneri (70.000 ROL) în vederea achiziționării de autoturisme, despăgubite în temeiul art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007.

Astfel, instanța a apreciat că, potrivit art. 16 alin. (1) din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Principiul egalității nu înseamnă uniformitate juridică, așa încât, la situații de fapt asemănătoare, trebuie să corespundă un tratament juridic egal, la situații de fapt diferite, tratamentul juridic poate fi diferit. Violarea principiului egalității apare atunci când se aplică un tratament juridic diferențiat unor situații de fapt asemănătoare, fără să existe o motivare obiectivă rezonabilă, sau dacă există o disproporție vădită între scopul urmărit și tratamentul inegal și mijloacele folosite.

Instanța din această cauză a apreciat că, din moment ce alți deponenți au primit despăgubiri (referindu-se la persoanele despăgubite în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007), și reclamantul are dreptul să primească același gen de despăgubiri, motiv pentru care, omologând raportul de expertiză întocmit, a obligat statul român prin Ministerul Finanțelor Publice și Banca la plata în solidar a sumei depuse de reclamant la C.E.C., actualizată cu indicele de inflație.

Într-o altă cauză instanța a apreciat că, deși Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 nu reglementează în mod expres situația libretelor deținute de reclamant (produse de economisire cu dobândă și câștiguri), acest act normativ se poate aplica și în speța dedusă judecății, considerând că există similitudine între un libret de economii (cazul reclamantului) și contul special reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007, în care se depunea suma de 70.000 ROL, reprezentând prețul integral al unui autoturism Dacia.

Pentru a stabili valoarea actuală a depozitelor reclamantului au fost însușite concluziile unui raport de expertiză efectuat în cauză, care a utilizat metodologia de actualizare a sumelor reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007. Chiar dacă acest act normativ nu reglementează în mod expres situația depozitelor de tipul celor deținute de apelant, ci pe cea a libretelor ce au avut ca obiect achiziția de autoturisme, instanța a apreciat că el se poate aplica în speță, având în vedere că și acest tip de libret – pentru achiziționarea de autoturisme – are același regim juridic cu libretele deținute de reclamant, respectiv al unui depozit neregulat.

În ceea ce privește perceperea de către intimata C.E.C. Bank – S.A. a comisionului de administrare lunară începând cu anul 2005, s-a apreciat că această operațiune a fost efectuată cu nerespectarea condițiilor legale, atâta vreme cât deponentul nu a fost înștiințat în niciun mod despre acest comision și nu a consimțit la plata lui.

Într-o altă cauză instanța a considerat că reclamantului, persoană fizică deținătoare de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, i se cuvine să primească de la pârâta C.E.C. Bank – S.A. suma depusă pe instrumentele de economisire, actualizată cu indicele de inflație la care se adaugă dobânda legală pentru perioada 1 ianuarie 1996-9 mai 2016.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general consideră că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că:

 În soluționarea cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank – S.A. și a statului român la restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflație, nu sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2008, cu completările ulterioare.

 Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 ianuarie 2020.” 

Avocat Andrei Pap
PAP | law office


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.