Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Tehnologie – via REVOLUT, încotro?
03.03.2020 | Diana GHINCULOV

JURIDICE - In Law We Trust
Diana Ghinculov

Diana Ghinculov

Pe scurt, despre REVOLUT

REVOLUT este o companie care emite monedă electronică și este autorizată în acest sens de FCA (Financial Conduct Authority). REVOLUT oferă servicii financiare asemănătoare (dar nu identice) cu cele ale unei bănci – împrumuturi, plăți, emitere de card, etc. Dat fiind că licența REVOLUT este obținută într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, aceasta este pașaportată în Spațiul Economic European.

La începutul anului 2020, REVOLUT avea peste 10 milioane de utilizatori. După cea mai recentă rundă de finanțare condusă de fondul american de investiții în dezvoltare TCV, valoarea companiei a ajuns la 5,5 miliarde de dolari. În acest fel, REVOLUT devine una dintre cele mai valoroase companii fintech din lume.

Pe piața locală, REVOLUT a depășit la începutul acestui an pragul de 1 milion de clienți. Astfel, după Marea Britanie, România a devenit a doua cea mai mare piață pentru REVOLUT. Doar în ultimele luni, în România s-au deschis în medie peste 3.300 conturi zilnic, iar vârsta medie a clienților REVOLUT a crescut de la 32 la 34 de ani. De la lansarea REVOLUT în țara noastră (mai 2018), clienții români au efectuat peste 58 de milioane de tranzacții și doar pe durata anului 2019 s-au numărat peste 214.000 de pușculițe digitale Vaults.

Corelația dintre instituția popririi și REVOLUT

Pe fondul acestor informații generale care oferă o privire de ansamblu asupra fintech-ului britanic și potențialului său de dezvoltare, luând în considerare faptul că în conturile REVOLUT sunt depozitate monede electronice, ne întrebăm dacă și în ce condiții poate fi instituită măsura popririi asupra unor astfel de conturi. Cunoaștem deja, că atunci când îți creezi un cont REVOLUT, acesta va fi un cont curent deschis în Marea Britanie, cu IBAN în moneda EURO.

Unde se duc fondurile?

Banii clienților REVOLUT ajung într-o bancă din Marea Britanie (într-un cont colector unic deschis pe numele REVOLUT și neindividualizat pentru fiecare client în parte. Pe site-ul oficial al companiei, REVOLUT precizează că: „Fondurile clienților sunt depozitate într-un cont separat, deținut la o bancă parteneră de prim rang (Barclays/Lloyds) și nu sunt niciodată împrumutate altcuiva. Suntem autorizați de FCA, care reglementează firmele financiare care furnizează servicii clienților și menține integritatea piețelor financiare. Toate tranzacțiile tale cu cardul sunt procesate și protejate de Mastercard, Maestro sau Visa.[1] 

Reglementări naționale aplicabile

Mai întâi, instituția popririi este reglementată atât în Codul de Procedură Civilă cât și în Codul de Procedură Fiscală. Potrivit art. 781 din Codul de Procedură Civilă: (1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.”

Există și venituri care nu pot fi poprite. Conform Art. 781, alin. 5 din Codul de Procedură Civilă, Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;
b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.”

Apoi, potrivit Directivei 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri și Directivei 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE, ambele transpuse prin Titlul X (Aspecte internaționale) din Codul de Procedură Fiscală[2], organele fiscale naționale competente au posibilitatea să coopereze cu celelalte organe fiscale din statele membre ale Uniunii Europene pentru recuperarea creanțelor datorate de către cetățenii români. Cooperarea dintre autoritățile fiscale române și străine se poate realiza pe două paliere, prin schimbul de informații, pe de o parte și, prin anchetele administrative derulate prin cooperarea autorităților fiscale străine cu autoritățile fiscale române.

În plus, potrivit unei cereri din partea organelor fiscale dintr-un stat membru adresată către un alt stat membru, acesta din urmă are posibilitatea recuperării creanțelor statului care formulează solicitarea de la debitorii săi care au active pe teritoriul său, în baza unui titlu executoriu care permite executarea silită în statul membru căruia i se adresează solicitarea și care prezintă conținutul unui titlu executoriu din statul care formulează solicitarea.

Prin urmare, autoritățile fiscale din România nu sunt în totalitate lipsite de mijloacele necesare satisfacerii creanțelor împotriva debitorilor persoane fizice sau juridice din România, în special cei care și-au transferat veniturile în conturile REVOLUT.

Cert este că autoritățile fiscale din România se vor confrunta cu anumite dificultăți administrative și operaționale pentru aducerea la îndeplinire a acestui obiectiv. În plus, apreciem că organele fiscale vor fi nevoite să solicite concursul autorităților din Marea Britanie.

Contextul Brexit

După ce statele membre ale Uniunii Europene şi-au exprimat acordul în privința Brexit, ca ultim pas pentru retragerea Marii Britanii din Uniune, Regatul Unit se află până la 31 decembrie 2020, în perioada de tranziţie post-Brexit.

Pe durata perioadei de tranziție, Marea Britanie va continua să aplice regulile și reglementările curente, urmând ca după această perioadă, să se aplice noi reguli între Bruxelles și Londra. Aceste precizări sunt relevante pentru clienții REVOLUT, în condițiile în care banca virtuală are sediul principal în Marea Britanie.

Astfel, luând în considerare efectul Brexit, după ce Marea Britanie nu va mai fi considerată un stat membru al Uniunii Europene, între autoritățile britanice și autoritățile din România urmează a se aplica Convenția privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal din 15 octombrie 2012.[3]

Pe cale de consecință, organele fiscale din România dispun de mijloace procedurale pentru a solicita instituirea măsurii popririi asupra unui cont bancar din străinătate, cu rezerva unei proceduri de durata, costisitoare și anevoioasă, în ultimă instanță.

