Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Spirit şi eleganţă. Eveniment Alexandru Paleologu Centenar
24.02.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Personalitatea complexă şi spiritul creator ale lui Alexandru Paleologu (14 martie 1919 – 2 septembrie 2005), scriitor, eseist, critic literar, jurist, diplomat şi om politic, ilustru descendent al unei familii aristocratice de avocaţi (evocate într-un excelent material al Ancăi Vancu publicat în ziarul „Adevărul”) şi fost deţinut politic, au fost rememorate, sâmbătă, 22 februarie a.c., de către fiul său, Theodor Paleologu, în cadrul unei duble lansări: noua ediţie a cărţii „Spiritul şi litera. Încercări de pseudocritică”, apărută la Editura Fundaţiei Paleologu, şi dublul CD de interviuri cu Alexandru Paleologu intitulat „Eleganţa ca armă”, conţinând înregistrări din Arhivele Radio România, apărut la Editura Casa Radio în colecţia „Vocile memoriei”.

Evenimentul, un minunat regal cultural, s-a înscris în seria manifestărilor prin care Fundaţia Paleologu celebrează cei 100 de ani de la naşterea lui Alexandru Paleologu.

Alături de Theodor Paleologu au vorbit, pe scena Sălii „Olga Tudorache” a Teatrului Metropolis din Capitală, istoricul Petre Guran şi jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu – realizatoarea care l-a intervievat pe Alexandru Paleologu, materialele regăsindu-se pe CD-urile amintite.

Theodor Paleologu a spus că „Spiritul şi litera” este a doua carte a tatălui său publicată de Casa Paleologu: „Reeditând ‘Spiritul şi litera’ am sentimentul că fac dreptate unei cărţi excelente, că atrag atenţia contemporanilor asupra unei capodopere de inteligenţă şi stil. (…) N-am respectat întru totul ordinea cronologică, pentru că de fapt (…) este prima carte a tatălui meu, este cartea lui de debut, debut foarte târziu. Avea 51 de ani (…). Un debut tardiv, evident, care se explică prin anii de clandestinitate şi de închisoare”.

Potrivit Agerpres, acesta a amintit cum tatăl său – pe care într-un interviu acordat lui Cristian Pătrăşconiu l-a numit ca fiind „cel mai bun prieten al său” – vorbea cu naturaleţe despre perioada de detenţie: La un moment dat, când într-o conversaţie, la Paris, a fost menţionată directorului de la acea vreme al Luvrului formaţia lui de cunoscător al artei medievale, Alexandru Paleologu a replicat simplu: „Am vrut să am postul ăsta, când am ieşit din închisoare”.

La rândul său, Petre Guran a apreciat valoarea volumului lansat sâmbătă. „Îţi confirm, ca să spun aşa, evlavia filială. Nu numai că e bun textul fiindcă e al tatălui tău, ci fiindcă este cu adevărat tipul acesta de cunoaştere a unui subiect care te face să spui clar ceea ce vrei să spui.”, i s-a adresat istoricul lui Theodor Paleologu, referindu-se în mod special la studiul „Pictura Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş”, cu care se încheie volumul (fotografia alăturată de la eveniment a fost realizată de Andrei Săvescu).

Ne-a atras atenţia în carte studiul „Dilema lui Gelu Ruscanu”, dedicat eroului dramei „Jocul ielelor” a lui Camil Petrescu, în care apreciem că Alexandru Paleologu ne dovedeşte extraordinara sa experienţă şi riguroasa sa logică juridică atunci când afirmă că piesa „se sprijină în întregime pe două greşeli. Mai întâi, în campanie de presă contra ministrului Sineşti, Ruscanu anunţă, dar amână publicarea unui document acuzator. Procedeul acesta riscă fie să dea impresia unui şantaj, în cazul că în cele din urmă documentul nu apare, fie să provoace din partea celui vizat voinţa de a-şi suprima adversarul (…).” În viziunea autorului, a doua greşeală este „cea de a crede în valoarea juridiceşte probantă a unei scrisori intime de la soţia lui Sineşti relatând asasinatul comis de acesta. Faptul de a porni la atac cu probe formal insuficiente e o greşeală greu scuzabilă de la un jurist şi gazetar combatant ca Ruscanu şi, în cele din urmă, scump plătită. Sineşti, avocat mai rutinat şi mai abil în controversă, repurtează asupra lui o victorie strălucită (…) justiţia e inumană, absolută, totală. ‘The rest is silence’.” (pp. 173-4 din volumul lansat).

