Despre vădita nelegalitate a impunerii certificatului ORNISS pentru avocați
19 aprilie 2023 | Antonie POPESCU
Antonie Popescu
Impunerea certificatului de securitate (ORNISS) / autorizaţiei de acces la informaţii clasificate într-un proiect de lege, inițiat la Ministerul Justiției sau nu se știe de unde, este vădit nelegală, ea reprezentând practic o mizerie legislativă.
După o Hotărâre din 2020 dată chiar împotriva țării noastre, și anume Decizia Muhammad și Muhammad c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) va fi siderată să constate această sfidare a jurisprudenței europene.
Astfel în Hotărârea evocată, Curtea a reținut, în principal, că decizia relevantă în speță s-a bazat pe documente cu caracter clasificat la care reclamanții nu au avut acces, primind numai informații cu caracter foarte general cu privire la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina lor, din probatorii nu a reieșit săvârșirea niciunei fapte de natură să pună în pericol siguranța națională, reclamanții nu au fost informați cu privire la faptele și motivele care au stat la baza deciziei expulzării lor, iar necesitatea restrângerii drepturilor și libertăților acestora nu a fost examinată corespunzător de o autoritate națională independentă.
Ca atare, Curtea a considerat că restrângerile cu care s-au confruntat reclamanții în exercitarea drepturilor lor întemeiate pe disp. art. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu au fost compensate în procedura internă astfel încât sa fie menținută esența acestor drepturi.
În loc să se respecte principiul european al egalității armelor într-un proces și avocatul să primească liber acces la informații clasificate în baza obligației legale de păstrare a secretului profesional – întocmai precum magistrații și parlamentarii au încă din 2007 –, un proiect de lege criticabil augmentează această discriminare și va determina impardonabila excludere a unui avocat dintr-un dosar cu zise-informații clasificate (și se știe că secretizarea este deseori abuzivă pentru a ascunde diverse încălcări ale legii), ca să vină un altul care are autorizație de la serviciul secret…
În 2009, când subteranele judiciare au încercat aceeași manevră timp de câțiva ani în dosarele Decembrie ‘89 și Iunie ‘90, ca să tăinuiască probe, fără a putea spune procurorii militari cine le-a clasificat, în urma demersurilor la CtEDO, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 184/2010 privind declasificarea unor informaţii secrete de stat emise de Ministerul Apărării Naţionale, s-a găsit soluția legislativă a declasificării celor mai multe piese din dosar, aceasta fiind soluția justă, pentru că nu există Justiție secretă și nici probe secrete față de părțile din dosar într-un proces echitabil, civil sau penal ori în contenciosul administrativ.
În nota de fundamentare a actului normativ s-a precizat că: „Iniţierea prezentului proiect (…) este impusă de solicitarea formulată de instituţiile abilitate ale statului implicate în judecarea dosarului 97/P/1990 – ‘Dosarul Revoluţiei din 1989’ – şi este susţinută de faptul că dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat.”
Preconizata impunere generalizată a certificatului ORNISS pentru avocați aduce avocatura într-o relație de subordonare și monitorizare față de o entitate executivă, aflată sub controlul unui serviciu secret, este un pericol public pentru democrație și drepturile omului – nu numai pentru cetățenii justițiabili –, o manevră netransparentă care nu poate fi trecută cu vederea și care se va solda cu reacții la nivel național și European.
Asemenea norme ar fi neconforme cu Constituția precum și cu CEDO și ar sfida jurisprudența CtEDO de până în prezent, inclusiv în cauzele Rotaru c. României, Dumitru Popescu (II) c. României, Asociația „21 Decembrie 1989”, Mărieș (I), Vlase și alții c. României, țara noastră fiind în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei pentru tergiversarea aplicării măsurilor structurale de reformă în justiție și serviciile secrete, impuse ca urmare a ultimei decizii enumerate, un răspuns față de această situație, reclamată de noi, fiindu-ne trimis luna trecută de Agentul Guvernamental al României la CtEDO.
Se pare că și Guvernul și Parlamentul ignoră aceste obligații prevăzute de art. 31 din Legea nr. 590/2003 și de art. 46 din CEDO, din moment ce se vine cu asemenea propuneri legislative disprețuitoare pentru democrație și statul de drept în Uniunea Europeană.
Totodată, proiectul de lege de modificare a Codului de Procedură Penală nu aduce nimic bun, nu are nicio valoare adăugată, în afara încercărilor de control subteran asupra Justiției, are o sorginte putinistă și expune sistemul judiciar la ingerințe grave ale serviciilor secrete și la ghidonare politico-securistă a Justiției după un model care nu este european / occidental ci sovieto-rus, descris în cărțile Annei Politkovskaia – jurnalista asasinată la Moscova în 2006 de subteranele regimului deranjat de dezvăluirile sale referitoare la injustiție, mușamalizarea abuzurilor și sclaviei precum și a crimelor din armata URSS perpetuate după 1991.
Inclusiv Odiseea tergiversării dosarelor represiunii Decembrie ‘89 și Iunie ‘90 poate fi descrisă după manualul sovietic de inJustiție populară indicat în cărțile regretatei jurnaliste susevocate.
Mai mult, fiind stare de război la frontieră, în cazul accentuării unui pericol din Est, bascularea serviciilor spre Est ar bascula și captura și Justiția pe aceeași direcție – așa cum se întâmplă acum la Chișinău, unde reforma în justiție nu vrea să se producă, în pofida concluziilor pertinente și recomandărilor din Raportul adoptat luna trecută de Comisia de la Veneția referitor la proiectele de lege privind Serviciul de Informații și Securitate al RepMoldova și, respectiv, activitatea contrainformativă și informativă.
De aceea, bruma de independență a judecătorilor și independența avocaturii sunt esențiale și trebuie apărate de falsa „modernizare” de care sunt asaltate acum, sub pretextul că ar exista agreementul aliaților noștri occidentali!
Având în vedere situația mai sus expusă și îndatorirea constituțională și legală / statutară de apărare a independenței Avocatului și a Justiției am adresat o SCRISOARE Decanului și Consiliului Baroului București, solicitându-le să emită o NOTĂ DE PROTEST față de adoptarea acestei legi, încă nepromulgată, care afectează independența avocaturii, și să depună AMICUS CURIAE alături de promițătoarele recente sesizări / obiecții de neconstituționalitate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului și unui număr de 50 de parlamentari depuse la Curtea Constituțională față de controversatele propuneri legislative, PL-x 245 și PL-x 246, de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, adoptate de Parlament.
Mi-am exprimat convingerea că o INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ pentru liberul acces la informațiile clasificate din dosare se impune de îndată și pentru avocat, la fel ca pentru procuror sau judecător, pentru egalitate de arme într-un proces echitabil, sau pentru parlamentari, și am solicitat desemnarea unui GRUP DE LUCRU împreună cu care să fie depus un proiect de lege la Parlament, acest grup urmând să se și întrunească după Săptămâna Luminată la Barou, într-o bună practică inaugurată recent pe tematica zisei “digitalizări” a administrației și accesului avocatului la bazele naționale de date / registrele publice.
În acest sens, am solicitat și solicit declanșarea unor DEZBATERI PUBLICE și depunerea neîntârziată a tuturor diligențelor necesare pentru renunțarea la propunerile legislative nocive criticate.
Avocat Antonie Popescu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