Condiții premergătoare popririi asupra veniturilor deținute în conturile REVOLUT

Executarea silită a activelor unui debitor român, active care se află în străinătate (via contul bancar REVOLUT) poate produce efecte doar dacă prealabil, autoritatea fiscală locală a efectuat demersuri pentru recuperarea creanțelor pe teritoriul României. Cu alte cuvinte, recuperarea creanțelor prin mijlocirea autoritătilor străine are caracter subsidiar.

Chiar și așa, sunt limitate situațiile în care organele fiscale române au posibilitatea să solicite recuperarea creanțelor debitorilor români cu ajutorul autorităților fiscale străine, cum ar fi situația în care în mod vădit debitorul nu deține active pe teritoriul României ori executarea acestuia în țară este de natură să genereze dificultăți disproporționate raportat la măsura în sine.

Așadar, are autoritatea fiscală din România posibilitatea să poprească contul unui client REVOLUT?

Cum am arătat mai sus, REVOLUT nu este instituție de credit. Prin urmare, nu există conturi bancare deschise pe numele clienților REVOLUT, care să facă obiectul popririlor instituite de autoritățile fiscale naționale. Cu toate acestea, în condițiile în care organele fiscale ar respecta și urma toate reglementările pentru executarea bunurilor aflate pe un teritoriu străin, luând în considerare și faptul că veniturile clienților REVOLUT sunt plasate într-un cont colector unic deschis pe numele REVOLUT și neindividualizat pentru fiecare client în parte, apreciem că măsura popririi ar putea fi instituită în condițiile existenței unui titlu executoriu opozabil REVOLUT. Cu alte cuvinte, într-o procedură de executare silită împotriva unui debitor client REVOLUT și care are venituri în contul colector din Marea Britanie, REVOLUT ar avea calitatea de terț poprit.

Întrucât clienții REVOLUT au deschise conturi în care sunt depozitate monede electronice, poprirea, care se referă la conturi bancare, poartă anumite particularități, în sensul legii române. Cu toate acestea, creditorul are opțiunea să considere monedele electronice o categorie de creanță pe care REVOLUT o datorează clienților săi la cerere acestora. În acest sens, autoritatea fiscală națională are opțiunea somației adresată REVOLUT, în calitatea sa de terț debitor al debitorului român, prin care să solicite efectuarea plății echivalentului în bani a acestor creanțe în conturi bancare. În calitate de terț poprit, REVOLUT ar putea fi somat să rețină și să vireze din acel cont, suma de bani solicitată autoritatea fiscală / creditor.

Având în vedere și precizările efectuate de REVOLUT pe portalul propriu, în sensul că își asumă cooperarea cu autoritățile din statele unde își desfășoară activitatea, credem că, în ipoteza în care, după primirea somației, REVOLUT nu se conformează și nu efectuează plata solicitată, autoritatea fiscală, respectiv creditorul, poate solicita, cel puțin la nivel de principiu, instituirea măsurii popririi asupra contului bancar REVOLUT deschis în Marea Britanie. Calitatea de terț poprit va permite creditorului să recupereze exclusiv contravaloarea creanței raportat la suma de bani datorată de către REVOLUT clientului său – debitorul.

Concluzii

În concluzie, autoritatea fiscală națională nu este complet lipsită de mijloace pentru a-și satisface creanțele împotriva debitorilor români care își transferă veniturile în conturi REVOLUT, însă va întâmpina dificultăți administrative considerabile și va avea nevoie de concursul autorităților din Marea Britanie.

De lege ferenda, se impune reglementarea prin norme aplicate în materie a acestor situații, care să permită, în procedură flexibilă, simplificată și accesibilă creditorilor, recuperarea creanțelor în acest context.

Licența Financial Conduct Authority (FCA) din Marea Britanie și funcționarea ca instituție de ”e-money” cu permisiuni de servicii de plăți, precum și afirmațiile reprezentanților REVOLUT, par să promoveze existența unei relații pozitive și bazată pe transparență în relația dintre REVOLUT și autoritățile de reglementare din piețele în care și-au pașaportat serviciile.


[1] Disponibil aici.
[2] TITLUL X Aspecte internaționale. CAPITOLUL I Cooperarea administrativă în domeniul fiscal. SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale
Art. 284. – Scopul
(1) Prezentul capitol reglementează normele și procedurile potrivit cărora România cooperează cu celelalte state membre din cadrul Uniunii Europene, denumite în continuare state membre, în vederea realizării unui schimb de informații care este în mod previzibil relevant pentru administrarea și aplicarea legilor interne ale statelor membre în privința taxelor și impozitelor prevăzute la art. 285.
(2) Prezentul capitol conține și dispoziții privind schimbul de informații prevăzut la alin. (1) prin mijloace electronice, precum și norme și proceduri potrivit cărora România cooperează cu Comisia Europeană pe teme de coordonare și evaluare.
(3) Prezentul capitol nu afectează aplicarea în România a normelor privind asistența reciprocă în materie penală și nu aduce atingere îndeplinirii niciunei obligații a României în temeiul altor instrumente juridice, inclusiv acorduri bilaterale sau multilaterale, în ceea ce privește cooperarea administrativă extinsă.
[3] Convenția privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal din 15.10.2012 a fost semnată la Strasbourg la 25 ianuarie 1988 și ratificată de România prin Legea nr. 13/2014. Convenția a fost dezvoltată de OECD si Consiliul Europei, este în vigoare in 124 de jurisdictii, inclusiv Marea Britanie și conține prevederi similare directivelor europene.


Av. Diana Ghinculov

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Cazuri speciale de poprire: Revolut ș.a.ediția 334, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.