Primul CD al audiobook-ului „Eleganţa ca armă” cuprinde evocări ale unor mari contemporani sau prieteni ai lui Alexandru Paleologu: Nicu Steinhardt, Constantin Noica, Sergiu Al-George, Alice Voinescu, Ştefana Velisar Teodoreanu, Tudor Arghezi, Eugen Ionescu, Marin Preda ş.a.

Pe cel de-al doilea CD poate fi ascultată o serie de sclipitoare interviuri cu marele cărturar, realizate între anii 1992 şi 2003, în care acesta mărturiseşte despre literatură, memorie şi farmecul discret al vieţii de detenţie.

Jurnalista Anca Mateescu a vorbit despre emoţiile pe care le-a avut la convorbirile cu Alexandru Paleologu: „Cum îi puneai un microfon, vorbea. Eu aveam 20 de ani atunci, 20 şi ceva de ani. Şi să fii în prezenţa unui astfel de om, unui astfel de scriitor, nici nu era nevoie să îi pui întrebări, că oricum aveai emoţii.”, a spus realizatoarea radio.

Alexandru Paleologu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (1943) şi Facultatea de Teatru, Secţia Regie şi Teatrologie (1950).

În perioada 1938-1946 a colaborat la Revistele „Gândirea”, „Lumină şi culoare”, „Universul literar” ş.a.

În 1944 a fost numit în Comisia română pentru aplicarea armistiţiului, funcţie pe care a ocupat-o până în 1945. Din 1946 a fost ataşat de legaţie în Ministerul Regal al Afacerilor Străine, în 1948 fiind dat afară de Ana Pauker, împreună cu întregul Corp Diplomatic.

În timpul regimului comunist, fiind urmărit de Securitate, Alexandru Paleologu s-a ascuns sub un nume fals (Ion Crăifăleanu) în oraşul Câmpulung-Muscel până în ianuarie 1956, când fapta pentru care fusese urmărit se prescrisese şi putea reintra în legalitate.

În 1956 s-a angajat ca cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie a Artei, Secţia de Artă medievală.

A fost arestat în lotul Noica-Pillat, la 8 septembrie 1959, dus la închisoarea Malmaison Bucureşti din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi condamnat la 14 ani de muncă silnică cu confiscarea averii și 7 ani de degradare civică pentru „uneltire (agitaţie) împotriva ordinii sociale”. Arestările în lotul Noica-Pillat au început în decembrie 1958, cu Constantin Noica, şi s-au finalizat, în ianuarie 1960, cu Nicu Steinhardt. În acest lot au fost arestaţi în total 23 de intelectuali, care au primit pedepse cuprinse între 6 ani şi 25 de ani muncă silnică în baza sentinţei pronunţate în „Procesul intelectualilor” (s.p. nr. 24 din 1 martie 1960 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Bucureşti).

A suportat în timpul detenţiei politice universul concentraţionar în Fortul 13 Jilava, lagărul de la Salcia, închisoarea Malmaison, colonia de muncă Luciu Giurgeni şi Penitenciarul Botoşani.

În studiul său ce însoţeşte audiobook-ul lansat sâmbătă, Anca Mateescu ne împărtăşeşte opinia sa că distincţia de care dădea dovadă Alexandru Paleologu „provenea din respectul faţă de ceilalţi şi faţă de sine însuşi. Dinu Pillat, coleg de proces şi prieten (…), i-a povestit Monicăi, fiica sa, cum, în închisoare, Alecu (aşa îi spuneau toţi cei apropiaţi) a găsit, la un moment dat, un ciob de oglindă în care s-a uitat să vadă cum îi stă cu boneta de deţinut. În cele mai potrivnice condiţii, Alexandru Paleologu dorea să ştie cum arată. Prin această eleganţă, el încerca să evadeze din sordidul vieţii de zi cu zi. Într-o lume crudă, într-o lume ca o junglă, el era manierat şi politicos. Avea un fel cavaleresc, donquijotesc, de a se purta. Eleganţa era o armură pentru Alexandru Paleologu. Sau o armă. În funcţie de împrejurări.”

