Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

RIL admis. Incompatibilitatea judecătorului de a participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie)
26.02.2020 | Andrei PAP

Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 25 februarie 2020, a fost publicată Decizia nr. 32/2019 privind judecarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 2.060/1/2019.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursul în interesul legii promovat s-a susținut că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea dispozițiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală, privind participarea judecătorului care a soluționat o cauză la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație), în etapa admisibilității în principiu.

2. Practica instanţelor de judecată

Prin sesizarea cu recurs în interesul legii s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (2), (3), (5), (6), (7), (9), (10), art. 19 alin. (3), art. 20 alin. (3), art. 35 alin. (3) și art. 41 alin. (4) din Legea nr. 13/2007, respectiv a celor corespondente din actul normativ ulterior, Legea nr. 123/2012, reprezentate de art. 12 alin. (2), (3), (5), (6), (8), (10) și (11), art. 14 alin. (3), art. 15 alin. (3), art. 30 alin. (4) și art. 44 alin. (4), cu referire la cererile formulate de proprietarii ale căror terenuri au fost afectate de către capacități energetice ridicate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 13/2007 și, respectiv, a Legii nr. 123/2012, prin care aceștia solicită titularilor de capacități energetice acordarea de despăgubiri.

Examenul jurisprudenței la nivelul Secției penale și al completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în materie. Astfel:

A) La nivelul Secției penale s-au conturat două opinii

a) Într-o primă opinie s-a apreciat că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație).

În argumentarea acestei opinii, respectiv a posibilității ca judecătorul care a participat la judecarea unei cauze să poată participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație), s-a susținut că judecătorul care a participat la judecarea cauzei nu este incompatibil să examineze cauza în etapa admisibilității în principiu a căii extraordinare de atac promovate, întrucât acesta nu este învestit să se pronunțe asupra legalității propriei hotărâri, ci va verifica doar întrunirea condițiilor legale de exercitare a căii de atac.

b) Într-o altă opinie s-a statuat în sensul că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație).

În argumentarea celei de-a doua opinii, respectiv a incompatibilității judecătorului care a participat la soluționarea unei cauze de a participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație), s-a reținut că judecătorul care a luat parte la judecarea unei cauze și a pronunțat decizia ce face obiectul unei căi extraordinare de atac nu poate lua parte la soluționarea admiterii în principiu a cauzei, întrucât judecătorul învestit cu soluționarea unei astfel de căi extraordinare de atac se află în situația de a-și evalua propria hotărâre, chiar și sub aspectul admisibilității în principiu, în art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală nefăcându-se vreo distincție cu privire la căile de atac, acestea putând fi căi de atac ordinare sau extraordinare.

B) La nivelul completurilor de 5 judecători în materie penală

a) Practica anterioară a completurilor de 5 judecători în materie penală a fost în sensul că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu (contestare în anulare, revizuire și recurs în casație), întrucât s-a apreciat că procedura admiterii în principiu a căii extraordinare de atac nu privește însăși judecarea fondului cauzei, judecătorul care a participat la soluționarea cauzei nefiind incompatibil la examinarea admisibilității în principiu a căii extraordinare de atac, etapă prealabilă judecării căii extraordinare de atac (contestație în anulare, revizuire, recurs în casație).

b) Practica actuală este în sensul că în situația în care judecătorul care a luat parte la judecarea unei cauze și a pronunțat decizia ce face obiectul unei căi extraordinare de atac este în sensul înlocuirii acestuia în etapa examinării admisibilității în principiu a cauzei prin întocmirea de către magistratul-asistent a unui proces-verbal de înlocuire.

Punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării

În unanimitate, judecătorii din cadrul curților de apel Alba Iulia (inclusiv a instanțelor arondate), Constanța, Cluj, Pitești, Brașov, București (Secția I penală), Iași, Oradea, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara, precum și judecătorii din cadrul tribunalelor Bacău, București (inclusiv judecătoriile arondate), Brașov (inclusiv judecătoriile arondate), Călărași (inclusiv Judecătoria Călărași, Oltenița și Lehliu-Gară), Covasna (inclusiv judecătoriile arondate), Ialomița, Giurgiu (inclusiv judecătoriile arondate), Teleorman (inclusiv judecătoriile arondate, respectiv judecătoriile Alexandria, Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Videle și Zimnicea), Galați (inclusiv judecătoriile Galați și Brăila), Tribunalul Vrancea și judecătoriile arondate au opinat în sensul că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu.

În același sens este și opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești, Curții de Apel București, Secția a II-a penală, Tribunalului Ilfov (inclusiv judecătoriile arondate Cornetu și Bolintin-Vale) și al Tribunalului Bihor.

În argumentarea acestei opinii s-a susținut că judecătorul care a luat parte la judecarea unei cauze și a pronunțat decizia ce face obiectul unei căi extraordinare de atac nu poate lua parte la soluționarea admiterii în principiu, întrucât judecătorul învestit cu soluționarea unei astfel de căi extraordinare de atac se află în situația de a-și evalua propria hotărâre, chiar și sub aspectul admisibilității în principiu, în art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală nefăcându-se vreo distincție cu privire la căile de atac, acestea putând fi căi de atac ordinare sau extraordinare.

Această interdicție este de natură a garanta aparența de imparțialitate, mai exact percepția persoanelor implicate în procesul penal și a opiniei publice în general asupra imparțialității magistraților chemați să soluționeze o cauză.

În opinia minoritară s-a apreciat că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație), în etapa admisibilității în principiu. În argumentarea acestei opinii s-a susținut că judecătorul care a participat la judecarea cauzei nu este incompatibil să examineze cauza în etapa admisibilității în principiu a căii extraordinare de atac promovate, întrucât acesta nu este învestit să se pronunțe asupra legalității propriei hotărâri, nu face o judecată pe fondul cauzei, ci verifică doar întrunirea condițiilor legale de exercitare a căii de atac.

Opinia majoritară a judecătorilor Secției penale din cadrul Curții de Apel Craiova este în sensul că motivul de incompatibilitate reglementat de art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală nu este incident în etapa verificării admisibilității în principiu a căii de atac extraordinare a contestației în anulare sau a revizuirii, iar argumentele reținute în acest sens se referă la faptul că în cazul procedurii de verificare a admisibilității în principiu a unei căi extraordinare de atac nu se examinează fondul cauzei, ci numai îndeplinirea formală a condițiilor de admisibilitate referitoare la: categoria persoanelor care au vocația procesuală de a exercita calea extraordinară de atac; termenul de introducere a cererii; instanța competentă; indicarea temeiului (cazul de contestație în anulare sau de revizuire) invocat în calea de atac și corespondența acestuia cu motivele prevăzute de lege pentru promovarea căii de atac respective.

Totodată, s-a precizat că, în situația în care motivul invocat în calea extraordinară de atac este un motiv de reformare a hotărârii intrinsec rezolvării fondului cauzei, este incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală și în procedura verificării admisibilității în principiu a contestației în anulare, fiind atașată Încheierea nr. 108 din 8 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.688/215/2018.

În opinie minoritară s-a apreciat că participarea judecătorului Ia soluționarea cauzei în fond exclude posibilitatea acestuia de a lua parte la soluționarea unei căi de atac, ordinare sau extraordinare, indiferent de natura acesteia și de stadiul procedurii, întrucât legiuitorul nu distinge cu privire la domeniul de aplicare a normei conținute de art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală, fiind atașată Încheierea nr. 2 din 10 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.034/230/2017.

Potrivit punctelor de vedere înaintate, judecătorul aflat în situația prevăzută de art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală a formulat declarație de abținere.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

În opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a arătat că prima orientare jurisprudențială este soluția legală în materie, respectiv judecătorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală stabilește că:

Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație).

 Obligatorie, conform dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 9 decembrie 2019.” 

Avocat Andrei Pap
PAP | law office


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.