În acelaşi registru scriitorul şi teologul Dan Ciachir consemna un fapt remarcabil: „Seducătoarea forţă a lui Alexandru Paleologu decurgea din refuzul adaptării; unul nelipsit de umor, dar aproape organic. Fronda l-a dus până acolo încât şi-a pus batistă, la proces, la buzunarul zeghei de puşcăriaş. Mărturisirea normelor, a codului interbelic, nu suferise discontinuitate la el (…).” (D. Ciachir – „Domnul Paleologu” – în „Când moare o epocă” – Editura TIMPUL, Iaşi, 2010 – p. 155).

După ieşirea din închisoare, ca urmare a graţierii din 1964, a ocupat mai multe funcţii administrative în diverse instituţii de cultură. A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie a Artei, Secţia de Artă medievală şi la Secţia de Istorie a teatrului, în perioada 1964-1967.

Din 1967 până în 1970 a fost secretar literar al Teatrului Nottara din Bucureşti, iar între 1970 şi 1976 a activat ca redactor la Editura Cartea Românească.

În perioada 1970-1983, Alexandru Paleologu a publicat mai multe volume de studii şi eseuri: „Spiritul şi litera. Eseuri critice” (1970, eseuri şi studii), „Bunul simţ ca paradox” (1972, eseuri), „Simţul practic” (1974, eseuri şi polemici), „Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu” (1978), „Ipoteze de lucru” (1980, eseuri), „Alchimia existenţei” (1983, eseuri).

Din 1967 a fost membru al Uniunii Scriitorilor. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, în 1971, pentru volumul „Spiritul şi litera”, în 1979, pentru „Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu”, şi în 1983, pentru „Alchimia existenţei”.

Imediat după Revoluţia din 1989 a fost numit ambasador al României în Franţa, însă a fost demis la scurt timp, în iunie 1990. În noiembrie 1991, a publicat volumul „Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des golans” – „Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor” (tradus de Al. Ciolan).

A mai publicat volumele „Sfidarea memoriei. Convorbiri aprilie 1988 – octombrie 1989”, în colaborare cu Stelian Tănase (1996), „Despre lucrurile cu adevărat importante” (1997), „Politeţea ca armă. Convorbiri şi articole mai mult sau mai puţin politice” (2000), „L’Occident est a l’Est” (2001), „Moştenirea creştină a Europei” (2003), „Breviar pentru păstrarea clipelor”, în dialog cu Filip-Lucian Iorga (2005), „Amicus Plato sau… Despărţirea de Noica” (2006), „Strada Armenească. Convorbiri cu Fabian Anton” (2006).

Alexandru Paleologu a fost membru fondator al PAC (1991), din care a demisionat în martie 1995, pentru a intra în PNL. A fost senator de Argeş, ales la 27 septembrie 1992 pe lista CDR, din partea PAC, şi din 3 noiembrie 1996 reales senator pe listele PNL. Tot din partea PNL a deţinut un mandat de senator în Bucureşti şi în perioada 2000-2004.

În anul 2000 a fost distins cu Premiul de Excelenţă în Cultura Română.

A fost, totodată, decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

Într-un veritabil laudatio închinat acestei emblematice şi erudite personalităţi, scriitorul, eseistul, filosoful, esteticianul şi diplomatul Andrei Pleşu aprecia în revista „Dilema Veche” („Memento Alexandru Paleologu”) că „într-o lume sufocată de lipsă de educaţie în cel mai bun caz pitorească, conu’ Alecu repune în drepturi cultul ceremoniei: ne învaţă cum se preţuieşte un amic şi cum se salută un potrivnic, cum se aruncă mănuşa şi cum se ridică mănuşa, cum se înjură cu amenitate, cum se tace, cum se riscă fără bravadă, cum se ţine o făgăduinţă, cum se vorbeşte franţuzeşte, cum se mimează naturaleţea, cum se obţine galanteria fără vulgaritate, cum se zîmbeşte interlocutorului cînd e idiot, cum se primeşte o înfrîngere, cum se trece sub tăcere o victorie, cum se stă la masă, cum se suportă canicula fără transpiraţie, cum se păstrează – în praful verii – albul cămăşii şi cîte şi mai cîte asemenea delicatese anexe, dar esenţiale, care, fără a ţine loc de conţinut, pot da omului şi unei epoci întregi măcar o aparenţă de onorabilitate. De aceea îl iubesc pe Conu’ Alecu! E ultima reverenţă pe care o face veacului nostru boierimea autohtonă.”


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.